România - Provincie, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 557-570)
1939-12-16 / nr. 557
16. ХП. 1939 ROMÁNIA No. 357 Rezultatele obţinute în primele zece zile care au trecut de când s’au lansat bonurile pentru Înzestrarea armatei, constituie încă o măreaţă dovada de ceea ce însemnează instinctul de conservare şi sentimentul de solidaritate al unui popor care dupa atâta sbucium şi în toiul atâtor sbuciumate întâmplări s’a regăsit Pe axa misiunii lui. Vremurile de azi sunt aspre, neîndurătoare. Nimeni nu poate să tăgăduiască acest adevăr. Dar simpla lui recunoaştere nu ajunge. Căci dacă ne-am mărgini numai să-l constatăm am săvârşi doar o operaţie sterilă şi abstractă. Vremurile acestea, aşa cum sunt, impun fiecăruia dintre noi îndatoriri Şi porunci care trebuie îndeplinite fără şovăire Şi mai ales, fără nici o tristeţe. Există acuma pretutindeni o mobilizare economică şi morală, singura în stare să facă faţă cumplitelor evenimente ce se succed într’o dramatică tensiune. Deşi neangajată direct în vâltoarea ce sângerează văzduhul şi pământul Europei, naţiunea română a declarat mobilizarea aceasta de conştiinţe încă din întâiul moment al furtunii. A fost un semn convingător că întreagă obştea română se găseşte într’o situaţie complect pregătită pentru orice eventualitate. Pentru orice vrere a ursitei. In chip spontan cetăţenii ţării au înţeles că e vorba de un greu ceas al istoriei, în care întârzierea şi ezitarea n’au ce să caute. Hotărîrea promptă şi eroică — numai ea este pe măsura marei răscruci ce s’a ivit. Fără îndoială că cea mai importantă dintre îndatoririle ce-i revin astăzi cetăţeanului este aceia militară. Toate eforturile de Stat şi particulare tind, în ultimul timp, să consolideze forţa noastră armată. Faptul nu ar© nevoie de nici o argumentare. De nici o pledoarie. E evident prin el însuşi şi prin perspectiva întregei istorii. Intr’o epocă de nesiguranţă generală, când principiile şi stările obiective îndură o profundă sguduire şi când fruntariile ţărilor se schimbă mai repede decât anotimpurile, rămâne o singură putere capabilă să chezăşuiască, în limita posibilului, securitatea colectivă. Puterea aceasta este oştirea. Cu desăvârşire conştientă de responsabilitatea morală ce o are, ocârmuirea actuală a Statului nostru îşi îndreaptă străduinţele, în primul rând, înspre fortificarea armatei, sau cum se zice cu un termen consacrat, înspre înzestrarea ei. înzestrarea armatei — iată comandamentul suprem al zilei. El reiese din chiar logica severă a evenimentelor ce le trăim şi îşi câştigă deplina însemnătate imediat ce ne gândim la rolul cеl deţine oştirea în opera de apărare a unui patrimoniu etnic pe care l-am cucerit cu nesfârşite jertfe. Credem că nu exagerăm când spunem că astăzi, mai impresionant decât oricând, armata umple aproape tot conţinutul de viaţă al naţiunii. Cu alte cuvinte, astăzi o naţiune trăieşte numai prin armata ei. In faţa tuturor primejdiilor, armata opune o rezistenţă care însemnează însăşi salvarea idealurilor şi a echilibrului lăuntric al unui neam. Un Stat fără oştire bine utilată tehnic şi bine educată psihologic, nici nu se poate concepe în prezent. Bonurile emise pentru înzestrarea armatei corespund deci, unei necesităţi fundamentale de Stat .Ele alcătuiesc încă o măsură pe cât de realistă ,e atât de înţeleaptă, luată de guvernul Frontului Renaşterii Naţionale, în truda de a asigura României condiţiunile unei optime continuităţi. Ceea ce se cere poporului prin subscrierea la bonurile acestea nu este o obligaţie, nu este o poruncă arbitrară. Ci este înainte de toate, o bunăvoinţă. Subscriind bonurile pentru înzestrarea armatei, cetăţeanul nu face altceva decât să se apere pe sine, apărându-şi Patria. Stau cum scria ieri, într’o fericită formulă, directorul ziarului nostru: el nu dă, ci îşi dă. De altfel numai aşa se explică adeziunea plebiscitară a mulţimii româneşti la această operă de îmbogăţire a oştirii. Din toate colţurile pământului strămoşesc vin veşti că subscrierile se înmulţesc într’o cadenţă frenetică. Neamul e treaz. Instinctul de conservare şi sentimentul solidarităţii obşteşti ne oferă din nou, un strălucit şi nepieritor exemplu. ÎNZESTRAREA ARMATEI Cu toată tensiunea internaţională realizările bugetare pe luna Noembrie se menţin totuşi satisfăcătoare In cursul lunei Noembrie, situaţiunea internaţională s’a complicat prin începerea ostilităţilor intre Finlanda şi U. R. S. S. In acelaş timp, în ţară, măsurilede prudenţă dicijate de necesităţile apărării naţionale, au continuat, producând, în activitatea economică şi socială, aceleaşi înrâuriri ca şi in luna precedentă. Astfel fiind, deşi climatul interdin tabloul de mai sus se constată că, în luna Noembrie a. c., s-au încasat 2.802 mil. lei, faţă de 2.750 mil. lei în luna Octombrie, reprezentând 6,7% faţă de cota lunară a prevederilor bugetare în Noembrie, în loc de 4,8°/o cât a fost în luna Octombrie. Se înregistrează deci, un plus de încasări nu numai faţă de cota evaluărilor bugetare, dar şi faţă de luna precedentă. CAT S’A ÎNCASAT PANA ACUM In total, dela 1 Aprilie până la 30 Noembrie a. c., s’au încasat 21.609 mii. lei,adică un plus de încasări de 2,8% peste cota evaluărilor bugetare pe acelaş interval de timp. naţional s’a înăsprit prin răsboiul dintre U. R. S. S. şi Finlanda, iar situaţia internă aproape nu s’a schimbat, totuşi, putem înregistra, cu o deosebită satisfacţiune că, executarea bugetară s’a desfăşurat în cursul lunei Noembrie cu rezultate îmbunătăţite faţă de luna precedentă. In adevăr, încasările, la Bugetul Ordinar al Statului au fost, precum urmează, cu începere de la 1 Aprilie. Trebuee să subliniem cu acest prilej că, lunile cele mai favorabile pentru încasările Statului sunt Septembrie, Octombrie şi Noembrie. Lunile Decembrie şi Ianuarie, din cauza Sfintelor Sărbători sunt, îndeobşte mai slabe. Din cauza gravelor evenimente de război, care au isbucnit tocmai în lunile de toamnă, care sunt şi cele mai favorabile, încasările Statului puteau fi periclitate. Totuşi, constatăm cu deosebită satisfacţiune că, cu toate greutăţile şi neliniştea ce s’au abătut şi asupra ţării noastre, începând din luna Septembrie, totuşi executarea bugetară s’a putut menţine pe o linie îndeajuns de satisfăcătoare, fiind totdeauna superioară cotelor de prevedere ale bugetului. BUGETUL F. A. N. In ceiace priveşte Bugetul Fondului Apărării Naţionale, şi la acesta constatăm o îmbunătăţire a situaţiei. In adevăr în luna Noembrie s’a încasat la acest buget 523 mii. lei, faţă de cota lunară a evaluărilor bugetare de 500 mii. lei, adică s’a înregistrat un plus de 4,6% peste această cotă. La Bugetul Fondului Naţional al Aviaţiei şi Marinei, situaţia este în aceiaşiascensiune, înregistrându-se încasări în sumă de 2311 mii. lei în cursul lunei Noembrie, faţă de cota lunară a evaluărilor bugetare de 142 mii. lei, adică un plus de 62,2%. REZULTATE SATISFĂCĂTOARE Din cifrele mai sus arătate, se constată deci situaţia foarte satisfăcătoare a încasărilor la toate cele trei bugete ale Statului, cu îmbunătăţiri chiar, în raport cu luna octombrie. Aceste rezultate, faţă de greutăţile şi împrejurările în care ele au fost realizate, ne dau o desăvârşită încredere în puterea de rezistenţă a bugetului chiar în situaţiunile cele mai critice, precum şi o deosebită linişte că toate necesităţile Statului sunt şi vor fi, şi de aci înainte, fără întrerupere, complet şi la timp acoperite. Salariaţii, pensionarii, furnizorii Statului, creditorii lui, şi toţi cei ce au de primit un ban de la Stat, pot fi siguri că nu vor fi în suferinţă şi că drepturile lor vor fi regulat la timp plătite. Aceste constatări atât de satisfăcătoare, dau încredere şi curaj tuturora, de a continua cu linişte şi siguranţă activitatea lor, ştiind că, moneda naţională şi politica bugetară a ţării sunt apărate si sănătos îndrumate. IN MELIOANE LEI LA PREŞEDINŢIA CONSILIULUI D. Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de miniştri, în mijlocul parlamentarilor ţărani вввая ая ввв в в в в вва в ввввв 1 IUALIIAN ib&âAJLWX Audienţe la d. prim-ministru Gh. Tătărescu D. consilier regal Gheorghe Tâtărescu, preşedintele Consiliului de miniştri, a primit Miercuri în audienţă pe : Excelenţa Sa Oliveira Bastos, ministrul Portugaliei, Excelenţa Sa Lone Liang, ministrul Chinei şi pe Excelența Sa Vicontele Allain du Parc, ministrul Belgiei. D. ministru M. Ghelmegeanu a primit în audiență pe d-nii rezidenţi regali D. Mihail Ghelmegeanu, ministrul Internelor, a primit Miercuri pe d-nii : prof. G. Alexianu, rezidentul regal al ţinutului Bucegi, Dinu Simion rezidentul regal al ţinutului Olt, prof. Traian Ionaşcu rezidentul regal al ţinutului Prut şi gen. Traian Grigorescu rezidentul regal al ţinutului Marea. Noua comisie interimară a baroului Tutova D. Istrate N. Micescu, ministrul Justiţiei, prin Deciziunea ministerială din 13 Decembrie 1939, a numit următoarea comisiune interimară la Baroul Tutova: Decan: Vasile Georgescu-Bârlad. Membri: Emil Grigoraş, Stelian Dumbravă, Constantin Munteanu, Emil Vasiliu, Gheorghe Parus, Victor Stoenescu, Teodor Sglimbea. Proectul de lege pentru legalizarea copiilor de pe certificatele şi diplomele eliberate de ministerul Educaţiei Naţionale . Comisiunea de Educaţie Naţională, Culte şi Arte a Adunării Deputaţilor s-a întrunit astăzi 13 Decembrie 1939 ora 17.30 în sala a Ш-a sub preşedinţia d-lui prof. Th. Capidan şi a luat în discuţie proectul de lege pentru legalizarea copiilor depe certificatele şi diplomele eliberate de ministerul Educaţiei Naiţionale. S’au făcut unele observatiuni si s’au depus amendamente. D. prof. P. Andrei, ministrul Educaţiei Naţionale a dat explicaţiunile necesare. Proectul a fost admis de Comisiune alegând raportor pe d. prof. T. Ciapidan şi va veni în discuţia publică a Adunării Deputaţilor. RELA FEDERAŢIA GENERALA A SALARIAŢILOR PUBLICI Consiliul Federaţiei generale a Asociaţiilor profesionale de salariat publici s-a întrunit Miercuri în şedinţă şi la care au luat parte reprezentaţi tuturor orgnizaţiilor componente. D. preşedinte Stancu Brădişteanu a ratat marea bunăvoinţă a d-lui prim ministru Gh. Tătărescu faţă de funcţionarii publici, luându-şi angajamentul ca să legifereze un nou statut precum şi armonizarea salariilor. Domnia sa propune şi Consiliul aprobă ca o delegaţie a Consiliului să se prezinte d-lui prim ministru spre a-i mulţumi călduros şi a-i prezenta lucrările Federaţiei în aceste chestiuni. In urmă de preşedinte arată nevoia absolută, ca toţi funcţionarii publici până la unul să subscrie neapărat cât mai multe bonuri pentru înzestrarea armatei şi deci pentru apărarea hotarelor patriei. D-sa recunoaşte că în adevăr cele mai multe salarii sunt insuficiente faţă de scumpetea vieţii, dar este o datorie sfântă să subscrie bonuri. Pentru ca toată lumea funcţionarilor publici să poată subscrie, I va cere aprobarea ministerului de Finanţe, ca plata să se facă în mai multe rate lunare. Iau cuvântul în această chestiune ! d-nii: d. Iliescu Muncă, Crişan Co-|drescu, Inginer Mihail Burculeţ, co lstin Negoescu, Gh. Vlădoiu, Ioan Farra, Gogu Dumitrescu, Ioan Ciocănea, N. Mateescu, Gh. Iliescu Sănătate, N. Poenaru, Al. Petrescu, Evdochia Simionescu, Alexandrina I Dub, Răduică Iacob, Diaconescu, Ioan Lupaşcu şi alţii, care declarau în unanimitate că toţi funcţionarii publici îşi vor face datoria faţă de armată şi patrie. Consiliul Federaţiei îndeamnă pe toţi funcţionarii publici ca să răs-pundă apelului pentru înzestrareal armatei, subscriind cât mai multei bonuri. Audiente la d. ministru M. Ш Ghelmegeenu D. ministru de Interne a primit în audienţă pe d. Nicolae Zigre, fost ministru, şi pe dr. N. N. Lenguceanu, controlor general de Stat. Şedinţa Senatului Universităţii din Capitală neştii a ţinut şedinţă. Miercuri , am., sub preşedinţia d-lui rector C. Stoicescu. S’a hotărît ca întreg personalul didactic, ajutător şi administrativ al universităţii să subscrie salariul de o lună la împrumutul pentru înzestrarea armatei. S’a aprobat să se înfiinţeze la facultatea de medicină o catedră de clinica şi profilaxia tuberculozei. S’a aprobat apoi repartizarea taxelor de laborator şi clinică la facultăţile de farmacie şi medicină veterinară. Senatul a luat act de adresa ministerului Eudcaţiei Naţionale privitoare la acordarea premiului „Nobel" pentru pace pe anul 1940. Adresa va fi comunicată tuturor facultăţilor spre a face eventuale recomandări. La sfârşit, Senatul a luat act cu mulţumire de faptul cum Eforia spitalelor civile a înţeles să acorde asistenţă medicală studenţilor. Şedinţa s-a ridicat la ora 8 seara. Înfiinţarea şi organizarea compozitorilor, pictorilor şi sculptorilor Proectul de lege va fi supus discuţiei publice a Adunării Deputaţilor Comisiunea de Educaţie Naţională Culte şi Arte împreună cu aceia a Muncii, Asigurărilor şi de Prevedere Socială ale Adunării Deputaţilor, reunite, s-au întrunit Miercuri după amiază, ora 17 în sala a Ш-a sub preşedinţia d-lui prof. St. Ciobanu, preşedinte al Comisiunii de Educaţie şi vice-preşedinte al Adunării Deputaţilor şi au luat în discuţie proectul de lege pentru înfiinţarea şi organizarea casei compozitorilor, pictorilor şi sculptorilor. La şedinţă a asistat şi d. M. Ra Iea, ministrul Muncei care a depus proectul şi a dat comisiunilor explicaţiunile necesare. Comisiunile au admis proectul, alegând raportor pe d. deputat G. M. Cantacuzino. Proectul va fi adus în discuţia publică a Adunării Deputaţilor Vineri 15 Decembrie a. c. i SMîiliin’j i Ul.Sil Bl Proectele de lege depuse de d. I. Gigurtu ministrul Lucrărilor Publice Convocarea Cohrisiunilor speciale ale Adunării Deputaţilor Cancelaria Adunării Deputaţilor comunică : Comisiunea Financiară, bugetară şi de legislaţie ■ fiscală a Adunării Deputaţilor, precum şi Comisiunea de lucrări publice. Căi ferate, căi de comunicaţie, poştă, telefon şi telegraf, au fost convocate pentru ziua de Joi 14 Decembrie 1939 ora 15.30 în sala a V-a a Adunării Deputaţilor spre a lua în discuţie următoarele proiete de legi depuse de d. I. Gigurtu, ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor : 1) Pentru lichidarea contractelor No. 35475 din 14 Iulie 1937; No. 60658 din 16 Noembrie 1937 ; No. 28970 din 17 Iunie 1937 ; No. 53065 din 8 Otoombrie 1937 ; No 1896 din 18 Ianuarie 1938 ; No. 68350 din 31 Decembrie 1937 şi No. 55258 din 23 Septembrie 1938, încheiat de ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor şi Direcţia Generală a drumurilor cu diferite întreprinderi şi continuarea lucrărilor prin direcţia generală a drumurilor pe cale de regie sau prin bună învoială. 2) Pentru repartizarea beneficiului net de exploatare înscris în bilanţul încheiat de direcţia generală P. T. T. la 31 Martie 1939. 3) Pentru prelungirea pe termen de un an a valabilităţii mandatelor membrilor comisiunilor prevăzute de art. 22, 29 şi 37 din Legea pentru purtarea titlului, exercitarea profesiunei de inginer şi înfiinţarea colegiului inginerilor. 4) Pentru rectificarea bugetului P. T .T. pe exerciţiul 1939—1940. 5) Pentru modificare art. 10 din Legea Pentru organizarea corpului tehnic al ministerului Lucrărilor Publice. 6) Pentru modificarea tabelelor A. B. şi C. din funcţiunile de numire şi de grade şi salarizare prevăzute în art. 5 şi modificarea arr. 65 şi 85 din Legea pentru statutu personalului P. T. T. I. P. S. S. PATRIARHUL NICODIM PREZIDEAZĂ SERBAREA BATINILOR DE CRĂCIUN I. P. S. S. NICODIM, Patriarhul României, a acceptat invitaţia comitetului de organizare a serbării datinelor de Crăciun, organizată de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, în unire cu Inspectoratul General al Pregătirii Premilitare şi Primăriei municipiului Bucureşti, care va avea loc la Teatrul Naţional, în după amiaza zilei de 24 Decembrie a. c., de a fi preşedintele de onoare al acestei înălţătoare manifestări de reînviere a Fundaţiei noastre strămoşeşti. Gestul I. P. S. S. Patriarhul Nicodim dovedeşte preţuirea deosebită pe care capul Bisericii noastre străbune o arată acţiunea care tinde să reînvie datinele de Crăciun şi Anul Nou, într’o vreme când avem atâta nevoie de afirmarea patrimoniului naţional. I BBBI ВЯВВЕХЗШВВ ARMATA COOPERATORILOR TREBUE SA BEA TOTUL PENTRU ARMATA TARII Apelul Institutului Naţional al Cooperaţiei COOPERATORII Mişcarea cooperativă a ştiut întotdeauna să-şi îndeplinească datoria către ţară. Ne-o vom face şi de data aceasta dovedind că suntem la înălţimea chemării adresată tuturor Românilor, pentru a contribui la înzestrarea armatei. Fiecare Bon, pe care îl veţi subscrie, este un bloc de piatră ce va întări graniţa ţării şi o bucată de oţel pentru turnarea armelor noastre de apărare. Fiecare Bon, subscris pentru înzestrarea armatei, este o chezăşie de paşnică stăpânire a brazdei strămoşeşti. Fiecare Bon, subscris, ne dă siguranţă că ne vom bucura de rodnicia holdelor noastre şi de linişte în căminurile noastre. COOPERATORI: La chemarea Ţării, noi — cooperatorii — trebue să răspundem ce dintâi şi cu cea mai mare insufleţire. Institutul Naţional al Cooperaţie a subscris din fondurile sale 100 milioane lei. Facem apel la conducătorii de federale, de bănci populare şi de cooperative de orice fel, pentru ca aceste unităţi, urmând pilda noastră, si subscrie sume cât mai importante Apelul nostru se îndreaptă totodată către cooperatori şi îndemnu nostru este ca niciunul să nu lipsească de la datorie ,subscriind personal cât mai multe Bonuri pentru înzestrarea armatei. Armata cooperatorilor trebue să dea totul pentru armata ţării. INSTITUTUL NAŢIONAL AL COOPERAŢIEI Preşedinte, Dr. Voicu Niţescu Director general, René P. Râmniceanu