România - Provincie, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 542-556)

1939-12-01 / nr. 542

In amintirea luptei de la Tanag, organizaţia colonială din Hamburg a organizat o manifestaţie în cinstea luptătorilor coloniali căzuţi în lupte. In fotografie, depunerea unei coroane pe monumentali lui Wissman Nu este un tunel, ci... o ţeiavă uriaşe de tun, în interiorul căreia lucrător veri­fică șlefuirea ШВМНВЯЯВеВЯИЯаВЯИВ8И®ИЕЯ81НЕЕЩ9**ВМНЙИШИЯИВВИИИВИт mn Cu prilejul deschiderii cursurilor celui de-al doilea an al Universităţii muncitoreşti din Capitală, s’a subli­niat rostul acestei importante insti­tuţii de cultură. S’a arătat în ce,mă­sură contribue ea la ridicarea nive­lului cultural al muncitorimii, atât de doritoare să afle şi să ştie cât mai multe. După un an de activitate, Univer­sitatea muncitorească prezintă un bilanţ bogat, în care realizările­­ de ordin cultural sunt înscrise­ în rân­duri dese pentru a-şi putea face, toate Юс. Roadele acestui­ prim an de lucru sunt atât de vădite Stocat muncitorimea pe drept cuvânt îşi manifestă recunoştinţa faţă de d. prof. Mihai Ralea, iniţiatorul, şi în­drumătorul acestui aşezământ cultură. In măi puţin de un an s’au putut ţine 1500 conferinţe, rostite­ ide­i per­sonalităţi cunoscute din lumea in­telectuală, conferinţe urmărite cu deosebit interes de muncitori. Anul acesta, centrele de cursuri au fost sporite, numărul Дог,fiind ridi­cat de la patru la cincisprezece. In afară de Universitatea muncitorea­scă ,de la Bucureşti, sunt trei calende constituite alte două în asemenea ins­tituţii:'la'Iaşi’şi la Cluj. Muncitorii din aceste, centre vor putea astfel să se adape la izvorul sacru al culturii, aşa cum au avut până a­cum posibilitatea camarazii lor din Capitala ţării. "Ca­­şi aceştia, ei vor putea căpăta numeroase­ cu­noştinţe folositoare şi vo­r fi îndr­u­­m­ăţi în câmpul fertil al unoriD disci­­pline ce luminează minţile, dându­­le noui posibilităţi de afirmare­­şi ■desvoltare.­­ Activitatea universităţilor munci­toreşti se­ integrează perfect de bine în „lupta pe toate fronturile pen­tru ridicarea muncitorimii" de care vorbea de ministru Ralea. Şi nimeni n’ar putea pretinde că o asemenea luptă n’a fost dusă cu succes de conducătorul departamentului Mun­cii, care a putut realiza într’un an şi jumătate mult mai mult decât au făcut alţii în ani şi ani îndelungaţi. S’a urmărit crearea unui nou tip de muncitor: sănătos, pregătit, îndestulat, luminat şi solidar cu toate aspiraţiile neamului româ­nesc. Integrată în naţiune, pusă pe pi­cior de egalitate cu celelalte clase sociale, muncitorimea a putut adu­ce contribuţia ei preţioasă la opera de uniune şi renaştere naţională a noului regim. Aspirând de totdeauna la un trai omenesc, muncitorimea a reclamat cu egală tărie dreptul ei la cultură. Dorinţa ei de a se bucura de ceiace artele, literatura, ştiinţa şi educa­ţia fizică pot să contribue la înălţa­re sufletească şi la formarea omului pe măsura nouilor cuceriri ale cul­turii şi ştiinţei, dorinţa ei de a se ridica la viaţa de cultură a altor clase sociale şi de a-şi desvolta gus­tul artistic învederează pe deplin cât de fericit, inspiraţi au fost aceia cari au desch­is drum nou în această drecţie. Manifestările organizaţiei „Muncă şi voe bună“ şi ecoul lor arată cu prisosinţă cât de numeroase sunt cerinţele culturale ale muncitorilor noştri şi cât de mare este meritul iniţiatorilor şi organizatorilor acestei muncitoreşti. Paul Teodorescu Ш&­ M.S. REGELUI COMUNICAT nr. 71 Mareşalul Curţii Regale face cu­noscut următoarele: In ziua de 28 Noembrie a. c. la ora 12,30 au depus legiuitul jurământ în faţa MAIESTĂŢII SALE REGELUI şi în prezenţa domnului Consilier Regal Gh. Tătărescu, preşedinte al Consiliului de miniştri şi ministru ad-interim la ministerul de Interne, domnii : — Gh. Grigorovici, subsecretar de Stat la ministerul Muncii. —Titus popovici, subsecretar de Stat la ministerul Economiei Naţio­­nale. An­ are loc alegerea pen-­ tru scaunul vacant de­ mitropolit al Moldovei şi Sucevei Astăzi dimineaţă se va face ale­gerea pentru scaunul vacant de mi­tropolit al Moldovei şi Sucevei. Colegiul electoral, compus din de­legaţii adunărilor eparhiale ale tu­turor mitropoliilor şi episcopiilor or­todoxe, precum şi din reprezentanţii eparhiali ai eparhiei vacante, se va întruni în sala de şedinţe a Came­rei deputaţilor. La ora 10 dimineaţa se va oficia în catedrala patriarhală o doxologie. Şedinţa colegiului electoral va fi prezidată de I. P. S. S. Patriarhal Nicodem. Alegerea se va face în con­­formitate cu prevederile art. 12 din legea de organizare a bisericii orto­doxe române. Pe lângă cei de mai sus vor mai lua parte la alegere : preşedintele Consiliului de miniştri, ministrul Cultelor, preşedinţii Senatului şi Ca­merei deputaţilor, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie, preşedin­tele Academiei Române, rectorii uni­­versităţii din toată ţara şi decanii facultăţilor de teologie. Examinarea canonică a noului ales se va face în cea dintâi şedinţă a Sf. Sinod. Mâine, joi, se va face alegerea de mitropolit pentru scaunul vacant al Olteniei şi Severinului, procedându­­se după aceiaşi normă. D. general Rodrig Modrea­nu noul prefect al Poli­ţiei a vizitat ori toate serviciile prefecturii po­liţiei Capitalei D. general Rodrig Modreanu, noul prefect al poliţiei Capitalei, însoţit de d. general Gabriel Marinescu, fost prefect, a vizitat ori toate ser­viciile prefecturii poliţiei Capitalei şi instalaţiile lor. D. general Rodrig Modreanu a ră­mas plăcut impresionat de dele gă­site în palatul prefecturii, artrenie la d. ministru C. Angelescu D. C. Angelescu, ministrul Econo­miei­­Naţionale, a primit ori pe d­­rceri al Japoniei, însărcinatul de afa­ Reînoirea delegaţiei d-lui Victor Mălinescu ca se­cretar general al minis­terului de Interne D. G. Tătărăscu, preşedinte al Consiliului de miniştri şi ad-interim la Interne, a reinoit delegaţia de se­cretar general al acestui departa­ment, d-lui Victor Mălinescu. Un nou secretar gene­ral la Comunicaţii D. ing. Ion Gigurtu, ministrul Lu­crărilor Publice şi a­ Comunicaţiilor, a semnat­eri dimineaţă, decizia prin care d. Nicolae Niţescu, avocat consilier cl. I. în direcţiunea gene­rală C. F. R., este numit secretar general la acest departament. s ROMÁNIA No. 5422 Comisariatul general al a­provizionarii populaţiei Capitalei se va ocupa de toate chestiunile în legătură cu recomplec­tarea stocurilor, trans­porturilor şi orice alte nevoi relative la apro­vizionare Luând fiinţă Comisariatul general al Aprovizionării pentru coordona­rea măsurilor de aprovizionare cu alimente şi combustibil a populaţiei Capitalei, Municipiilor şi celorlalte comune urbane din ţară, se aduce la cunoştinţă întreprinderilor şi co­­merciaţilor cu ridicata că pentru orice chestiuni în legătură cu recom­­pletarea stocurilor, transporturi şi in general cu orice alte nevoi rela­tive aprovizionărilor, să se adreseze direct Comisariatului, în Splaiul In­dependenţei No. 75 telefon 5.38.22. Acţiunea de organizare a F. R. N.-ului Lucrările pentru numirea secre­tarilor de plasă şi comună în ţinu­turile Nistru şi Olt, au continuat ori, sub preşedinţia d-lui ministru Const. Giurescu. Pentru astăzi, sunt convocaţi domnii c°nsilieri şi secretari F. R. N. din Ţinutul Suceava. Conferinţele, pentru complectarea cadrelor Frontului, vor continua pâ­nă la 7 Decembrie a. c. Pachebotul japonez „Terukuni Maru” scufundat zilele trecute în ur­ma ciocnirii de o mină marină. Gimnastică în zăpadă, un sport nou și, după cum se poate observa din fotografie, deloc lipsit de amuzament. ввввввввввввввввввавияяиввавввввавввшвваввивввяввав De câte ori, mergând pe străzile oraşului n’aţi întâlnit acele deşirate făpturi tuciurii, purtând paltoane negre-verzii, aproape şi spre vară şi aruncate peste umăr două sau ,trei covoare imitând stilul oriental cu o foarte mare relativitate. Arătările acestea, care isbucneau în faţa sau spatele tău, îţi călcau umbra în picioare şi îţi inundau au­zul cu un val de vorbe mieroase şi sucite, căutând cu evidenţă să te convingă, să te câştige cu nuanţa exotismului făcut: — Paşa! Paşa! Avem covor, bin­­dem covor — N’am nevoie! Am destule (chiar dacă paşii alcătuiau svon de step, pe scândurile interiorului tău cu covoare de lună, împrumutate în REPORTAJUL ZILEI PERSANI DE OCAZIE ȘI COVOARГ PENTRU O Zi nopţile de vară). — Paşa i­eftin binde­n! Pramos estem! chilipir covor bindem! Dacă aveai destulă tărie, şi por­neai dârz, fără să priveşti în urmă (ca în basme, când privirea arun­cată înapoi era fatală Fătului) atunci erai salvat. Orientalul ne­gustor înţelegea că are dea face cu un om de fibră tare, şi rămânea în calea altuia mai moale în alcă­tuirea voinţei. Cu aceleaşi fraze stereotipe şi exersate, prindea victima în plasa cleioasă a tentaţiei. Omul se oprea sub fatalitate, ca să privească marfa pe care tuciuriul o desfăşura cu gesturi largi de fakir sub pi­virile sale incerte. Omul părea foarte puţin dispus să târguiască această podoabă, pe care o lăuda pretinsul oriental. Dar cu hotărârea în doi peri întrebă: — Cât face? — Asta facem doi mia lei! — Ei aşi! Două mii? Ce vorbeşti? — Zău facem! Scump este, marfa persian, covor sultan estem. Şiraz estem. — Scump, nu dau. Şi omul voia să plece. — Cât dam Efendi Paşa? — Şi aşa din tocmeală in toc­meală, orientalul îi lăsa trecăto­rului căruia îi dase firma, şi-l fă­cuse Paşă, îi lăsa marfa la 300 de la 2000. Omul pleca oarecum încântat, gândind că în tot cazul, dacă acel covor fermecat de laudele tuciuriu­lui, nu făcea 2000, totuşi o trăsese chiulul şi făcuse o achiziţie pentru 300 lei. Cruda realitate o încerca omul când vedea că otreapa era făcută ■din tocătură de lână, pe care ser­vitoarea îl anemia la fiecare scutu­­rătură. Sburau din el firele ca părul năpârlit de pe o potaie râioasă. El, trecătorul naiv nu ştia că pseudo-orientalii, nu erau decât ţi­gani turceşti, de pe meleagurile noastre cari făceau concurenţă ne­reală, prin comerţul ilicit, de co­voare. Negustorii erau lezaţi în co­merţul lor cinstit, cu toate că ai impresia, tu cumpărător, făcând paralelă între pungaşii negustorii ambulanţi şi ei, că eşti jupuit. Ministerul de interne sesizat în iunie 1938, a dat o ordonanţă prin care­ stârpea acest gen de concu­renţă prin comerţul ilicit al pseudo­­orientalilor. O­ vreme, ţiganii turceşti au dis­părut intrând în pământ, dar pă­mântul generos, i-a svârlit din as­cunziş pe­ străzile, pe cari agenţii par sa fie străini de sensul hotărârii din trecut a oficialităţii. A. A. cccbe şi l/lf\JCUJf\JL DUMINECA LA CINEMATOGRAF Dumineca după amiază. Străzile Capitalei sunt pustii. In schimb ci­nematografele cunosc din nou o mare vogă. Poate că şi gerul din nordul Bu­covinei este puţintel vinovat. Ziarele ne aduceau de dimineaţă înfrigurata veste că în Câmpulungul bucovinean frigul şi-a făcut apariţia, iar termo­metrul speriat şi el de primejdie, a pornit spre subsol până la minus 15 grade. Şi frigul este ca lepra, se în­tinde peste tot locul; deci, nici­ o mirare că a ajuns până în inima Ca­pitalei. Izăbegită, populaţia a cău­tat „o atmosferă caldă’.’, şi a năpădit cinematografele. Fapt­ ciudat: inte­rioarele calde, plăcute, de odinioară, nu se mai pot obţine la domiciliu, de când cu caloriferele şi block­­hausurile. Proprietarul, de felul lui econom, nu uită la fiecare început de toamnă să se vaite: „combustibi­ lul s’a scumpit anul acesta, numai eu ştiu cât mă costă... etc.”. A venit iarna, proprietarul ca să nu­­se des­­mintă, începe „economiile”. Intro­duce un fel de regulament interior, graţie căruia, căldura se capătă nu­mai in anumite ore. Cu cartelă. De­­asemeni, nici-o prelungire peste „ora închiderii” (caloriferului) — ca să vorbim un stil de ordonanţă poliţie­nească. Protestele sunt inutile, dacă eşti de nedură mai firav, mai plă­pând, mai friguros. Fiindcă domnul proprietar are oricând la îndemână un alt argument: „Nu puteţi dormi de frig? Curios. Locatara dela etajul doi, apartamentul patru, mi s’a­ plâns chiar astăzi că nu poate dormi din cauza căldurii. Susţine că este mai cald in casă, decât la baia tur­cească”. Şi domnul proprietar, este turc, pe chestia asta; n’ai cum să-l convingi, că toată noaptea ţi-au clănţănit dinţii, că ai pus pe tine toate cuverturile din casă, iar pisica, tolănită cuminte, la picioare,­ fi-a servit drept „chauffage central”... Şi iată cum interioarele calde şi plă­cute de odinioară, au devenit un su­biect de aducere aminte şi un isvor de nesecate regrete. Ne mai având posibilitate să-ţi creezi o „atmosfe­ră” în apartamentul tău, nu este de mirare, că începi să-ţi părăseşti cât mai des locuinţa, să cauţi în afară, ceia ce îţi lipseşte înăuntru. Şi refu­giul temporar îl găseşti in sălile de teatru, in restaurante, în cinemato­grafe. Dumineca la cinematograf! Iată un spectacol, tot atât de interesant, dacă nu cumva mai interesant, decât cel de pe ecran. Am asistat și eu Duminecă după amiază la un asemenea spectacol, fiind în dublul rol de spectator la film, de actor în sală. Se reprezenta „Scandal fără motiv”, dar vă asigur că scandalul era mai mult in sală decât pe pânză, poate fiindcă moti­vele nu lipseau aici. Unul stătea cu pălăria pe cap şi îngusta „câmpul de vizibilitate” al­­forţelor vecine; altul, cam de o sută şi mai bine kilograme, îşi căuta spaţiu vital pe două scaune, spre desperarea unei domnişoare, саге-şi vedea ameninţată integrita­tea frontierelor bine trasate de bra­ţele fotoliului. Agresiunea este împe­­dicată la timp graţie ajutorului pe care logodnicul domnişoarei îl dă ameninţatei. Şi de unde se părea că o confla­graţie generală este inevitabilă, con­flictul a fost limitat, localizat, şi gra­ţie atitudinei neutrale a spectatori­lor din vecinătate. Dar era scris pe semne, să trăim Dumineca sub sem­nul lui Marte, şi a fost destul pen­tru aceasta, nu o rupere de relaţii, ci o rupere... de film. In timp ce noaptea se lăsa în sală ca în tranşee, din adâncuri s’a ri­dicat o rumoare, din ce în ce mai distinctă, mai puternică. Strigăte, lo­vituri in podea, urlete, cărora, din tabăra adversă li se răspundea cu sâsâituri, și cu strigăte de­ tăcere! tăcere! Când s’a făcut lumină, în di­verse puncte ale sălii se şi angaja­­seră câteva lupte de corp la corp* Iar un „observator” obiectiv mi-a a­­firmat mai târziu că văzuse pe câţi*­va învingători părăsind terenul cit.­, o bogată pradă de război! Toc

Next