România - Capitala, noiembrie 1939 (Anul 2, nr. 513-527)

1939-11-01 / nr. 513

PRINCIPIUL AUTORITAR R­omânia, trăeşte, începând din Februarie 1938, sub normele unui nou drept public şi mecanismul său func­ţional activează într’un ritm mai viu decât până aci. Caracteristica fundamentală a acestui regim este principiul autorităţii active, iar forma în care el operează în practică este intervenţia de Stat. După vraiştea şi confuzia din trecut o cură de autoritarism era absolut necesară. Răsturnările de planuri şi de valori operate de un regim de iresponsabilitate şi incompetinţă reclamau fără în­târziere o restabilire a ordinei morale şi o nouă aşezare a ierar­hiilor. De aceea, misiunea revo­luţiei declanşată din voinţa Mo­narhului nu a fost numai să pună o rânduială oarecare pe urma de­­zordinei lăsate de fostele parti­de, ci să schimbe şi să înoiască din temelii însuşi sistemul politic al ţării. Astăzi noul sistem este în plină funcţiune. Bazat pe so­­lidarismul social şi pe unitatea de comandament în Stat, el tinde să realizeze unitatea structurală a naţiunii. Adică să procedeze la o revizuire morfologică a socie­tăţii româneşti şi să stabilească o armonie în aparatul său func­ţional, dându-i omogenitatea ne­cesară şi un ritm uniform. Calea pe care legiuitorul a a­­les-o pentru a ajunge la aceste reforme de adâncime a fost aceea a profesiunilor, fiindcă profesiu­nile străbat şi întreţin, întocmai ca vasele sever din plante, întreg organismul social. De aceea Con­stituţia din Februarie 1938 a o­­perat o nouă întocmire morală ridicând munca profesională la rangul de suprem principiu ordo­nator şi canalizând exerciţiul drepturilor politice în cadrul ce­lor trei mari ramuri de activitate organizată: agricultură şi muncă manuală, industrie şi comerţ şi îndeletniciri intelectuale. In mod aproape automat întreaga miş­care profesională a României s’a încadrat astfel în tiparele cele noui de viaţă, luând forma lor regulată. Iar acolo unde, fie din cauza neînţelegerii oamenilor, fie din pricina lipsei de supleţe a organismelor învechite, a întâr­ziat această punere de acord cu interesul general şi cu evoluţia societăţii, autoritatea superioară a avut şi are dreptul să intervină pentru a facilita procesul de a­­justare şi de sincronizare a pro­fesiunei respective cu ansamblul mişcării. E de datoria Statului în calitatea sa de ocrotitor al inte­reselor obşteşti să indice cetăţe­nilor drumul de urmat în ce pri­veşte organizarea lor în cadrul noilor norme de drept, după cum este, deasemeni, privilegiul său să coordoneze şi să imprime efor­turilor colective sensul convena­bil unei anume finalităţi istorice, precum şi să înlăture din cale tot ce ar sta împotriva scopului urmărit. Un spirit de ordine trebue să dirijeze întreaga activitate a com­plexului social. De aci necesita­tea de a disciplina energiile ne­cesare oricărei acţiuni solidare şi dreptul indiscutabil al Statului de a controla şi reglementa exer­ciţiul libertăţilor şi al profesiu­nilor, ca în chipul acesta să poată ajunge la regruparea societăţii după principiile şi ordinea sta­bilite de Pactul Fundamental. De­sigur, pare severă teoria aceasta şi s’ar putea obiecta că ea re­tează ceva din libertăţile omului. Dar de unde privilegiul acesta anarhic al libertăţilor, de a se considera pe deasupra oricărei discipline, de a rămânea centri­fuge, în afară orbitei în care gra­vitează interesul social şi naţio-­­ nal, şi de unde favoarea de a se putea sustrage procesului de in­tegrare comunitară şi de a merge în altă cadenţă decât Statul, ori împotriva Statului chiar? Este drept că Statul acesta e chemat să ocrotească şi să cheză­­şuiască libertăţile; dar tocmai de aceea el trebue să le împiedece de a se ciocni între dânsele şi de a se anihila unele pe altele, intervenind ca să le reglemen­teze la vreme. Să nu ne speriem de cuvinte. In fond, reglementa­rea nu aduce nici­ o modificare în esenţa acestor libertăţi, nu le supune niciunei silnicii: ea disci­plinează numai funcţionarea lor. Aceasta, ca o măsură de securi­tate socială, de apărare a coeziu­ne! morale şi a structurii juri­dice ce Statul şi-a dat prin Con­stituţie. Căci, ce Stat ar mai fi acela care s’ar dezinteresa de desvoltarea organismului său funcţional sau ar rămânea străin de activitatea persoanelor fizice sau morale dinlăuntru! lui? In noua ordine românească Sta­tului îi revine dreptul de a re­cunoaşte corpurile profesionale ca instrumente de progres, di­ferenţiere şi integrare a naţiunii şi de a reglementa constituirea şi funcţionarea lor. Persoanelor sau unităţilor pro­fesionale nu le rămâne, deci, alt­ceva de făcut decât să se integreze în ordinea fixată de autoritatea de Stat; ele datorează supunere şi o contribuţie efectivă la rea­lizarea structurii naţionale. Altfel riscă să rămână în afara ei şi să fie urmărite, în consecinţă, pentru delictul de încercare de evaziune morală. Căci, să se ţină minte lucrul acesta, niciodată n’are să mai reînvie Statul, care consimţea să rămână un simplu cadru juridic pasiv în lăuntrul căruia forţele amorfe şi diver­gente se mişcau cum se întâmpla. 8 ­. \ \ IMMMMMUIAAAAfWWAAAAAAAARRMAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAW CATASTROFA DE CALE FERATĂ MAFROPUE DE MILANO MILANO, 30 (Rador). — Un grav accident de cale ferată s’a produs Luni în imediata apropiere a ora­şului Milano. Un tren venind delà Ve­neţia s’a ciocnit la era 18,15 cu rapidul plecat delà Milano spre Roma. După primele informa­ţii sunt 20 de morţi şi nu­meroşi răniţi. PREŞEDINTELE ROOSEVELT A CERUT SĂ FIE INFORMAT CU MERSUL NEGOCIERILOR RUSO - FINLANDEZE HELSINKI, 30. (Rador). — Presa anunţă că în timpul ultimei vizite a delegaţiei finlandeze la Moscova un funcţionar superior al ambasa­dei Statelor Unite din Moscova a remis d-lui Paasikivi, şeful delega­ţiei finlandeze, un mesagiu personal din partea preşedintelui Roosevelt. Ziarele scriu în acest mesagiu, preşedintele Roosevel­t îşi exprimă Iteiyana AffeniFU-Fi­llanda şi cere să fie informat cu mersul negocierilor ruso-finlandeze. NINGE LA BRAŞOV ŞI ÎMPREJURIMI BRAŞOV, 30. (Prin telefon), începând de azi dimineaţă asu­pra regiunii noastre a început să cadă o pleae deasă şi rece, din care cauză temperatura a coborât simţitor. In cursul du­pă amiezii ploaia s’a transfor­mat într’o ninsoare uşoară, a­­şezându-se în straturi subţiri. Pe munţii Bucegi, Postăvaru şi Piatra Craiului zăpada s’a depus în straturi mai groase, atingând în unele părţi aproa­pe 10 cm. ITALIA CONSTRUCTIVĂ ŞI REALISTĂ In împrejurările internaţionale europene actuale, poziţiunea Italiei este de prim plan, datorită alitudi­­nei adoptate în conflictul dintre cele trei mari puteri occidentale. Neutralitatea Italiei, aliata Germa­niei nu are nici un caracter de osti­litate faţă de cele două democraţii în luptă­ cu Reichul; chiar, s’ar pu­tea spune, judecând după atitudinea şi tonul presei italiene, în special faţă de Franţa, că este mai cordială decât era înainte de începutul ostili­tăţilor. In bilanţul făcut la începutul ce­lui de al 18-lea an al erei fasciste, Ducele a putut sublinia, cu drept cu­vânt, enormele realizări şi progrese pe care le-a înregistrat in aceşti şeaptesprezece ani: munca, energia şi iniţiativa italiană. Opera musoliniană este o grandi­oasă operă constructivă care i-a în­găduit Ducelui să spună: — „Anul al 18-lea al erei fasciste nu ar putea începe sub auspicii mai bune. El începe cu inaugurarea Po­­meziei, a cincea localitate din A­­gropontinul roman. Am dat azi I­­taliei cea mai tânără comună a sa. Bătălia contra mlaștinelor a durat zece ani, dar azi putem preamări deplina și indiscutabila noastră vic­torie asupra lor. Victorie asupra forţelor nedisciplinate ale naturii, victorie asupra inerţiei vechilor gu­verne care au fost şi care nu se vor mai întoarce.” Şi, cu prilejul inaugurării oraşului , Ъ /1­5 if Pomezia, adresându-se in special lu­crătorilor şi ţăranilor, d. Mussolini a rostit următorul îndemn: — „Camarazi rurali, apucaţi-vă i­­mediat de lucru cu inteligenţă şi tenacitatea care este atributul par­ticular al rasei italiene şi ridicaţi, in interesul vostru şi al naţiunei, la maximum fecunditatea acestui pă­mânt care aşteaptă munca voastră. Aceste ferme, care vă sunt încre­dinţate de opera naţională a luptăto­rilor vor putea într’o zi să vă apar­ţină, vouă şi copiilor voştri. Aceasta­­depinde, numai, dr­ufii”­ . Din balconul palatului Venezia, cu prilejul distribuirei premiilor tinere­tului care a participat la competiţiu­­nile sportive, culturale, artistice şi şi muncitoreşti, Ducele a dat tinere­tului Italiei acest cuvânt de ordine: — „Cuvântul de ordine pentru a­­nul al 18-lea al fascismului este ur­mătorul: — „Din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai bine!” Ocupându-se de „poziţia interna­ţională a Italiei „Daily Telegraph” sub semnătura lui Gordon Lennox constată că: „atitudinea din ultimele săptămâni a d-lui Mussolini a întă­rit poziţia sa atât ca conducător ita­lian, cât şi ca­ om de Stat internaţio­nal. ATITUDINEA DUCELUI FAŢĂ DE RĂZBOIUL ACTUAL ESTE O NOUĂ DOVADĂ A INDEPENDEN­ŢEI SALE DE JUDECATĂ, MANI­FESTATĂ IN NUMEROASE OCAZII IN CEI ŞEAPTESPREZECE ANI DE CÂND CONDUCE ITALIA.” Ţara noastră care urmăreşte cu în­treaga sa simpatie consacrarea ac­ţiuni de muncă disciplinată şi de or­ganizată creaţiune desfăşurată în I­­talia şi care este gata la orice cola­borare destinată a consolida munca rodnică şi sănătoasă de cooperare pacifică a Statelor neutrale din a­­ceastă regiune a Europei, formulea­ză cele mai sincere urări pentru reu­şita lozincei Ducelui: „Din ce in ce mai mult şi mai bine!” ; J. P. Uragan pe litoralul Mării Negre Numeroşi copaci smulşi din rădăcini şi sute de stâlpi telefonici doboriţi.-Mari deranjamente telefonice şi electrice.-Acoperişuri de case smulse de vânt şi aruncate la mari distanţe CONSTANŢA, 30. (Prin telefon)., Vijelia care s’a deslănţuit ori şi care a luat proporţii de uragan pu­ternic a continuat în tot cursul nop­ţii şi zilei de azi pe tot litoralul române­sc al Mării Negre. Vapoa­rele aflate în portul nostru au fost bine legate la cheie, neîndrăznind nici unul să plece în larg. Vaporul „Alba Iulia”, care trebuia să plece la Dunăre încă de ori după amiază, de teama vântului ce bătea cu furie din partea de nord-vest, şi-a amâ­nat plecarea pentru astă-seară. Un fenomen curios care nu a mai fost înregistrat de peste 30 ani este refluxul format pe mare din cauza vântului puternic ce bate de la us­cat spre larg şi în urma căruia a­­dâncimea apei în basinul principal al portului a scăzut cu un metru jumătate, iar pe plaje apa s’a retras pe mari distante variind între 15— 20 metri. Tot din cauza vântului care bate dela ţărm spre larg, nu sunt valuri pe mare. In cuprinsul orasului uraganul a pricinuit mari­ pagube, culcând la pământ numeroşi copaci, stâlpi­ e­­lectrici şi de telegraf şi producând deranjamente în reţelele telefonice şi în circuitele electrice. Pe auto­strada Constanţa—Ma­maia au fost doborîţi în cursul nop­ţii peste 100 stâlpi telefonici. In staţiunea Mamaia uraganul a smuls acoperişul haltei C. F. R., arun­cându-l la o distanţă de peste 200 metri. In oraş, palatul primăriei a avut de suferit unele stricăciuni, vântul rupând turla cu paratrăsnetul din vârful clădirei şi smulgând nume­roase ţigle de pe acoperiş. Digul de la Constanta bătut de valuri AZI SE ÎNTRUNEŞTE SOVIETUL SUPREM LA MOSCOVA DISCURSUL D-LUI MO­­LOTOV VA FI O ADEVA­­RATA „RĂSCRUCE A RĂZBOIULUI» LONDRA, 30. (Rador). — Ziarele engleze se întreabă dacă discursul pe care d. Molotov trebue să-l ros­tească Marţi la Sovietul Suprem va aduce indicaţii precise asupra eve­nimentelor în curs. Corespondentul din Copenhaga al ziarului „Daily Express” anunță că, la Berlin, apropiatul discurs al d-lui Molotov ar fi fost calificat de un reprezentant al ministerului de Externe ca „o răscruce a războiului". .эдМиШМАПАЛМЛПЛ^ШЯЛ/ииУииииМЛЛЛАААЛАЙАЛЙЛЙЛПЛДАЛЛА^ TERMENUL DE PLATA A IMPOZITULUI PE CHIRII A FOST PRELUNGIT PANA LA IO NOEMBRIE D. general Victor Dombrowski, prima, rai­ general al Capita­lei, a luat hotărârea ca termenul de plată a impozitului de 2 la sută și 1 la mie să fie prelungit până la IO Noembrie a. c. wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww/wwww DECLARAŢIILE D-LUI I. GR. PERIEŢEANU CU PRIVIRE LA DISOLVAREA CONSILIULUI UNI­UNII GENERALE A AVOCAŢILOR ŞI A CONSILIILOR BAROURILOR DIN ŢARĂ, PRECUM ŞI LA CONSTITUIREA COMISIUNILOR INTERIMARE RĂSPUNSUL FINLANDEI LA PROPUNERILE SOVIETICE HELSINKI, 30. (Rador).— Cores­pondentul agenţiei „Reuter” a­­nunţă, din isvor oficial, că delega­ţia finlandeză pleacă marţi seară la Moscova, ducând răspunsul gu­­vernului finlandez la ultimele pro­puneri sovietice. MAHATMA GANDHI REINTRĂ IN VIAŢA POLITICĂ Cercurile indiene cred că leaderul indian va pri­mi din nou puteri ex­ec­u­tive depline.­­-----­ BRUXELLES, 38 (Rom*­press). — Se anunţă din Calcutta că Mahatma Gandhi va reintra în via­ţa politică, luând preşe­dinţia Congresului naţio­nal indian.

Next