România - Capitala, ianuarie 1940 (Anul 3, nr. 572-584)
1940-01-09 / nr. 578
7 SUVERANUL ŞI MARIA VOEVOD MIHAI AU (Urmare din pagina 5-a) Să trăiţi Maiestate Mihai, Marele Voevod de Al- Să trăiască Măria Sa Mi- a ba-lulia ! (urale). Cuvântarea d-lui Ilie Gavriliuc, reprezentantul minorităţii ucrainiene SA MARELE PRAZNUIT BOTEZUL DOMNULUI IN BASARABIA ROMANIANo. 578 GRIGORE TRANCU-IAŞI A ÎNCETAT DIN VIAŢA Personalitatea şi ultimele clipe ale dispărtului.Corpul neînsufleţit ale defunctului va fi aşezat pe catafalc in aula Academiei Comerciale.Incinerarea va avea loc Marţi Maiestate! Populaţia ucraintiană din Basarabia, credincioasă Tronului şi României, — Patria noastră comună, — se înclină cu devotament şi respect în faţa Maiestăţii Voastre. Prin graiul meu, ea vă urează: „Bine aţi venit”. Noi, Ucrainienii, — ca şi celelalte minorităţi, — SUNTEM BUCUROŞI SA MĂRTURISIM ASTĂZI ACI CA AM GĂSIT IN ROMANIA O LARGĂ ÎNŢELEGERE A NEVOILOR SI NĂZUINŢELOR NOASTRECu loialitate recunoaştem că din partea Cârmuirii de Stat AM Aflat in toate împrejurările ACELAŞ HOTĂRÂT ŞI GENEROS SPRIJIN. REFORMA AGRARA, — desăvârşită într'un spirit de înaltă dreptate socială, — NU A FĂCUT DEOSEBIRE INTRE ŢARANUL UCRAINIAN Şl ŢĂRANUL MOLDOVEAN. Deopotrivă, pretutindeni, ei s’au împărtăşit în chip egal din pământul Ţării. ŞCOALA Şl BISERICA NOASTRĂ, — şi ele — AU FOST DARNIC SUSŢINU Cuvântarea d-lui Nicolae SIRE, Ca reprezentat al minorităţii ruse din Basarabia, aduc Majestăţii Voastre expresiunea deplinei credinţe şi a profundei mulţumiri pentru încredera ce i s’a acordat de Maiestatea Voastară, admiţând această minoritate printre celelalte minorităţi din România şi DÂNDU-NE POSIBILITATEA DE LIBERĂ DESVOLTARE CULTURALĂ, ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ Minoritatea rusă a fost întotdeauna fidelă şi lilă faţă de Tron, Dinastie şi de Legile acestei Ţări, pe al cărei ospitalier pământ şi-au aflat un cămin de adăpost mulţi dintre fraţii noştri rămaşi fără de ţară. In marea familie românească, pe acest pământ moldovenesc, ne-am pus deci şi noi toate străduinţele ca toate îndatoririle ce se impun unor cetăţeni loiali să fie îndeplinite şi de membrii noştri. ASTĂZI MAI MULT DECÂT ORICÂND, РШМ АШША 8Б TE. TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE NOASTRE AU FOST RESPECTATE. La chemarea de unire şi de înfrăţire a Maiestăţii Voastre, noi Ucrainienii din România Mare, ne-am strâns ca şi celelalte minorităţi în jurul Coroanei şi a Stindardului nostru comun. Ne-am încadrat în Frontul Renaşterii Naţionale, cu hotărîrea de a contribui, cu toate puterile noastre, la creiarea României celei noui, aşa cum o doreşte gândul luminat al Majestăţii Voastre. IN NUMELE PLUGARILOR ŞI INTELECTUALILOR UCRAINIENI,—PENTRU VECIE LEGAŢI DE PATRIA NOASTRĂ COMUNA, ROMÂNIA, — ASIGUR PE MAJESTATEA VOASTRA CĂ, ALĂTURI DE FRAŢII NOŞTRI ROMANI, ATUNCI CÂND VA VENI CEASUL NE VOM FACE TOATA DATORIA FAŢĂ DE TRON ŞI DE ŢARĂ, PENTRU APARAREA NEATÂRNĂRII ŞI A HOTARELOR. Să trăiţi Majestate! Să trăiască Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba-lulia! (urale). Alfeevski, reprezentantul MAJESTATEA VOASTRĂ CĂ NIMIC DIN CEEA CE ESTE ROMÂNESC NU NE ESTE STRĂIN CĂ VOM ŞTI SĂ STĂM PAZĂ LA HOTARE, FĂCÂNDU-NE CONŞTIINCIOS DATORIA DE CETĂŢENI ŞI DE SOLDAŢI. Am aderat cu tot entuziasmul la acţiunea Frontului Renaşterii Naţionale, fiind convinşi că nouile discipline de Stat sunt singure în măsură să asigure ordinea şi buna desvoltare a Ţării, în care şi noi ne vom putea desvolta cultura noastră specifică. La acţiunea culturală iniţiată sub înalta oblăduire a Maiestăţii Voastre, vom încerca să aducem şi contribuţia valorilor culturale de care dispunem noi, la patrimoniul de cultură al Românismului. Credinţa în Biserică, adânc sădită în sufletele noastre, — găseşte în libertatea acordată de legile Statului Român putinţa de a desigorila şi manifesta fără nici mai fel de stânjenire. In numele minorităţii ruse din Basarabia, — CARE NUMĂRĂ PESTE DOUĂZECI DE MII DE SUFLETE, — aducem urări de viaţă lungă şi de strălucită Domnie Maiestăţii Voastre, spre binele Ţării şi al neamului românesc. Să trăiască Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea! Să trăiască Marele Voevod Mihai de Alba-lulia! (Urale). PREZENTĂRILE Odată seria cuvântărilor terminată, încep prezentările. Se prezintă ostăşeşte în faţa Suveranului mai întâiu mănunchiul de generali, apoi, d. Gr. Cazacliu, rezident regal, prezintă rând pe rând Suveranului asistenţa. Fiecăruia Majestatea Sa Regele îi strânge mâna şi in permanenţă un surâs de voe bună şi mulţumire sufletească îi flutură pe buze. O CLIPA EMOŢIONANTA Cea mai emoţionantă şi mai sfântă clipă, în ceasul acesta al prezentărilor a fost de bună seamă aceea când în faţa Maiestăţii Sale Regelui, Părintele oştirei, s’au prezentat rând pe rând delegaţii feluritelor regimente barasa bene ca să-I salute prezenţa Sa pe pământul basarabean şi parcă să-i mulţumească pentru câtă fericire şi bărbătesc curaj le-a adus lor această vizită. Se prezintă astfel mai întâiu colonelului comandant de regiment, apoi un căpitan, un locotenent sau sublocotenent, un plutonier, un sergent, un caporal, un fruntaş şi un soldat. Soldaţii nu se emoţionează că au în faţa lor pe însuşi Regele Ţării. Ei iau mândra poziţie de drepţi, cată voiniceşte în ochii Suveranului şi întinzând mâna spre mâna ce li se întinde, parcă spun: Majestate ai Tăi suntem, cu gândul la Tine şi la Ţara noastră stăm neclintiţi aici la hotare şi nimic şi nimeni nu va clinti, ascultători poruncii Taie. PLECAREA Cu acelaş ceremonial, Majestatea Sa Regele după ce într’o sală alăturată a făcut cerc cu membrii guvernului, fruntaşii oştirii şi ai vieţii publice basarabene, e gata de plecare. Muzica intonează Imnul Regal, oştenii prezintă arma, uralele mulţimii isbucnesc din nou şi automobilele alesului cortegiu se îndreaptă spre gară. In drum, M. S. Regele răspunzând unei invitaţii a d-lui general Pantazi, s’a oprit la comanda unei baterii de artilerie călăreaţă, vizitând întreaga aşezare ostăşească, de la grajduri, dormitoare şi sală de mese. Adânc mulţumit Suveranul a avut cuvinte de laudă faţă de comandanţi, iar oştenii au oferit ca amintire Suveranului lor o statuetă de bronz, reprezentând un cal La ora 13.30 M. S. Regele părăseşte Chişinăul, petrecut până la gară de întreaga suită care l-a întâmpinat la sosire. Pe străzile Chişinăului, până noaptea târziu nimeni nu avea alt prilej de vorbă decât această înaltă vizită, fiecare arătându-şi bucuria că a putut fi aşa de aproape de Acela care aşa de adânc este întotdeauna în sufletul tuturor. Aseară la orele 7 a încetat subit din viaţă, la domiciliul său din str. Toamnei, profesorul univ. Grigore Trancu-Iaşi, fost ministru. Defunctul a fost cel dintâi ministru al Muncii şi Asistenţei Sociale la noi. Moare în vârstă de 67 ani. ULTIMELE CLIPE ALE DEFUNCTULUI Moartea profesorului Grigore Trancu-Iaşi a survenit pe neaşteptate. Acum două zile s’a reîntors dela Braşov unde a petrecut sărbătorile. Eri s’a arătat jovial ca întotdeauna şi bine dispus. Dimineaţa a vizitat Expoziţia colonelului Băgulescu, apoi a participat la concertul dela Ateneu. La prânz a fost invitatul familiei I. G. Stoian. In cursul după amiezii s’a reîntors acasă, apoi înspre seară a eşit din nou în oraş. N’a stat mult căci la ora 7 fără un sfert seara, s’a reîntors. Imediat după sosirea acasă s’a simţit rău. Membrii familiei au telefonat după un doctor. N’au trecut nici câteva minute şi profesorul Trancu-Iaşi şi-a dat sufletul. PERSONALITATEA DEFUNCTULUI S’a născut la 23 octombrie 1873 stil vechi, la Târgu-Frumos. Era fiul cel mai mare al negustorului Lazăr Trancu, fost pe vremuri ajutor de primar al Târgului Frumos. Pe când era la Iaşi în prima clasă de liceu o groaznică nenorocire se abătu asupra casei sale părinteşti. Un incendiu distrusese clădirea şi mărfurile lui Lazăr Trancu. Zdrobit de atâta durere tatăl profesorului de mai târziu, mult. Grigore Trancuiaşi avea 11 ani. Din clipa aceia începu lupta pentru existenţă. S-a înscris apoi la şcoala comercială. Premiant întâi al cursurilor, apoi absolvent, ajunge mic funcţionar al Băncii Naţionale din Iaşi. Muncitor, cinstit şi afabil, îşi cucereşte odată cu treptele ierarhiei funcţionăreşti şi simpatia tuturora. In orele de odihnă îşi prepară studiile. Trece bacalaureatul şi se înscrie la facultatea de drept. In 1902 Gr. Trancu-Iaşi e mutat la Galaţi ca şef contabil al Băncii Naţionale. După cinci ani se înscrie în baroul de Covurlui. După ce a debutat cu un onorariu de „doi poli", pentru redactarea unui act de cumpărare, a început să pledeze înaintea Curţii de apoi din Galaţi. Urmară apoi pledoarii în procesele de moratorii, falimente, bancrute, etc. Ajunge prodecan în Baroul de Ilfov. Confraţii l-au înţeles atât de bine încât l’au trimis în consiliu chiar la primul scrutin; voios străbate în mers legănat şi totuşi surprinzător de sprinten sălile Palatului Justiţiei, nn strângeri de mână, lansând şi înregistrând şuete, pe care le salută cu râsul său puternic şi bonom. La bară, este cald şi persuasiv, nu face o pledoarie; pare mai mult a exprima o convingere sau a spune un păs; tumultos, purtându-şi inima pe podul palmei, subjugă prin sinceritate, prin foc lăuntric, răscolitori de suflete, muzical şi poetic până în măduva oaselor, în curând adorme orice vigilenţă sau prevenţiune. La juraţi sau tribunale apăra de obicei cauzele celor oropsiţi de destin. Nici un apel al disperării n’a rămas lipsit de ecou în inima acestui om. De o sensibilitate fără egal sufletul lui Trancu-Iaşi vibrează la contactul suferinţei. Mâna lui alină delicat frunţile apăsate de mizeria materială sau morală. ACTIVITATEA POTICĂ In politică se înscrie în partidul liberal de pe vremuri şi este ales prima dată în 1914 deputat în Camera de revizuire, şi reales în constituanta din Mai a aceluiaş an. Avocatul nu părăsise pe economistul contabil şi om de finanţe. Cursul de comerţ şi contabilitate regulat ţinut, apăruse apoi în volum şi avusese succesul meritat a numeroase ediţii. Revistele de specialitate şi chiar ziarele publicau dese studii şi articole în sprijinul comerţului şi industriei. Tot astfel omul politic nu a înăbuşit cu totul pe avocatul, pe care-l vedem pledând în procesul ing. Cristescu, de la Technica Minieră, în procesul Băncii Franco-Române şi al Băncii Naţiunei, al incendiului de la Almosino, apărând înaintea Secţiunilor Unite ale Casaţiei, fundamentul legii de încurajare a construcţiilor, etc. Dar în mod fatal viaţa publică avea să îi răpească tot mai mult timpul necesar vieţii profesionale. Fără a întrerupe cu totul contactul cui colegii, a căror afecţiune crescândă l-a adus în Consiliu, — şi apoi la prodepanatul baroului de Ilfov, — în Consiliul superior al Uniunei Avocaţilor din România şi la preşedinţia Cercului Avocaţilor din Bucureşti, — Trancu-Iaşi s’a consacrat, — ca în tot ce a făcut, — vieţii publice. După ce fusese ales în Camera ce a funcţionat la Iaşi in timpul guvernului Marghiloman, Trancu-Iaşi se înscrie în Liga Poporului al cărei steag îl desfăşura generalul Averescu, pe vremuri. In 1920, numit ministru fără portofoliu în cabinetul Averescu are meritata satisfacţie de a realiza înfiinţarea ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale şi de a fi ctitor şi organizator al acestui minister. A realizat nenumărate construcţii de spitale, de dispensare, de căminuri, dar a pus bazele serioase ale organizaţiei muncitoreşti şi sociale în ţara românească, unificând legile de asigurare socială, alcătuind legea conflictelor de muncă, datorită căreia s’au redus prin conciliaţiune zilele de grevă dela 1.700.000 la 100 de mii într’un singur an: legea sindicatelor profesionale, legea cerşetoriei şi vagabondajului, care a întemeiat coloniile de muncă, şi legea de încurajare a construcţiilor. Aseară corpul neînsufleţit a lui Trancu-iaşi a fost aşezat pe catafalc. In jurul catafalcului îl plângeau nemângăiata soţie, d-na Maria Trancu-iaşi, îndureratul fiu, Eugen Trancu-iaşi, d-na Lucia Schawenbreuck, fiică, precum şi d. procuror general Mussir de la Curtea de Apel, cumnat, d-na dr. Maria Trancu-Rainer, d-na prof. Eufrosina Săvescu şi alţii. Corpul neînsufleţit va fi aşezat azi la amiază pe un catafalc în aula Academiei de înalte Studii Comerciale. V. Vişovu minorităţii ruse 9. I. 1940 Cuvântul d-lui Iile Giuriuluc, reprezentantul minorităţii ucrainiene D. N. Alfeevski, reprezentantul minorităţii ruse INFORMAŢIUNI EXTERNE Senatorul Cini, comisarul general al guvernului italian la expoziţia de la Roma, a oferit un dejun în onoarea d-lui Rene Besnard, comisarul general al Franţei la expoziţie. Au asistat la acest dejun şi d-nii Francois Poncet, ambasadorul Franţei la Roma, şi d. Guariglia, ambasadorul Italiei la Paris. (Rador). Preşedintele Republicei Franceze, d. Albert Lebrun, a primit după amiază pe Nunţiul Apostolic, înapoiat de la Roma Sâmbătă dimineaţa, care a venit să-i prezinte urările membrilor corpului diplomatic acreditat la Paris. (Rador). D. Gentin, ministrul francez al comerțului, a primit Sâmbătă după amiază pe ambasadorul britanic. (Rador). D. Kohl, ministrul Afacerilor Străine al Norvegiei, a declarat presei că, contrar unor svonuri ce au circulat în mai multe capitale străine, negocierile comerciale anglo-norvegiene nu au ajuns la un punct mort. De o parte și de alta se examinează noi propuneri. (Rador). D. Kensuke Horinouchi, ambasadorul Japoniei, a făcut o vizită d-lui Cordeli Huli, șeful departamentului de Stat. Se crede că această vizită este în legătură cu negocierile comerciale dintre Statele Unite și Japonia. (Rador). ^ввгв1швшнвв1нш elie. Regele strângând mâna soldaţilor in districtul Varşovia au fost deschise până acum 17 şcoli germane. Alte 25 şcoli germane vor fi deschise în curând. (Rador). Ziarul „Asahi” anunţă că un număr de 579 marinari germani de pe vaporul „Columbia”, scufundat acum câteva zile de propriul său echipagiu, cari fuseseră debarcaţi la New-York, au de gând să se înapoieze în Germania prin Japonia şi Siberia. Vreo 40 din ei, printre cari căpitanul, s-au îmbarcat Sâmbătă la Los Angeles pe un pachebot japonez. Alţi 220 se îmbarcă Luni pe alt vas japonez, iar ceilalţi vor pleca mai târziu. (Rador). D. Mussolini a însărcinat pe generalul Caraciolo, comandant de corp de armată, cu supravegherea generală a armelor tehnice (artilerie, trupe de geniu și motorizare). (Rador). Vapodul „Tiphan”, care venea de la Alexandria cu 200 pasageri și o importantă încărcătură, a fost aruncat de furtună pe coasta regiunii Analalapa și se află într’o situație critică. (Rador). Corespondentul agenţiei C. N. R. transmite: Cercurile guvernamentale declară că s’a ajuns la înţelegere de principiu între guvernul japonez şi Yang Cing Yei cu privire la formarea unui nou guvern în China. (Rador). Agenţia Tass trasmite: Sovietul suprem al U.R.S.S. a ratificat tratatul de comerț între S. S. și China, semnat la ,15.