România - Provincie, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 542-556)
1939-12-01 / nr. 542
In amintirea luptei de la Tanag, organizaţia colonială din Hamburg a organizat o manifestaţie în cinstea luptătorilor coloniali căzuţi în lupte. In fotografie, depunerea unei coroane pe monumentali lui Wissman Nu este un tunel, ci... o ţeiavă uriaşe de tun, în interiorul căreia lucrător verifică șlefuirea ШВМНВЯЯВеВЯИЯаВЯИВ8И®ИЕЯ81НЕЕЩ9**ВМНЙИШИЯИВВИИИВИт mn Cu prilejul deschiderii cursurilor celui de-al doilea an al Universităţii muncitoreşti din Capitală, s’a subliniat rostul acestei importante instituţii de cultură. S’a arătat în ce,măsură contribue ea la ridicarea nivelului cultural al muncitorimii, atât de doritoare să afle şi să ştie cât mai multe. După un an de activitate, Universitatea muncitorească prezintă un bilanţ bogat, în care realizările de ordin cultural sunt înscrise în rânduri dese pentru a-şi putea face, toate Юс. Roadele acestui prim an de lucru sunt atât de vădite Stocat muncitorimea pe drept cuvânt îşi manifestă recunoştinţa faţă de d. prof. Mihai Ralea, iniţiatorul, şi îndrumătorul acestui aşezământ cultură. In măi puţin de un an s’au putut ţine 1500 conferinţe, rostite idei personalităţi cunoscute din lumea intelectuală, conferinţe urmărite cu deosebit interes de muncitori. Anul acesta, centrele de cursuri au fost sporite, numărul Дог,fiind ridicat de la patru la cincisprezece. In afară de Universitatea muncitorească ,de la Bucureşti, sunt trei calende constituite alte două în asemenea instituţii:'la'Iaşi’şi la Cluj. Muncitorii din aceste, centre vor putea astfel să se adape la izvorul sacru al culturii, aşa cum au avut până acum posibilitatea camarazii lor din Capitala ţării. "Caşi aceştia, ei vor putea căpăta numeroase cunoştinţe folositoare şi vor fi îndrumăţi în câmpul fertil al unoriD discipline ce luminează minţile, dândule noui posibilităţi de afirmareşi ■desvoltare. Activitatea universităţilor muncitoreşti se integrează perfect de bine în „lupta pe toate fronturile pentru ridicarea muncitorimii" de care vorbea de ministru Ralea. Şi nimeni n’ar putea pretinde că o asemenea luptă n’a fost dusă cu succes de conducătorul departamentului Muncii, care a putut realiza într’un an şi jumătate mult mai mult decât au făcut alţii în ani şi ani îndelungaţi. S’a urmărit crearea unui nou tip de muncitor: sănătos, pregătit, îndestulat, luminat şi solidar cu toate aspiraţiile neamului românesc. Integrată în naţiune, pusă pe picior de egalitate cu celelalte clase sociale, muncitorimea a putut aduce contribuţia ei preţioasă la opera de uniune şi renaştere naţională a noului regim. Aspirând de totdeauna la un trai omenesc, muncitorimea a reclamat cu egală tărie dreptul ei la cultură. Dorinţa ei de a se bucura de ceiace artele, literatura, ştiinţa şi educaţia fizică pot să contribue la înălţare sufletească şi la formarea omului pe măsura nouilor cuceriri ale culturii şi ştiinţei, dorinţa ei de a se ridica la viaţa de cultură a altor clase sociale şi de a-şi desvolta gustul artistic învederează pe deplin cât de fericit, inspiraţi au fost aceia cari au deschis drum nou în această drecţie. Manifestările organizaţiei „Muncă şi voe bună“ şi ecoul lor arată cu prisosinţă cât de numeroase sunt cerinţele culturale ale muncitorilor noştri şi cât de mare este meritul iniţiatorilor şi organizatorilor acestei muncitoreşti. Paul Teodorescu Ш& M.S. REGELUI COMUNICAT nr. 71 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 28 Noembrie a. c. la ora 12,30 au depus legiuitul jurământ în faţa MAIESTĂŢII SALE REGELUI şi în prezenţa domnului Consilier Regal Gh. Tătărescu, preşedinte al Consiliului de miniştri şi ministru ad-interim la ministerul de Interne, domnii : — Gh. Grigorovici, subsecretar de Stat la ministerul Muncii. —Titus popovici, subsecretar de Stat la ministerul Economiei Naţionale. An are loc alegerea pen- tru scaunul vacant de mitropolit al Moldovei şi Sucevei Astăzi dimineaţă se va face alegerea pentru scaunul vacant de mitropolit al Moldovei şi Sucevei. Colegiul electoral, compus din delegaţii adunărilor eparhiale ale tuturor mitropoliilor şi episcopiilor ortodoxe, precum şi din reprezentanţii eparhiali ai eparhiei vacante, se va întruni în sala de şedinţe a Camerei deputaţilor. La ora 10 dimineaţa se va oficia în catedrala patriarhală o doxologie. Şedinţa colegiului electoral va fi prezidată de I. P. S. S. Patriarhal Nicodem. Alegerea se va face în conformitate cu prevederile art. 12 din legea de organizare a bisericii ortodoxe române. Pe lângă cei de mai sus vor mai lua parte la alegere : preşedintele Consiliului de miniştri, ministrul Cultelor, preşedinţii Senatului şi Camerei deputaţilor, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie, preşedintele Academiei Române, rectorii universităţii din toată ţara şi decanii facultăţilor de teologie. Examinarea canonică a noului ales se va face în cea dintâi şedinţă a Sf. Sinod. Mâine, joi, se va face alegerea de mitropolit pentru scaunul vacant al Olteniei şi Severinului, procedânduse după aceiaşi normă. D. general Rodrig Modreanu noul prefect al Poliţiei a vizitat ori toate serviciile prefecturii poliţiei Capitalei D. general Rodrig Modreanu, noul prefect al poliţiei Capitalei, însoţit de d. general Gabriel Marinescu, fost prefect, a vizitat ori toate serviciile prefecturii poliţiei Capitalei şi instalaţiile lor. D. general Rodrig Modreanu a rămas plăcut impresionat de dele găsite în palatul prefecturii, artrenie la d. ministru C. Angelescu D. C. Angelescu, ministrul EconomieiNaţionale, a primit ori pe drceri al Japoniei, însărcinatul de afa Reînoirea delegaţiei d-lui Victor Mălinescu ca secretar general al ministerului de Interne D. G. Tătărăscu, preşedinte al Consiliului de miniştri şi ad-interim la Interne, a reinoit delegaţia de secretar general al acestui departament, d-lui Victor Mălinescu. Un nou secretar general la Comunicaţii D. ing. Ion Gigurtu, ministrul Lucrărilor Publice şi a Comunicaţiilor, a semnateri dimineaţă, decizia prin care d. Nicolae Niţescu, avocat consilier cl. I. în direcţiunea generală C. F. R., este numit secretar general la acest departament. s ROMÁNIA No. 5422 Comisariatul general al aprovizionarii populaţiei Capitalei se va ocupa de toate chestiunile în legătură cu recomplectarea stocurilor, transporturilor şi orice alte nevoi relative la aprovizionare Luând fiinţă Comisariatul general al Aprovizionării pentru coordonarea măsurilor de aprovizionare cu alimente şi combustibil a populaţiei Capitalei, Municipiilor şi celorlalte comune urbane din ţară, se aduce la cunoştinţă întreprinderilor şi comerciaţilor cu ridicata că pentru orice chestiuni în legătură cu recompletarea stocurilor, transporturi şi in general cu orice alte nevoi relative aprovizionărilor, să se adreseze direct Comisariatului, în Splaiul Independenţei No. 75 telefon 5.38.22. Acţiunea de organizare a F. R. N.-ului Lucrările pentru numirea secretarilor de plasă şi comună în ţinuturile Nistru şi Olt, au continuat ori, sub preşedinţia d-lui ministru Const. Giurescu. Pentru astăzi, sunt convocaţi domnii c°nsilieri şi secretari F. R. N. din Ţinutul Suceava. Conferinţele, pentru complectarea cadrelor Frontului, vor continua până la 7 Decembrie a. c. Pachebotul japonez „Terukuni Maru” scufundat zilele trecute în urma ciocnirii de o mină marină. Gimnastică în zăpadă, un sport nou și, după cum se poate observa din fotografie, deloc lipsit de amuzament. ввввввввввввввввввавияяиввавввввавввшвваввивввяввав De câte ori, mergând pe străzile oraşului n’aţi întâlnit acele deşirate făpturi tuciurii, purtând paltoane negre-verzii, aproape şi spre vară şi aruncate peste umăr două sau ,trei covoare imitând stilul oriental cu o foarte mare relativitate. Arătările acestea, care isbucneau în faţa sau spatele tău, îţi călcau umbra în picioare şi îţi inundau auzul cu un val de vorbe mieroase şi sucite, căutând cu evidenţă să te convingă, să te câştige cu nuanţa exotismului făcut: — Paşa! Paşa! Avem covor, bindem covor — N’am nevoie! Am destule (chiar dacă paşii alcătuiau svon de step, pe scândurile interiorului tău cu covoare de lună, împrumutate în REPORTAJUL ZILEI PERSANI DE OCAZIE ȘI COVOARГ PENTRU O Zi nopţile de vară). — Paşa ieftin binden! Pramos estem! chilipir covor bindem! Dacă aveai destulă tărie, şi porneai dârz, fără să priveşti în urmă (ca în basme, când privirea aruncată înapoi era fatală Fătului) atunci erai salvat. Orientalul negustor înţelegea că are dea face cu un om de fibră tare, şi rămânea în calea altuia mai moale în alcătuirea voinţei. Cu aceleaşi fraze stereotipe şi exersate, prindea victima în plasa cleioasă a tentaţiei. Omul se oprea sub fatalitate, ca să privească marfa pe care tuciuriul o desfăşura cu gesturi largi de fakir sub pivirile sale incerte. Omul părea foarte puţin dispus să târguiască această podoabă, pe care o lăuda pretinsul oriental. Dar cu hotărârea în doi peri întrebă: — Cât face? — Asta facem doi mia lei! — Ei aşi! Două mii? Ce vorbeşti? — Zău facem! Scump este, marfa persian, covor sultan estem. Şiraz estem. — Scump, nu dau. Şi omul voia să plece. — Cât dam Efendi Paşa? — Şi aşa din tocmeală in tocmeală, orientalul îi lăsa trecătorului căruia îi dase firma, şi-l făcuse Paşă, îi lăsa marfa la 300 de la 2000. Omul pleca oarecum încântat, gândind că în tot cazul, dacă acel covor fermecat de laudele tuciuriului, nu făcea 2000, totuşi o trăsese chiulul şi făcuse o achiziţie pentru 300 lei. Cruda realitate o încerca omul când vedea că otreapa era făcută ■din tocătură de lână, pe care servitoarea îl anemia la fiecare scuturătură. Sburau din el firele ca părul năpârlit de pe o potaie râioasă. El, trecătorul naiv nu ştia că pseudo-orientalii, nu erau decât ţigani turceşti, de pe meleagurile noastre cari făceau concurenţă nereală, prin comerţul ilicit, de covoare. Negustorii erau lezaţi în comerţul lor cinstit, cu toate că ai impresia, tu cumpărător, făcând paralelă între pungaşii negustorii ambulanţi şi ei, că eşti jupuit. Ministerul de interne sesizat în iunie 1938, a dat o ordonanţă prin care stârpea acest gen de concurenţă prin comerţul ilicit al pseudoorientalilor. O vreme, ţiganii turceşti au dispărut intrând în pământ, dar pământul generos, i-a svârlit din ascunziş pe străzile, pe cari agenţii par sa fie străini de sensul hotărârii din trecut a oficialităţii. A. A. cccbe şi l/lf\JCUJf\JL DUMINECA LA CINEMATOGRAF Dumineca după amiază. Străzile Capitalei sunt pustii. In schimb cinematografele cunosc din nou o mare vogă. Poate că şi gerul din nordul Bucovinei este puţintel vinovat. Ziarele ne aduceau de dimineaţă înfrigurata veste că în Câmpulungul bucovinean frigul şi-a făcut apariţia, iar termometrul speriat şi el de primejdie, a pornit spre subsol până la minus 15 grade. Şi frigul este ca lepra, se întinde peste tot locul; deci, nici o mirare că a ajuns până în inima Capitalei. Izăbegită, populaţia a căutat „o atmosferă caldă’.’, şi a năpădit cinematografele. Fapt ciudat: interioarele calde, plăcute, de odinioară, nu se mai pot obţine la domiciliu, de când cu caloriferele şi blockhausurile. Proprietarul, de felul lui econom, nu uită la fiecare început de toamnă să se vaite: „combustibi lul s’a scumpit anul acesta, numai eu ştiu cât mă costă... etc.”. A venit iarna, proprietarul ca să nuse desmintă, începe „economiile”. Introduce un fel de regulament interior, graţie căruia, căldura se capătă numai in anumite ore. Cu cartelă. Deasemeni, nici-o prelungire peste „ora închiderii” (caloriferului) — ca să vorbim un stil de ordonanţă poliţienească. Protestele sunt inutile, dacă eşti de nedură mai firav, mai plăpând, mai friguros. Fiindcă domnul proprietar are oricând la îndemână un alt argument: „Nu puteţi dormi de frig? Curios. Locatara dela etajul doi, apartamentul patru, mi s’a plâns chiar astăzi că nu poate dormi din cauza căldurii. Susţine că este mai cald in casă, decât la baia turcească”. Şi domnul proprietar, este turc, pe chestia asta; n’ai cum să-l convingi, că toată noaptea ţi-au clănţănit dinţii, că ai pus pe tine toate cuverturile din casă, iar pisica, tolănită cuminte, la picioare, fi-a servit drept „chauffage central”... Şi iată cum interioarele calde şi plăcute de odinioară, au devenit un subiect de aducere aminte şi un isvor de nesecate regrete. Ne mai având posibilitate să-ţi creezi o „atmosferă” în apartamentul tău, nu este de mirare, că începi să-ţi părăseşti cât mai des locuinţa, să cauţi în afară, ceia ce îţi lipseşte înăuntru. Şi refugiul temporar îl găseşti in sălile de teatru, in restaurante, în cinematografe. Dumineca la cinematograf! Iată un spectacol, tot atât de interesant, dacă nu cumva mai interesant, decât cel de pe ecran. Am asistat și eu Duminecă după amiază la un asemenea spectacol, fiind în dublul rol de spectator la film, de actor în sală. Se reprezenta „Scandal fără motiv”, dar vă asigur că scandalul era mai mult in sală decât pe pânză, poate fiindcă motivele nu lipseau aici. Unul stătea cu pălăria pe cap şi îngusta „câmpul de vizibilitate” alforţelor vecine; altul, cam de o sută şi mai bine kilograme, îşi căuta spaţiu vital pe două scaune, spre desperarea unei domnişoare, саге-şi vedea ameninţată integritatea frontierelor bine trasate de braţele fotoliului. Agresiunea este împedicată la timp graţie ajutorului pe care logodnicul domnişoarei îl dă ameninţatei. Şi de unde se părea că o conflagraţie generală este inevitabilă, conflictul a fost limitat, localizat, şi graţie atitudinei neutrale a spectatorilor din vecinătate. Dar era scris pe semne, să trăim Dumineca sub semnul lui Marte, şi a fost destul pentru aceasta, nu o rupere de relaţii, ci o rupere... de film. In timp ce noaptea se lăsa în sală ca în tranşee, din adâncuri s’a ridicat o rumoare, din ce în ce mai distinctă, mai puternică. Strigăte, lovituri in podea, urlete, cărora, din tabăra adversă li se răspundea cu sâsâituri, și cu strigăte de tăcere! tăcere! Când s’a făcut lumină, în diverse puncte ale sălii se şi angajaseră câteva lupte de corp la corp* Iar un „observator” obiectiv mi-a afirmat mai târziu că văzuse pe câţi*va învingători părăsind terenul cit., o bogată pradă de război! Toc