România - Capitala, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 558-571)

1939-12-16 / nr. 558

Totul în Front şi nimic în afară de From O primă etapă din alcă­tuirea tehnică a Fron­tului Renaşterii Naţio­nale, apropiindu-se de înche­iere prin minuţioasa grijă şi severa obiectivitate a minis­trului cărturar, d. prof. I. C. Giurescu, — acum începe a se deschide orizont pentru conţinutul mult mai fluid, ideo­logic, al acestui instrument politic care va să înlocuiască dizolvanta pulverizare a ener­giilor naţionale din epoca des­­frâului partidist. In expunerea politică de la reuniunea parlamentarilor, d. consilier regal Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de mi­niştri, a limpezit un principiu hotărîtor. Frontul Renaşterii Naţionale nu presupune o nivelare de gândire în abstract, o decapi­tare a personalităţii şi o para­lizare a iniţiativelor. Dimpotrivă. E un cadru, în care jocul gândirii axat pe câteva prin­cipii de temelie, rămâne liber, ■după cum liberă e manifesta­rea personalităţii şi a iniţia­tivelor. Un cadru care nu su­focă, dar nu mai delimitează. „Inlăuntrul Frontului Renaş­terii Naţionale — spunea d. preşedinte de Consiliu — se vor ciocni şi armoniza inte­resele, se vor înfrunta şi ca­naliza curentele, se vor lupta şi asocia oamenii — în slujba aceluiaş ideal comun: Regele şi Naţiunea. Dar totul în Front şi nimic în afară de Front“. Adică totul în funcţie de a­­celaş ideal comun: Regele şi Naţiunea! — nu în funcţie de interese şi ambiţii personale, de mentalitatea partidistă, de sectarismul de odinioară care zădărnicia chiar o ideie bună şi chiar un punct programatic salvator, numai fiindcă aparţi­nea partidului advers. Viaţa întemeindu-se pe mo­bilitate, pe capacitatea de a­­daptare, pe o permanentă sen­sibilizare la condiţiile şi aver­tismentele exterioare, nu poa­te fi vorba nici într’un orga­nism politic de o standardi­zare împotriva naturii. Se vor afirma personalităţi, idei, iniţiative, soluţii. Se vor verifica unele şi vor căpăta precădere altele. Cu atât mai bine! Principala preocupare e ca toate aceste personalităţi, idei, iniţiative, soluţii, să nu mai fie subordonate electora­­lismului, să nu mai lunece în excese anarhizante, să nu se mai constituie în elemente de rezistenţă — aşa cum se în­tâmpla sub regimul nefast al partidelor politice: eşti cu mine sau împotriva mea! Parcurgând cuvântările şi corespondenţa Regelui Carol I; cuvântările şi coresponden­ta Regelui Ferdinand; cuvân­tările Regelui Carol II; nu e greu să statornicim că întâia şi cea mai arzătoare grijă a Dinastiei noastre în străbate­rea a trei generaţii, a fost şi a rămas tocmai această unire şi coordonare a energiilor na­ţionale, această încadrare în­­tr’o disciplină paşnică şi crea­toare. Apelurile însă au rămas fără răsunet. Chiar în preajma şi în tim­pul războiului dela 1877-1878; chiar la serbările pentru pro­clamarea Regatului ; chiar după revoluţia din 1907; chiar în preajma marelui războiu, a unirii celei mari şi la înco­ronarea de la Alba-Iulia , chiar în ceasul atât de mântuitor aşteptat al Restauraţiei, când Regele Carol II, făcând legă­mântul cu Ţara, adăogea un răsunător apel: „...Am nevoie, înainte de toate, de colabora­rea fără preget a tuturor for­ţelor vii ale naţiunii. Fără unirea tuturor nu vom putea apare în faţa celor ce ne pis­­muiesc, ca o forţă nesfărmată, sprijinită pe o armată orga­nizată după ultimile cerinţe şi care se va putea întotdeauna bizui pe deplina mea grijă, spre a păşi definitiv la o muncă paş­nică şi harnică". Apelul de atunci, dela 8 Iunie 1930, n’a isbutit să sguduie con­ştiinţele. Partidele îşi disputau Ţara, uitând că partidele sunt ale Ţării, nu Ţara e a partidelor. Prin Constituţia din Februarie 1938, Suveranul a curmat această tiranie a partidismului, pregătind teren netezit Frontului Renașterii Naționale. Practica a dovedit că în noua disciplină politică, s’au putut înfăptui cu toată vitregia împrejurărilor externe, mai multe opere constructive decât se de­săvârșeau altădată în două de­cenii de guvernare partidistă. Rămâne ca din această expe­rienţă, în organismul nou temei­­nicit pe osatura Frontului Renaş­terii Naţionale, să se definească, nu din principii abstracte, ci din aportul vieţii fluide, metodele de lucru, criteriile de selecţie, solu­ţiile cele mai bune şi mai potri­vite nouă, pentru a transforma energiile risipite până mai era, în forţele creatoare de mâine. Toate energiile, chiar cele care au stat în nu ştim ce amăgitoare şi neiertată aşteptare. In nu ştim ce vicleană şi neiertată pândă.R MĂRIA !SA MARELE VOEVOD IVIIHAI DE ALBA IULIA MlEMBRU AL ORDINUL!) „CAROL 1“ Prin graţia lui Dumnezeu şi vo­inţa naţională, Rege al României. La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului No­stru al Afacerilor Străine, cancelar al ordinelor, sub Nr. 66.767, Am decretat și decretăm : Art. I.. Se înscrie printre membrii Ordinului „Carol I“, In gradul de Colan, Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba-Iulia. Art. II. Ministrul Nostru al Afa­cerilor Străine, cancelar­­ al Ordine­lor, este însărcinat cu executarea, a­­cestui decret. Dat în București la 25 octombrie 1939. Ministru al­­Afacerilor Străine, cancelar al ordinelor. Gr. Gafencu CAROL "'"'‘'•trysSSSîS „Monitorul Oficial» de erl, publică următorul decret­ regal : CAROL al П-1еа. , IN APELE REPUB­LICEI URUGUAY CEA MAI MARE LUPTĂ NAVALĂ DELA ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI S’A DAT INTRE CRUCIŞETORUL GERMAN „GRAF VON SPEE“ ŞI TREI CRUCIŞETOARE BRITANICE După o luptă crâncenă de aproape 24 de ore vasul german s’a refugiat in portul Montevideo, unde conform regulilor internationale nu va putea sta adăpostit decât 24 de ore VASELE BRITANICE AŞTEAPTĂ LA EŞIREA DIN PORTUL MONTEVIDEO REÎNCEPEREA LUPTEI Vasul german Amiral «Graf Spee» IAR ARGENTINA WNTAmESW Осешш£ CUnumc ALE STATULUI NEUTRU PA­NĂ CE VASUL DE RĂZBOI PĂ­RĂSEŞTE PORTUL. In cursul reparaţiilor într’un port neutral, vasul beligerant nu are dreptul să ia pe bord nici ar­mament şi nici combustibil. Experţii navali îşi exprimă ad­miraţia pentru tactica excelentă arătată de cele trei crucişetoare britanice care, deşi mai puţin pu­ternice decât crucişetorul ger­man, au evidenţiat o hotărâtă superioritate. Vasele de război britanice au silit prin manevre îndemânate de vas­ul german să se apropie de coastă, unde a fost silit să-şi reducă viteza, astfel încât tirul artileriei britanice a devenit foarte precis. „Evening Standard” anunţă de la corespondentul său din Monte­video că „Graf von Spee” are puntea sfărâmată și patru găuri în cuirasă. Turela e deasemeni ciuruită. Mai încape îndoială că cele mai multe din tunurile de pe crucișetorul german au fost scoa­se din luptă. Cercurile autorizate navale se referă la prevederile legii inter­naţionale, declarând că ţara neu­tră în portul căreia s’a adăpostit am vas beligerant hotărăşte care sunt reparaţiile „necesare”. Relaţiile agenţiei D. N. R. “ BUENOS AIRES, 14. (Rador).­­ Corespondentul agenţiei DNR transmite: Ştarea privitoare la lupta vic­torioasă a unui vas de răsboiu german contra mai multor cru­cişetoare engleze a făcut aici o enormă impresie şi formează pretutindeni subiectul de con­versaţie al zilei. Nu se credea că este posibil ca un bastiment de răsboiu ger­man să reuşească a rupe bloca­da engleză, pentru a apare în estuarul lui Rio La Plata, adică de cealaltă parte a Atlanticului, pe care englezii pretindeau că-l domină. Pentru moment nu se poate face o ideie exactă despre luptă, deoarece indicaţiile care există sunt aproape exclusiv de prove­nienţă engleză şi ele încearcă, evident, să micşoreze pierderi­le engleze. Restul telegramelor la Ultima Oră. ... . ■ ' ; ' URUGUAY Г^ШТЕШ! Hărţile indică poziţia unde a avut loc lupta navală dintre crucişetorul german „Graf von Spee” şi cele trei vase britanice de război : „Achille", „Ajax" şi „Exeter" este de acelaş tip cu „DEUTSCHTL­AND“ (prototip) şi „AMIRAL SCHEER“, pus în şantiere la 25 Ianuarie 1931, lansat la 1 Aprilie 1933 şi pus în ser­viciu în anul 1934. Faţă de „Deutschland“, aspectul vasului diferă exclusiv prin catargul din faţă cre este înlocuit printr-o turelă înaltă. DEPLA­SAMENT: 10.000 tone; LUNGIME: 182 m.; LĂRGIME: 21.7 m.; ARMA­MENT PRINCIPAL: 6 tunuri de 280 mm. în două turele a câte 3 piese (întrebuințând proectile de 303 kgr.) ; 8 tunuri de 150 mm. și două avioane cu catapultă). EFECTIV: 965 oameni. MAȘINI: 54.000 H. P.; VITEZA: 28 noduri pe oră, motoare Diesel în d°uă grupe (4+4) 675 H. P., 2 helice. RAZA DE ACŢIUNE: 10.000 mile la viteza de 20 noduri. A COSTAT: . 3.750.000 lire sterline. MONTEVIDEO, 14 (Rador). — O LUPTĂ NAVALĂ A ÎNCEPUT MIERCURI DIMINEAŢĂ, CĂTRE ORELE 6 (ORA LOCALĂ) INTRE MAI MULTE VASE DE RAZBOI BRITANICE ŞI CRUCIŞETORUL GERMAN „DE BUZUNAR" „AD­MIRAL SCHEER", IN LARGUL COASTELOR REPUBLICEI URU­GUAY. CRUCIŞETOARELE BRITANICE „AJAX", „EXETER" ȘI „ACHIL­LES" AU PARTICIPAT LA LUPTĂ. CRUCIŞETORUL GERMAN „ADMIRAL SCHEER" ESTE UR­MĂRIT DE VASELE BRITANICE ŞI ÎNCEARCĂ SA SCAPE PRIN FUGĂ. E VORBA DE UN­ VAS CARE A NAVIGAT SUB CELE DOUA NUME LONDRA, 14 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei Havas transmite: MONTEVIDEO, 14. (Rador). — Crucişetorul german de buzunar „Admiral Scheer» a sosit Miercuri seară, la ora 23.30 în rada portului Montevideo, ancorând la un km. de Port. La scurt timp au sosit în rada ex­terioară a portului Montevideo și vasele britanice „Exter», „Ajax“ și „Achilles». Până acum nu este încă definitiv sigur, în cercurile din capitala An­gliei, dacă este vorba de vasul ger­man „Admirabil Scheer” sau de va­sul „Graf von Spee”, care a primit lupta cu crucișetoarele britanice în apele din apropierea coastelor sta­tului Uruguay. Pare să se creadă că este vorba de un singur vas, care însă a navigat sub cele două nume, după cum i-a venit mai bine. CRUCIȘETORUL GER­­M­AN S-A REFUGI­AT IN RADA PORTULUI MONTEVIDEO Cum a decurs lupta Relaţia agenţiei „Reuter"' LONDRA, 14. (Rador). — A­­genţia „Reuter” transmite. In cercurile navale din Londra se crede că crucişetorul „de bu­zunar” german cu care au luptat cele trei crucişetoare britanice, îşi schimba în repetate rânduri în ultima vreme numele, apărând când ca „Admiral Scheer”, când ca „Graf von Spee”. Lupta a început prin atacul dat de crucişetorul german asupra noii „Ajax”, pe când acesta escorta vasul francez „Formose”, de 9.975 de tone în jurul capului Punta del Este. Cercurile autorizate urugu­a­­iene, precum și ministrul Germa­niei în Uruguay, declară că va­sul sosit la Montevideo ar fi „Graf von Spee”.­­ LEGILE INTERNAŢIONALE PERMIT VASULUI DE RĂZBOI SĂ RĂMÂNĂ IN PORT MAXI­MUM 24 DE ORE, DACĂ ARE REPARAŢII URGENTE DE FĂ­CUT. VASELE INAMICE AU DREPTUL SĂ AŞTEPTE IN A­­ARA APELOR TERITORIALE. t Crucişetoarele engleze «Achille» şi «Ajax» vase surori dintr’o serie de cinci crucişetoare. „Achille» a fost lansat în 1933, „Ajax» în 1935. DEPLASAMENT: 7000 tone; LUNGIME: 169 m.; LĂRGIME: 16,3 m­.; ARMAMENT PRINCIPAL: 8 tunuri de 200 mm. în patru turele a câte două piese, două în faţă şi două în spate, 8 aruncă­toare de torpile. CATAPULTA şi AVION („Ajax» 2 avioane). EFECTIV: 550 oameni; MAŞINI: Turbină cu angrenaje „Parsons»; PUTERE: 72.000 H. P.; VITEZA: 32,5 noduri; RAZA DE ACŢIUNE: 12.000 mile. In 1933 „Achille» a stabilit un record mondial pentru distanţă la vasele din cate­goria sa. r UNIUNEA SOVIETELOR A FOST EXCLUSA DIN SOC. NAŢIUNILOR GENEVALe 14 (RADOR). — CONSILIUL SOCIETĂ­ŢII NAŢIUNILOR A A­­DOPTAT TEXTUL RE­ZOLUŢIEI PRIN CARE UNIUNEA SOVIETELOR ESTE EXCLUSA DIN SOCIETATEA NAŢIUNI­LOR. Rezoluţia prin care se exclude URSS din Socie­­tatea Naţiunilor a fost a­­doptată de consiliu cu 4 abţineri (Finlanda, China Iugoslavia şi Grecia). ACESTE DOUA DINN URI­MA STATE, DEOARECE REPREZINTĂ UN CONSI­LIU si înţelegerea BALCANICA, S’AU ABŢI­NUT DELA VOT DE A­­CORD CU CELELALTE STATE DIN INŢELEGE­­REA BALCANICA. Pentru excludere au vo­tat Anglia, Franţa, Bel­gia, Egiptul, Uniunea Sudi Africană, Bolivia şi Repu­blica Domin­i­cană. TEXTUL REZOLUŢIEI GENEVA, 14. (Rador). — Rezo­luţia adoptată de Consiliul & N. are următorul cuprins : „Consiliul, luând cunoştinţă d­e rezoluţia adoptată de Adunare, în ziua de 14 Decembrie 1939, privi­toare la apelul guvernului finlan­dez, 1) se asociaază la condamnare de către Adunare a acţiunea U. R. S. S. contra statului finlandez,­2) pentru motivele prezentate în rezoluţia Adunării socoteşte, a­­vând în vedere art. 16, paragraful 4, din Pact, că prin actele sale U. R. S. S. s’a situat în afara Societă-ABŢINERI GENEVA, 14. (Rador). „ Repre­zentanţii guvernelor Iranului şi re­­pulblicei Peru în consiliul S.N. nu au participat la şedinţa în care s’a vo­tat excluderea U. R. S. S. din S. N. ţii Naţiunilor. Rezultă că U. R. S. nu mai este membru al Societăţii Naţiunilor”. CE STATE S’AU ABŢI­NUT DELA VOT GENEVA, 14. (Rador). — Cele nouă state care s’au abţinuit dela votarea rezoluţiei comitetului de 14 în şedinţa Adunării S.N. au fost : Norvegia, Suedia, Danemarca, Es­tonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Elveţia şi China. Delegatul Danemarcei a declarat că guvernul său nu are nici o o­­biecţie de adus în ce priveşte re­comandarea şi raportul, deşi ele nu sunt redactate în forma pe care ar fi dorit-o Danemarca. PRIMELE CO­MENTARII SOVIETICE MOSCOVA, 14 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Havas”, transmite: Hotărârea Societăţii Naţiunilor de a exclude URSS din instituţia de la Geneva e comentată pe scurt, dar pe un­ ton sarcastic de postul de radio Moscova. ■ Rezultatul acestui vot, se de­clară în comentariu, este lim­pede. Este metoda a ceeai ce se numeşte „politica” comanditari­lor franco-britanici ai Societăţii Naţiunilor. In adevăr, adaugă, postul de radio, s’a extins votul la state ce nu dispun de locuri permanente în consiliu, ca de pildă Uniunea sud-africană, Bo­livia şi Finlanda. Acest lucru de­fineşte îndeajuns rezultatul vo­tului. VASUL ENGLEZ „ARK ROYAL" A VIZITAT PORTUL CAPETOWN „­NDRA, 14. (Rador). — Ziarele din Uniunea sud-africană au anun­țat joi că vasul port-avioane „Ark Royal”, despre care presa germa­nă a scris că a fost scufundat în urma bombardamentului unor a­­vioane germane, a vizitat de cu­rând portul „Capetown”, Щ

Next