România - Provincie, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 557-570)

1939-12-16 / nr. 557

16. ХП. 1939 ROMÁNIA No. 357 R­ezultatele obţinute în primele zece zile care au trecut de când s’au lansat bonurile pentru Înzestrarea armatei, con­stituie încă o măreaţă dovada de ceea ce însemnează instinctul de conservare şi sentimentul de solidaritate al unui popor care dupa atâta sbucium şi în toiul atâtor sbuciumate întâmplări s’a regăsit Pe axa misiunii lui. Vremurile de azi sunt aspre, neîn­durătoare. Nimeni nu poate să tă­găduiască acest adevăr. Dar simpla lui recunoaştere nu ajunge. Căci dacă ne-am mărgini numai să-l con­statăm am săvârşi doar o operaţie sterilă şi abstractă. Vremurile aces­tea, aşa cum sunt, impun fiecăruia dintre noi îndatoriri Şi porunci care trebuie îndeplinite fără şovăire Şi mai ales, fără nici o tristeţe. Există acuma pretutindeni o mo­bilizare economică şi morală, singura în stare să facă faţă cumplitelor eve­nimente ce se succed într’o drama­tică tensiune. Deşi neangajată direct în vâltoarea ce sângerează văzduhul şi pământul Europei, naţiunea ro­mână a declarat mobilizarea acea­sta de conştiinţe încă din întâiul moment al furtunii. A fost un semn convingător că întreagă obştea româ­nă se găseşte într’o situaţie complect pregătită pentru orice eventualitate. Pentru orice vrere a ursitei. In chip spontan cetăţenii ţării au înţeles că e vorba de un greu ceas al istoriei, în care întârzierea şi ezitarea n’au ce să caute. Hotărîrea promptă şi eroică — numai ea este pe măsura marei răscruci ce s’a ivit. Fără îndoială că cea mai impor­tantă dintre îndatoririle ce-i revin astăzi cetăţeanului este aceia mili­tară. Toate eforturile de Stat şi particu­lare tind, în ultimul timp, să conso­lideze forţa noastră armată. Faptul nu ar© nevoie de nici o argumentare. De nici o pledoarie. E evident prin el însuşi şi prin perspectiva întregei istorii. Intr’o epocă de nesiguranţă gene­rală, când principiile şi stările obiec­tive îndură o profundă sguduire şi când fruntariile ţărilor se schimbă mai repede d­ecât anotimpurile, rămâ­ne o singură putere capabilă să che­­zăşuiască, în limita posibilului, secu­ritatea colectivă. Puterea aceasta este oştirea. Cu desăvârşire conştientă de res­ponsabilitatea morală ce o are, ocâr­­muirea actuală a Statului nostru îşi îndreaptă străduinţele, în primul rând, înspre fortificarea armatei, sau cum se zice cu un termen consacrat, înspre înzestrarea ei. înzestrarea armatei — iată co­mandamentul suprem al zilei. El re­iese din chiar logica severă a eveni­mentelor ce le trăim şi îşi câştigă deplina însemnătate imediat ce ne gândim la rolul cе­l deţine oştirea în opera de apărare a unui patrimo­niu etnic pe care l-am cucerit cu nesfârşite jertfe. Credem că nu exa­gerăm când spunem că astăzi, mai impresionant decât oricând, armata umple aproape tot conţinutul de viaţă al naţiunii. Cu alte cuvinte, astăzi o naţiune trăieşte numai prin armata ei. In faţa tuturor primejdii­lor, armata opune o rezistenţă care însemnează însăşi salvarea idealu­rilor şi a echilibrului lăuntric al unui neam. Un Stat fără oştire bine uti­lată tehnic şi bine educată psiholo­gic, nici nu se poate concepe în pre­zent. Bonurile emise pentru înzestrarea armatei corespund deci, unei necesi­tăţi fundamentale de Stat .Ele alcă­tuiesc încă o măsură pe cât de rea­listă ,e atât de înţeleaptă, luată de guvernul Frontului Renaşterii Naţio­nale, în truda de a asigura Româ­niei condiţiunile unei optime conti­nuităţi. Ceea ce se cere poporului prin sub­scrierea la bonurile acestea nu este o obligaţie, nu este o poruncă arbi­trară. Ci este înainte de toate, o bunăvoinţă. Subscriind bonurile pentru înzes­trarea armatei, cetăţeanul nu face altceva decât să se apere pe sine, a­­părându-şi Patria. Stau cum scria ieri, într’o fericită formulă, directo­rul ziarului nostru: el nu dă, ci îşi dă. De altfel numai aşa se explică a­­deziunea plebiscitară a mulţimii ro­mâneşti la această operă de îmbogă­ţire a oştirii. Din toate colţurile pă­mântului strămoşesc vin veşti că subscrierile se înmulţesc într’o ca­denţă frenetică. Neamul e treaz. Instinctul de conser­vare şi sentimentul soli­darităţii obşteşti ne ofe­ră din nou, un strălucit şi nepieritor exemplu.­ ÎNZESTRAREA ARMATEI Cu toată tensiunea internaţională realizările bugetare pe luna Noembrie se menţin totuşi satisfăcătoare In cursul lunei Noembrie, situaţiu­­nea internaţională s’a complicat prin începerea ostilităţilor intre Finlanda şi U. R. S. S. In acelaş timp, în ţară, măsurile­­de prudenţă dicijate de necesităţile apărării naţionale, au continuat, producând, în activitatea economică şi socială, aceleaşi înrâuriri ca şi in luna precedentă. Astfel fiind, deşi climatul inter­din tabloul de mai sus se constată că, în luna Noembrie a. c., s-au în­casat 2.802 mil. lei, faţă de 2.750 mil. lei în luna Octombrie, reprezentând 6,7% faţă de cota lunară a prevede­rilor bugetare în Noembrie, în loc de 4,8°/o cât a fost în luna Octom­brie. Se înregistrează deci, un plus de încasări nu numai faţă de cota e­­valuărilor bugetare, dar şi faţă de luna precedentă. CAT S’A ÎNCASAT PANA ACUM In total, dela 1 Aprilie până la 30 Noembrie a. c., s’au încasat 21.609 mii. lei,adică un plus de încasări de 2,8% peste cota evaluărilor bugeta­re pe acelaş interval de timp. naţional s’a înăsprit prin răsboiul dintre U. R. S. S. şi Finlanda, iar si­tuaţia internă aproape nu s’a schim­bat, totuşi, putem înregistra, cu o deosebită satisfacţiune că, executa­rea bugetară s’a desfăşurat în cursul lunei Noembrie cu rezultate îmbu­nătăţite faţă de luna precedentă. In adevăr, încasările, la Bugetul Ordinar al Statului au fost, precum urmează, cu începere de la 1 Aprilie. Trebue­e să subliniem cu acest pri­lej că, lunile cele mai favorabile pen­­tru încasările Statului sunt Septem­brie, Octombrie şi Noembrie. Lunile Decembrie şi Ianuarie, din cauza Sfintelor Sărbători sunt, îndeobşte mai slabe. Din cauza gravelor evenimente de război, care au isbucnit tocmai în lunile de toamnă, care sunt şi cele mai favorabile, încasările Statului puteau fi periclitate. Totuşi, consta­tăm cu deosebită satisfacţiune că, cu toate greutăţile şi neliniştea ce s’au abătut şi asupra ţării noastre, începând din luna Septembrie, to­tuşi executarea bugetară s’a putut menţine pe o linie îndeajuns de sa­tisfăcătoare, fiind totdeauna supe­rioară cotelor de prevedere ale bu­getului. BUGETUL F. A. N. In ceiace priveşte Bugetul Fondu­lui Apărării Naţionale, şi la acesta constatăm o îmbunătăţire a situa­ţiei. In adevăr în luna Noembrie s’a încasat la acest buget 523 mii. lei, faţă de cota lunară a evaluărilor bu­getare de 500 mii. lei, adică s’a înre­gistrat un plus de 4,6% peste acea­stă cotă. La Bugetul Fondului Naţional al Aviaţiei şi Marinei, situaţia este în aceiaşi­­ascensiune, înregistrându-se încasări în sumă de 2311 mii. lei în cursul lunei Noembrie, faţă de cota lunară a evaluărilor bugetare de 142 mii. lei, adică un plus de 62,2%. REZULTATE SATISFĂ­CĂTOARE Din cifrele mai sus arătate, se con­stată deci situaţia foarte satisfăcă­toare a încasărilor la toate cele trei bugete ale Statului, cu îmbunătăţiri chiar, în raport cu luna octombrie. Aceste rezultate, faţă de greutăţile şi împrejurările în care ele au fost realizate, ne dau o desăvârşită în­credere în puterea de rezistenţă a bugetului chiar în situaţiunile cele mai critice, precum şi o deosebită linişte că toate necesităţile Statului sunt şi vor fi, şi de aci înainte, fără întrerupere, complet şi la timp a­­coperite. Salariaţii, pensionarii, fur­nizorii Statului, creditorii lui, şi toţi cei ce au de primit un ban de la Stat, pot fi siguri că nu vor fi în su­ferinţă şi că drepturile lor vor fi re­gulat la timp plătite. Aceste constatări atât de satisfă­cătoare, dau încredere şi curaj tutu­rora, de a continua cu linişte şi si­guranţă activitatea lor, ştiind că, moneda naţională şi politica buge­tară a ţării sunt apărate si sănătos îndrumate. IN MELIO­ANE LEI LA PREŞEDINŢIA CONSILIULUI D. Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de miniştri, în mijlocul par­lamentarilor ţărani вввая ая ввв в в в в вва в ввввв 1 IUALIIAN­ ib&âAJLWX Audienţe la d. prim-mini­­stru Gh. Tătărescu D. consilier regal Gheorghe Tâtă­­rescu, preşedintele Consiliului de miniştri, a primit Miercuri în audienţă pe : Excelenţa Sa Oli­­veira Bastos, ministrul Portugaliei, Excelenţa Sa Lone Liang, ministrul Chinei şi pe Excelența Sa Vicontele Allain du Parc, ministrul Belgiei. D. ministru M. Ghelme­­geanu a primit în au­­diență pe d-nii rezidenţi regali D. Mihail Ghelmegeanu, ministrul Internelor, a primit Miercuri pe d-nii : prof. G. Alexianu, reziden­tul regal al ţinutului Bucegi, Dinu Simion rezidentul regal al ţinutului Olt, prof. Traian Ionaşcu rezidentul regal al ţinutului Prut şi gen. Traian Grigorescu rezidentul regal al ţinu­tului Marea. Noua comisie interimară a baroului Tutova D. Istrate N. Micescu, ministrul Justiţiei, prin Deciziunea ministe­rială din 13 Decembrie 1939, a nu­mit următoarea comisiune interima­ră la Baroul Tutova: Decan: Vasile Geor­gescu-B­ârlad. Membri: Emil Grigoraş, S­teli­an Dumbravă, Constantin Munteanu, Emil Vasiliu, Gheorghe Parus, Vic­tor Stoenescu, Teodor Sglimbea. Proectul de lege pentru legalizarea copiilor de pe certificatele şi di­plomele eliberate de mi­nisterul Educaţiei Na­ţionale . Comisiunea de Educaţie Naţio­nală, Culte şi Arte a Adunării De­putaţilor s-a întrunit astăzi 13 De­cembrie 1939 ora 17.30 în sala a Ш-a sub preşedinţia d-lui prof. Th. Capi­dan şi a luat în discuţie proec­tul de lege pentru legalizarea copii­lor depe certificatele şi diplomele eliberate de ministerul Educaţiei Naiţionale. S’au făcut unele observatiuni si s’au depus amendamente. D. prof. P. Andrei, ministrul Edu­caţiei Naţionale a dat explicaţiunile necesare. Proectul a fost admis de Comi­­siune alegând raportor pe d. prof. T. Ciapidan şi va veni în discuţia publică a Adunării Deputaţilor. RELA FEDERAŢIA GENERALA A SALARIAŢILOR PUBLICI Consiliul Federaţiei generale a A­­sociaţiilor profesionale de salariat publici s-a întrunit Miercuri în şe­dinţă şi la care au luat parte re­prezentaţi tuturor orgnizaţiilor componente. D. preşedinte Stancu Brădişteanu a ratat marea bunăvoinţă a d-lui prim ministru Gh. Tătărescu faţă de funcţionarii publici, luându-şi angajamentul ca să legifereze un nou statut precum şi armonizarea salariilor. Domnia sa propune şi Consiliul aprobă ca o delegaţie a Consiliului să se prezinte d-lui prim ministru spre a-i mulţumi călduros şi a-i prezenta lucrările Federaţiei în a­­ceste chestiuni. In urmă de preşedinte arată ne­voia absolută, ca toţi funcţionarii publici până la unul să subscrie neapărat cât mai multe bonuri pen­tru înzestrarea armatei şi deci pen­tru apărarea hotarelor patriei. D-sa recunoaşte că în adevăr ce­le mai multe salarii sunt insufici­ente faţă de scumpetea vieţii, dar este o datorie sfântă să subscrie bonuri. Pentru ca toată lumea funcţio­narilor publici să poată subscrie, I va cere aprobarea ministerului de­ Finanţe, ca plata să se facă în mai­ multe rate lunare. Iau cuvântul în această chestiune ! d-nii: d. Iliescu Muncă, Crişan Co-|­drescu, Inginer Mihail Burculeţ, co­ l­stin Negoescu, Gh. Vlădoiu, Ioan­ Farra, Gogu Dumitrescu, Ioan Cio­cănea, N. Mateescu, Gh. Iliescu Să­nătate, N. Poenaru, Al. Petrescu, Evdochia Simionescu, Alexandrina I Dub, Răduică Iacob, Diaconescu, Ioan Lupaşcu şi alţii, care declarau în unanimitate că toţi funcţionarii publici îşi vor face datoria faţă de­ armată şi patrie. Consiliul Federaţiei îndeamnă pe­ toţi funcţionarii publici ca să răs-­­pundă apelului pentru înzestrareal armatei, subscriind cât mai multei bonuri. Audiente la d. ministru M. Ш Ghelmegeenu D. ministru de Interne a primit în audienţă pe d. Nicolae Zigre, fost ministru, şi pe dr. N. N. Lengu­­ceanu, controlor general de Stat. Şedinţa Senatului U­niver­­sităţii din Capitală neştii a ţinut şedinţă. Miercuri , am., su­b preşedinţia d-lui rector C. Stoic­escu. S’a hotărît ca întreg personalul didactic, ajutător şi administrativ al universităţii să subscrie salariul de o lună la împrumutul pentru în­zestrarea armatei. S’a aprobat să se înfiinţeze la fa­cultatea de medicină o catedră de clinica şi profilaxia tuberculozei. S’a aprobat apoi repartizarea ta­xelor de laborator şi clinică la fa­cultăţile de farmacie şi medicină veterinară. Senatul a luat act de adresa mi­nisterului Eudcaţiei Naţionale pri­vitoare la acordarea premiului „No­bel" pentru pace pe anul 1940. A­­dresa va fi comunicată tuturor fa­cultăţilor spre a face eventuale recomandări. La sfârşit, Senatul a luat act cu mulţumire de faptul cum Eforia spitalelor civile a înţeles să acorde asistenţă medicală studenţilor. Şedinţa s-a ridicat la ora 8 seara. Înfiinţarea şi organizarea compozitorilor, pictorilor şi sculptorilor Proectul de lege va fi supus discuţiei publice a Adunării Deputaţilor Comisiunea de Educaţie Naţio­nală Culte şi Arte împreună cu a­­ceia a Muncii, Asigurărilor şi de Prevedere Socială ale Adunării Deputaţilor, reunite, s-au întrunit Miercuri după amiază, ora 17 în sala a Ш-a sub preşedinţia d-lui prof. St. Ciobanu, preşedinte al Co­­misiunii de Educaţie şi vice-preşe­­dinte al Adunării Deputaţilor şi au luat în discuţie proectul de lege pentru înfiinţarea şi organizarea casei compozitorilor, pictorilor şi sculptorilor. La şedinţă a asistat şi d. M. Ra­ Iea, ministrul Muncei care a depus proectul şi a dat comisiunilor ex­plicaţiunile necesare. Comisiunile au admis proectul, alegând raportor pe d. deputat G. M. Cantacuzino. Proectul va fi adus în discuţia publică a Adunării Deputaţilor Vi­neri 15 Decembrie a. c. i SMîiliin’j i Ul.Sil Bl Proectele de lege depuse de d. I. Gigurtu ministrul Lucrărilor Publice Convocarea Coh­risiunilor speciale ale Adunării Deputaţilor Cancelaria Adunării Deputaţilor comunică : Comisiunea Financiară, bugetară şi de legislaţie ■ fiscală a Adunării Deputaţilor, precum şi Comisiunea de lucrări publice. Căi ferate, căi de comunicaţie, poş­tă, telefon şi telegraf, au fost convocate pentru ziua de Joi 14 Decembrie 1939 ora 15.30 în sala a V-a a Adunării De­putaţilor spre a lua în discuţie ur­mătoarele proiete de legi depuse de d. I. Gigurtu, ministrul Lucrări­lor Publice şi al Comunicaţiilor : 1) Pentru lichidarea contractelor No. 35475 din 14 Iulie 1937; No. 60658 din 16 Noembrie 1937 ; No. 28970 din 17 Iunie 1937 ; No. 53065 din 8 Otoombrie 1937 ; No 1896 din 18 Ianuarie 1938 ; No. 68350 din 31 Decembrie 1937 şi No. 55258 din 23 Septembrie 1938, încheiat de minis­terul Lucrărilor Publice şi al Co­municaţiilor şi Direcţia Generală a drumurilor cu diferite întreprinderi şi continuarea lucrărilor prin direc­ţia generală a drumurilor pe cale de regie sau prin bună învoială. 2) Pentru repartizarea beneficiu­lui net de exploatare înscris în bi­lanţul încheiat de direcţia generală P. T. T. la 31 Martie 1939. 3) Pentru prelungirea pe termen de un an a valabilităţii mandatelor membrilor comisiunilor prevăzute de art. 22, 29 şi 37 din Legea pentru purtarea titlului, exercitarea profe­­siunei de inginer şi înfiinţarea co­legiului inginerilor. 4) Pentru rectificarea bugetului P. T .T. pe exerciţiul 1939—1940. 5) Pentru modificare art. 10 din Legea Pentru organizarea corpului tehnic al ministerului Lucrărilor Publice. 6) Pentru modificarea tabelelor A. B. şi C. din funcţiunile de nu­­mire şi de grade şi salarizare pre­­văzute în art. 5 şi modificarea arr. 65 şi 85 din Legea pentru statutu personalului P. T. T. I. P. S. S. PATRIARHUL NICODIM PREZIDEAZĂ SERBAREA BATINILOR DE CRĂCIUN I. P. S. S. NICODIM, Pa­triarhul României, a accep­tat invitaţia comitetului de organizare a serbării datinelor de Crăciun, organizată de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, în unire cu Inspectoratul General al Pregătirii Premilitare şi Pri­măriei municipiului Bucu­reşti, care va avea loc la Tea­trul Naţional, în după amiaza zilei de 24 Decembrie a. c., de a fi preşedintele de onoare al acestei înălţătoare manifestări de reînviere a Fundaţiei noa­stre strămoşeşti. Gestul I. P. S. S. Patriarhul Nicodim dovedeşte preţuirea deosebită pe care capul Bise­ricii noastre străbune o ara­tă acţiunea care tinde să reîn­vie datinele de Crăciun şi A­­nul Nou, într’o vreme când a­­vem atâta nevoie de afirma­rea patrimoniului naţional. I BBBI ВЯВВЕХЗШВВ ARMATA COOPERATORILOR TREBUE SA BEA TOTUL PENTRU ARMATA TARII Apelul Institutului Naţional al Cooperaţiei COOPERATORII Mişcarea cooperativă a ştiut în­totdeauna să-şi îndeplinească dato­ria către ţară. Ne-o vom face şi de data aceasta dovedind că suntem la înălţimea chemării adresată tuturor Români­lor, pentru a contribui la înzestra­rea armatei. Fiecare Bon, pe care îl veţi sub­scrie, este un bloc de piatră ce va întări graniţa ţării şi o bucată de oţel pentru turnarea armelor noas­tre de apărare. Fiecare Bon, subscris pentru în­zestrarea armatei, este o chezăşie de paşnică stăpânire a brazdei stră­moşeşti. Fiecare Bon, subscris, ne dă si­guranţă că ne vom bucura de rod­nicia holdelor noastre şi de linişte în căminurile noastre. COOPERATORI: La chemarea Ţării, noi — coope­ratorii — trebue să răspundem ce dintâi şi cu cea mai mare insufle­ţire. Institutul Naţional al Cooperaţie a subscris din fondurile sale 100 mi­lioane lei. Facem apel la conducătorii de fe­derale, de bănci populare şi de coo­perative de orice fel, pentru ca aces­te unităţi, urmând pilda noastră, si subscrie sume cât mai importante Apelul nostru se îndreaptă tot­odată către cooperatori şi îndemnu nostru este ca niciunul să nu lip­sească de la datorie ,subscriind­­ personal cât mai multe Bonuri pen­tru înzestrarea armatei. Armata cooperatorilor trebue să dea totul pentru armata ţării. INSTITUTUL NAŢIONAL AL COOPERAŢIEI Preşedinte, Dr. Voicu Niţescu Director general, René P. Râmniceanu

Next