România - Capitala, noiembrie 1939 (Anul 2, nr. 528-542)

1939-11-16 / nr. 528

eknm U й£о. 528 TELE F O A N E Direcția 5.57.85. Secretariatul general 4.52.09 Redacția 5.57.76. Provincia 5.57.77 Administrator 4.20.62. Abonamente 5.57.61 Serviciul Publicității 4.89.05 O victorie P­S­­ • S­a­laiii P­răbuşirea lui Max Auşnit in neantul propriei sale nimicnicii însemnează pentru curăţenia sufletească a poporului nostru o satisfacţie profundă. Prăbuşirea aceasta este însă şi încheerea logică a unei cariere aventuroase. Până mai eri Max Auşnit era puternic, era stăpân, era ma­rele magnat al fierului. Din suferinţa celor mulţi averea lui creştea miraculos, ajungând în ultimul timp la proporţii uriaşe. Astăzi Max Ausnit aşteaptă la închisoare cuvântul suprem al Justiţiei. Şi verdictul va veni pe cât de drept pe atât de aspru şi ne­cruţător. Cabinetul de instrucţie se a­­flă în stăpânirea unui bogat material documentar. In lu­mina acestui material, compli­cităţile apar limpede, vinovă­ţiile se desprind cu impresio­nantă claritate, iar misterul nebulos al ascensiunii lui Max Ausnit se lămureşte până în rădăcinile lui cele mai ascun­se. Nici un cuget şi nici o inimă cu adevărat iubitoare de cinste nu vor rămânea indiferente la cunoaşterea acestei cariere ci­nice care s’a ridicat din truda minerilor fără pâine şi a lu­crătorului de fabrică fără o­­olitană. Dacă lucrul a fost po­sibil într’o epocă lipsită de moralitate şi de disciplină statală, el nu putea să dăinu­iască într’un regim de drepta­te obştească în care toate pă­catele se pedepsesc şi toate greşelile se răscumpără. Regi­­mul acesta e însufleţit de vo­inţa în spre mai bine a tutu­ror conştiinţelor curate, in lo­cul desmăţului s’a introdus or­dinea raţională, în locul a­­narhiei incipiente autoritatea conducerii, iar în locul false­lor lozinci s’au intronat co­mandamentele istorice. Ori unde s’a descoperit un rău — a fost şi va fi înlocuit. Ori un­de s’a văzut un gând urît — a fost şi va fi tăiat din rădăcină. Ori unde s’a dat peste o sfi­dare nemernică în paguba co­lectivităţii, ea a fost, şi va fi sdrobită. Iată de ce fabuloasa ascensiune a lui Max Ausnit nu mai putea să-şi exercit® nestingherită tăria. Ea contra­venea poruncilor şi intereselor elementare ale neamului ro­mânesc. Intr’un regim ctitorit de fundamentul programatic al unui organism politic ca Frontul Renaşterii Naţionale o asemenea situaţie este de la sine condamnată. Max Ausnit simboliza prin existenţa lui fantastică o forţă contrară ori­cărei năzuinţi reformatoare a orânduirii de Stat. Condamna­rea lui morală este deci un fapt firesc, logic, real. Cealal­tă condamnare, a Justiţiei, nu va face altceva decât s’o con­sfinţească pe cea dintâi con­form legilor în vigoare. Fiecare prevalicator al ne­cesităţilor statale se elimină dintru început din corpul na­ţiunii. El se aşează în conflict cu marile porunci ale vieţii co­lective. Nu numai se aşează — dar luptă împotriva lor. De aceea comunitatea îl respinge ca pe un element tulburător al ordinei naţionale şi sociale. Privească oricine învinuirile ce cad pe umerii lui Max Aus­nit. Va constata cu cea mai pătrunzătoare evidenţă că fo­stul magnat al industriei a ur­mărit cu o stranie stăruinţă sabotarea tuturor intereselor noastre de neam regăsit pe li­nia unei misiuni salvatoare. In vreme ce ultimul ţăran din cele patru zări ale pământului strămoşesc a înţeles să mear­gă de strajă la fruntarii; în vreme ce întreg norodul a răs­puns cu un entuziasm gran­dios chemării grele a ceasului istoric; în vreme ce mobiliza­rea morală a naţiunii se de­clarase într’o absolută solida­ritate de conştiinţă şi în vre­me ce fiecare suflet băştinaş acceptă cu fericire iluminată jertfa şi munca sporită pe ca­re le cere dramatismul actua­lităţii, — în aceeaş vreme Max Ausnit iscodea nemernice pla­nuri prin a căror aplicare tre­buia să-şi mute dincolo de graniţă sutele de milioane de lei. Banii câştigaţi din vlaga mulţi­mii româneşti, banii aceştia to­piţi din fierul şi aurul brazdei străbune nu erau destinaţi unui scop nobil. Stăpânul lor vroia să fie doar mijlocul de întreţinere a unei vieţi luxoase departe de ţara din a cărei sărăcie i-a smuls. In comparaţie cu răscrucea ho­­tărâtoare a timpurilor de acum, faptele lui Max Ausnit sunt mon­struoase ca şi inima din care au izvorît. Regimul renaşterii naţionale n’a tolerat o astfel de stare. Cu­vântul dreptăţii a căzut cu promptitudinea pe care ţara în­treagă o recunoaşte ca singura mântuitoare. Năruirea lui Max Ausnit pu­ne într’o puternică lumină distan­ţa străbătută în ierarhia etică şi politică, în cei doi ani de nouă aşezare constituţională. Păcatul săvârşit faţă de ţară şi faţă de spiritul ce animează opera de re­facere a ei, se răsplăteşte pe mă­sura gravităţii lui. Oricine îl face şi de oriunde ar veni, păcatul a­­cesta nu poate fi iertat. Neamul se vrea astăzi stăpân pe propriul lui destin. Un destin de cinste, de nesdmmncinată cinste şi de încor­date năzuinţi. Nimeni nu mai izbuteşte să se ascundă în stufişul complicităţi­lor de castă sau de club. Drepta­tea socială şi naţională triumfă. Triumfă peste dorinţa şi peste interesul personal. Max Ausnit este victima pro­priilor sale greşeli. Suflul aspru al înoirii obşteşti l-a | ■ doborît. Iar doborîrea lui constituie o vie- O torie morală a Ţării. ||Ж O victorie deplină, definitivă, morală KAUNAS, 14 (Rador). — In­trarea trupelor sovietice, prevă­zută în pactul de asistenţă sovie­­to-lituan dela 10 Octombrie, a început noaptea trecută. Detaşamente de artilerie au so­sit la Alytus, în sudul Lituaniei, şi s’au instalat acolo în cazărmile pregătite pentru primirea lor încă dela 1 Noembrie. In acest oraş va staționa mai târziu o garnizoană de 4000-4500 oameni. Numărul total al trupelor so­vietice din Lituania nu va trece de 20.000 oameni. M. S. REGELE A SEMNAT ERI DECRETUL P­ENTRU CONVOCAREA ADUNĂRILOR LEGIUITOARE In cursul zilei de eri Maiestatea Sa Regele Carol II a semnat de­cretul pentru convo­carea Adunărilor le­giuitoare. Iată cu­prinsul acestui de­cret : ARTICOL UNIC. — Adunările legiuitoare se convoacă de Noi în ziua de 25 Noembrie 1939. Avioanele germane au aruncat deasupra Parisului broşuri cu ultima cuvântare a d-lui Molotov PARIS, 14 (Rador). — Agenţia Havas precizează că unul din a­­vioanele germana care au sburat de curând pe deasupra regiunii pa­riziene a aruncat broşuri cu ultima cuvântare a d-lui Molotov. Motocicliștii-ștafete ai armatei franceze, în îndeplinirea misiunii lor, înfruntă viscolul și zăpada, care au început să cadă pe frontul de Vest. SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ IN LUMINA COMENTARIILOR DIPLOMATICE PARIS, 14 (Rador). — Agenţia Havas transmite: Chestiunea Olandei şi Belgiei, ra­porturile ruso-finlandeze şi situaţia din Extremul Orient reţin atenţia cercurilor diplomatice. După alarma de săptămâna tre­cută, asistăm acum la o mişcare de retragere a politicii germane în ce priveşte intenţiile Reichului faţă de Olanda şi Belgia. Reprezentanţii diplomatici ai Germaniei la Bruxelles şi Haga au fost primiţi de miniştrii Afacerilor Străine Spaak şi van Kleffens, în timp ce la Berlin, d. von Ribbentrop avea o convorbire cu ambasadorul Belgiei. Atitudinea Germaniei în ceea ce priveşte respectarea neutralităţii te­ritoriale a Belgiei şi Olandei, astfel cum este expusă, pare să confirme asigurările date din nou de Reich în ajunul agresiunii împotriva Polo­niei, la 26 August, dar în acelaş timp, această atitudine este condi­ţională. In adevăr, Belgia şi Olanda trebue să arate că sunt în măsură să-­şi menţină atitudinea proprie de strictă neutralitate, adică sunt invi­tate să se apropie de concepţia ger­mană asupra drepturilor şi datorii­lor neutrilor. Presiunea a devenit deci mai mlădioasă, elar continuă să existe. In acelaş timp, Germania, care aştepta să cunoască răspunsurile Franţei şi Marei Britanii la propu­nerea Regelui Leopold şi Reginei Wilhelmina, îşi pregăteşte la răin­du-i răspunsul. Comentariile propa­gandei germane lasă să se prevadă că acest răspuns va fi negativ. In ceea ce priveşte raporturile ruso-finlandeze, la Paris nu s’a că­pătat impresia că înapoierea la Hel­sinki a delegaţiei condusă de d. Paasikivi constitue o rupere a ne­gocierilor. U.R.S.S. pare a se bizui pe sarcina financiară, care împovă­rează Finlanda din pricina măsuri­lor de mobilizare, pentru ca încetul cu încetul să obosească şi să sleias­că puterile de rezistenţă ale guver­nului finlandez. Un comunicat din Moscova enu­­mără cu plăcere cheltuelile pe care situaţia actuală le pretinde statului finlandez şi evaluează la câteva luni timpul necesar pentru ca Fin­landa să ajungă la capătul resurse­lor. Până atunci, la Helsinki nu se vădeşte niciun semn de slăbiciune în faţa pretenţiilor Moscovei, care fie că este vorba de Hangoe, fie de in­sulele baltice sau capul care co­mandă portul Petsamo, tind să ob­ţină din partea Finlandei controlul efectiv al tuturor ieşirilor sale la mare. Presa finlandeză socoteşte că concesiunile făcute sunt îndestulă­toare şi vede în înapoierea delega­tei o întrerupere dar nu o rupere a negocierilor cu Moscova. Punctul de vedere al presei fin­landeze este împărtăşit de presa franceză de după amiază, care adu­ce omagii unanime fermităţii gu­vernului finlandez. Pe de altă parte, ultimele infor­maţii din­­ Extremul Orient vădesc că schimbul de vederi a început în­tre­­Japonia şi Rusia. Diplomaţia germană se strădueşte să favorizeze o soluţie pentru ca Rusia, liberată în răsărit, să poată acorda­ o interven­ţie mai activă în Europa. Scopul e­­senţial al Japoniei este de a deter­mina Rusia să se desintereseze de China, dar nimic nu lasă să se pre­vadă că Uniunea Sovietelor ar fi dispusă să renunțe la politica pe care a urmat-o până acum în Ex­tremul Orient.. COOPERARE AERO-NAVALA Avioane germane, însoţite de un submarin, la ieşirea din port () — Pasagiul Vietoría Calea Victoriei 50 Direcţia şi Redacţia: Scara B Et. 1 Administraţia: Scara C, Et. 1 RĂSPUNSUL OFICIAL AL GERMANIE LA MEDIAŢIA BELGO-OLANDEZA A FOST REMIS AMSTERDAM, 14 (Re*­ior).­­ ZIARUL „TELE­­GRAAF“ ANUNŢA DIN BERLIN CĂ RĂSPUNSUL OFICIAL AL GUVERNU­LUI GERMAN LA INIŢIA­TIVA DE PACE A SUVE­RANILOR OLANDEI ŞI BELGIEI A FOST ADUS LA CUNOŞTINŢA MINI­STRULUI OLANDEI ŞI AMBASADORULUI BEL­­GIEI DIN BERLIN. Ce cuprinde răspuraml AMSTERDAM, 14 (Ra­dar). — CORESPONDEN­TUL DIN BERLIN AL ZIARULUI TELEGRAAF SCRIE: IN NOTA DE RĂSPUNS LA APELUL SUVERANI­LOR OLANDEI SI BEL­GIEI, SE PARE CA D. HITLER EXPRIMA STI­MA SI SIMPATIE PEN­TRU APELUL FĂCUT DE EI. IN ACELAS TIMP SE LASĂ SA SE ÎNŢELEAGĂ CA ' GUVERNUL ' GERMAN NU POATE ACCEPTĂ CONDIŢIILE PUSE IN SPECIAL IN RASPUNSUK­ FRANCEZ SI SE PRECI­ZEAZĂ CA. DACA GUVER­NELE FRANCEZ ŞI EN­GLEZ NU AU DECÂT A­­CEST RĂSPUNS LA INI­ŢIATIVA DE PACE A CE­LOR DOI SUVERANI, SE ÎNCHIDE ŞI ULTIMA CALE CĂTRE PACE. U­nTaWdT $ Soldat finlandez, revizuind buna funcţionare a liniilor telegrafice LA BERLIN SE VORBEŞTE DE O APROPIERE INTRE JAPONIA ŞI SOVIETE D. Molotov ar urma să viziteze la primăvară Tokio ROMA­N (RADOR). — ZIARELE ANUNŢĂ DIN BERLIN CĂ LA­ MOS­COVĂ SE PREVEDE O AMELIORA­RE .A RAPORTURILOR SOVIETO­­JAPONEZE. SE EXAMINEAZĂ CHIAR POSI­BILITATEA UNEI APROPIERI RA­PIDE INTRE URSS ŞI JAPONIA SI CHIAR O CĂLĂTORIE .4 D-LUI MO­LOTOV LA TOKIO IN PRIMAVARA VIITOARE. PE DE ALTĂ PARTE SE AN­UN­ŢĂ CĂ DELEGAŢIA SOVIETICĂ LA CONFERINŢA RUSO - JAPONEZĂ DE LA CITA VA FI PREZIDATĂ DE GENERALUL DE BRIGADĂ BOG­­DANOV. MONGOLIA EXTERIOARĂ VA FI REPREZENTATĂ PRIN D­JAMSARMN, VICE­PREŞEDINTE AL CONSILIULUI. CONFERINŢA VA ÎNCEPE PRO­­BABIL LA SFÂRŞITUL LUI LEU* ■ & :: : *** * W

Next