România - Provincie, februarie 1940 (Anul 3, nr. 600-614)

1940-02-01 / nr. 600

N A 16 R TELEFOANE: Direcţia 6.57.85. Secretariatul 4.53.09 Redacţia 5.57.76. Provincia Interurban 41. Administraţia 5.57.77 Serviciul Publicităţi 4.89.05 Desgustul naţiei pentru clevetitori Oamenii cu bun simţ, cari alcătuiesc din fe­ricire aproape unani­mitatea cetăţenilor ro­mâni, au fost impresio­naţi în chip deosebit de comunicatul prin care ministerul de Finanţe desminte versiunea obscură şi vagabondă a stampilării b­il­et­el­o­r Băncii Naţionale. S’au găsit prin urma­re una, două, ori nouă limbi înveninate, cari să nu aibă altceva de vorbit, decât asemenea năzbâtii idioate prin ele înşile şi primejdioa­se prin răul pe care-l pot întinde ca pe o mo­limă, din om în om şi­­din sat în sat, provo­când nelinişte şi tulbu­rare în aceste zile deo­sebit de grele şi deose­bit de serioase. Multă şi grozavă scrin­­teală trebuie să se afle în capetele cari se lasă ispitite de voluptatea stranie a răspândirii svonurilor alarmante. Şi iarăşi multă bună stare trebue să fie în­­ viaţa lor, ca să le dea mâna de a-şi petrece vremea bătând uliţele şi cârciumele, ca să-şi „plaseze“ informaţiile leu miros de icre putre­zite, în culcuşul cald al credulilor şi al celor ce cad cu bizară plăcere în Spaimă şi în cutremu­rare... Îndeosebi Credem, că în bună starea asta ro­mânească, germinează ne­odihna inepuizabili­­''lor purtători de ştiri alarmante. In adevăr, cine-şi dă mai cu osebire în pe­tec, decât omul care trăieşte huzurind cu nepăsare, în vreme ce lume­a dimprejur se frământă şi se cutre­mură la гт pas de Apo­calips? Iată, sunt atâtea luni de zile, de când Româ­nia îşi urmează desti­nul ei istoric, navigând printre valuri furioase, printre stânci pline de primejdii şi — ca să fo­­losim o vorbă de dată şi semnificaţie nouă —• printre mine magneti­­ce### In tot acest răstimp• conducătorii Ţării în frunte cu Majestatea Sa Regele s’au ostenit cheltuind eforturi uria­şe, ca să asigure echili­brul între cele trei ele­mente de căpetenie ale prezentului românesc: securitatea patriei, bu­nă­starea cetăţenilor şi progresul obştesc spre un nivel de viaţă înflo­ritoare. Stăm adeseori miş­caţi în faţa istovitoarei şi glorioasei munci, pe care istoria o va aşeza în fruntea virtuţilor naţionale ale acestei epoci... Grija de fiece clipă, ca ei s­crificiul nostru să fii a cât mai neînsemnat cu *•Autinţă, veghea ne­­ată ca viaţa noas­­desfăşoare în ritm pacinic şi fecund sub raportul ei cel mai mărunt şi mai perso­nal; sforţarea perma­nentă,, ca depărtând orice meschină exploa­tare a flagelului uni­versal, poporul român să-şi aibă partea din ceia ce dăruieşte cu atâ­ta largă bunătate pă­mântul românesc şi, pe lângă toate acestea, o politică de Stat înţe­leaptă şi circumspectă, din care soarta Româ­niei trebuie să iasă mai limpede şi mai certă ca oricând — iată preocu­pările de ami ale stăpâ­nirii noastre vrednice de stimă şi de aleasă laudă. Faţă de excepţionala lor gravitate, ce alt ni se cere, decât să ne pă­trundem de seriozita­tea vremurilor şi să ne acomodăm în toate ale noastre — fie vorbă, fie faptă — spiritului ce le stăpâneşte? E puţin; e ruşinos de puţin. Şi totuşi, se gă­­sesc limbi blestemate, cari să-şi râdă triviul de ceiace le împresoa­ră, de ceiace ne împre­soară ca români şi ca oameni cu pretenţii de cultură şi de simţ de­ omenie! !Ar trebui să se întoar­că vremurile de altă­dată cu pedepsele lor înfricoşate pentru ca a­­ceste limbi să fie­­jude­cate după cuviinţă. Oricum, de judecata bunului nostru simţ, ele nu pot scăpa. Un desgust tăcut se aşterne asupra lor, ca o lopată de pământ de■­ asupra unei gropi cu leşuri. Naţia sănătoasă alun­gă din sânul ei cu o li­niştită scârbă aseme­nea specimene şi-şi ur­mează drumul în­c­rem­ăt­oa­re în virtuţile, în drepturile şi în dreptatea ei. AZBOIUL ALB îmbrăcaţi In alb, în decorul fantastic al munţilor, soldaţii finlandezi lasă impresia unor sportivi, nicide­cum a unor oameni ce înaintează spre moarte POZIŢIA DUPĂ CINCI LUNI Cuvântarea rostită PARIS, 29 (Rador). —­­ Agenţia „Havas“ transmite: D. Daladier, preşedintele consu­lu­­a ţinut Luni seara la radio ur­mătoarea cuvântare: După cinci luni de război, în mij­locul alarmelor repetate, care au frământat Europa, se impune cer­titudinea din ce în ce mai limpede pentru toţi că Germania caută să arunce asupra lumii o dominaţie cu totul deosebită de aceea pe care a mai cunoscut-o istoria. In adevăr, dominaţia naţional-so­­cialistă nu se mărgineşte la deplasa­rea echilibrului de forţe, nu se mul­ţumeşte să impună supremaţia na­­ţiunei: ea urmăreşte nimicirea sis­tematică şi totală a învinşilor. Hi­tler învingător nu stă de vorbă cu naţiunile pe care le-a supus, ci le distruge, le ia orice existenţă politi­că şi economică şi caută să le des­poaie până şi de istoria şi de cultu­ra lor. El nu vrea să vadă în ele de­cât un spaţiu vital, un teritoriu li­ber asupra căruia el are toate drep­turile. • Fiinţele omeneşti, care for­mau aceste naţiuni, nu sunt pentru el decât urme. El porunceşte să fie masacrate sau să emigreze. El le constrânge să facă loc cuceritorilor. Nu-şi dă nici măcar osteneala de a le impune tributuri de război, căci el ia toate bogăţiile lor, iar pentru a preveni orice întoarcere a soartei şi pentru a înăbuşi dinainte orice revoltă eventuală, decimează elitele acestor naţiuni şi urmăreşte ştiinţi­fic degradrea lor fizică şi morală. Sub această dominaţie, în mii de oraşe şi sate din Europa, milioane de fiinţe omeneşti cunosc mizerii pe care nu ar fi îndrăznit să şi le închi­­pue acum câteva luni. Austria, Boe­­mia, Slovacia şi Polonia nu mai sunt decât ţinuturi ale disperării. Popoare întregi, în aceste ţinuturi, sunt lipsite de toate bunurile materiale şi morale. Victime ale trădării sau ale celei mai brutale violenţe, aceste po­poare nu au altă posibilitate decât aceea de a munci pentru călăii lor, cari în schimb le dau abia atât cât să le poată asigura cea mai mizerabilă existenţă. In felul acesta se formea­ză, în mijlocul groazei ce stăpâneşte micile popoare rămase libere, o lume de stăpâni şi de sclavi, făcută după chipul şi asemănarea Germaniei. Căci, dacă Germania sdrobeşte sub tirania sa oameni de toate rasele şi de toate limbile, ea sdrobeşte şi pe germanii înşişi sub voinţa ei de do­­minaţiune. Muncitorul şi ţăranul ger­man sunt sclavii stăpânilor lor na­­ţional-socialişti, dar muncitorul şi ţăranul din Polonia şi­ Boemia au devenit la rândul lor sclavii acestor sclavi „TEAMA EUROPEI SE OPREŞTE LA FRONTIE­RELE FRANŢEI" Cum să nu se cutremure lumea în faţa acestei prime înfăptuiri a u­­nui vis nesăbuit ? Şi în vremea a­­ceasta, Franţa, îndărătul meterezu­­liu format de armata sa, şi-a pă­strat toate bunurile sale pe care u­­nele popoare le-au şi pierdut, iar altele sunt gata să le piardă. Ca şi aliata sa Anglia, Franţa nu se îngro­zeşte când se gândeşte la viitor. Ea este sigură de victorie. Teama care străbate Europa se opreşte la fron­tierele noastre în faţa reţelelor de sârmă şi a cazematelor în care ve­ghează şi luptă tineretul nostru. Această seninătate a Franţei se în­temeiază pe sacrificiul milioanelor de oameni cari au părăsit totul: fa­milie, meserie, interese personale şi bună­starea. Ei dorm astăzi pe paie şi chiar pe­ pământul îngheţat. Su­făr toate oboselile, înfruntă­ toate primejdiile. Graţie lor, graţie hotă­­rîrii lor, Franţa a rămas tot Franţa. E BINE CA FRANŢA SA FIE SENINA Dacă războiul total nu s’a des­­lănţuit ,înca, aceasta se datoreşte faptului că ei au ridicat în faţa des­­lănţuirii violenţei , modul liniştit al forţei noastre, faptului că în fieca- Continuare in pag. 11­ a FRANŢEI DE RĂZBOI d-lui Daladier la Radio ARTILERIA GREA A FRANȚEI tunuri franceze, model nou, de 400 ani. l T" JOI 1 Februarie 1940 12 pagini 3 l ei Calea Victoriei 50 Retractia: Scara E­atia: Scara C. £1 Directia si R‘ яла* CIOCNIRE de trenuri IN ANGLIA LONDRA, 29. (Rador). — Un tren de marfă s’a ciocnit cu un tren pos­tal la Swindon. Un vagon poştal a deraiat împie­decând circulaţia mai multe ore. Sunt doi răniţi. GER NĂPRAZNIC IN ST.­UNITE WASHINGTON, 29 (Rador). — Peste 400 persoane au murit înghe­țate în urma valului de frig ce s’a abătut asupra Statelor Unite. In Florida au fost distruse de ger fructe și legume în valoare de mai multe milioane de dolari Zăpadă mare în Grecia ATENA, 29 (Rador). — Din Mace­donia, Tracia şi Tesala se anunţă că au căzut mari cantităţi de zăpadă, înregistrându-se temperaturi de 13 grade sub zero. Munţii din apropierea Atenei sunt acoperiţi de o pătură de zăpadă groasă de 50 centimetri. O DESMINTIRE ESTONIANĂ TALLIN, 30 (Rador). — Oficial se desminte ştirea prin care s'a arătat că medicii estonieni ar fi părăsit insulele Bagoe şi Oesel, precum şi că trupele sovietice ar fi făcut noul percheziţii în teritoriile ce le-au fost puse la dispoziţie conform­­ acordu­rilor în vigoare. Deasemeni se desminte știrea că Rusia sovietică ar fi închiriat Esto­niei vagoane de cale ferată pentru transportarea proviziilor destinate Leningradului. TURBURĂRI SÂNGEROASE LA RANGOON RANGOON, 29. (Rador). — Co­respondentul agenţiei Reuter trans­mite : Numărul victimelor în răscoala de Sâmbătă este de 6 morţi şi 29 grav răniţi. Un avion militar elveţian a sburat deasupra teri­toriului german BERNA, 30 (Rador). — Statul ma­jor al armatei elveţiene anunţă că din cauza timpului rău un avion mi­litar elveţian a sburat în ziua de Vineri 26 Ianuarie, la ora 16, în re­giunea frontierei elveţiene, la nord­­este de Rietheim, intre Kobenz și Zurbach, trecând apoi deasupra te­ritoriului german. Pilotul a sburat timp de două mi­nute dincolo de frontiera elvețiană, după care imediat s-a înapoiat dea-,­supra teritoriului elvețian. 15 CADAVRE ARUNCATE DE VALURILE MĂRII PE COASTA engle­ w Se crede că sunt ale unora din marinarii distrugă*"*''»1 englez „Ex^ rath", recent dis! LONDRA, 30 (Rador), ■ — ~\r i-asta • mal știe nimic, er.gleză valurile mării 4 -'wuncat 15 Au mal fost zărite și alta cadavre. insă din cauza mlirii pi Se crede că «­ sunt ale unora din n’au putut fi adusei membrii /ahlpagiulu! strugătoru- Intr’un alt punct" Iul bvitanlo „Exmoath", саге a dis- găsită ? bucată de pi, rut recent și despreț care nu se scris cuvântj

Next