România - Provincie, februarie 1940 (Anul 3, nr. 600-614)
1940-02-01 / nr. 600
N A 16 R TELEFOANE: Direcţia 6.57.85. Secretariatul 4.53.09 Redacţia 5.57.76. Provincia Interurban 41. Administraţia 5.57.77 Serviciul Publicităţi 4.89.05 Desgustul naţiei pentru clevetitori Oamenii cu bun simţ, cari alcătuiesc din fericire aproape unanimitatea cetăţenilor români, au fost impresionaţi în chip deosebit de comunicatul prin care ministerul de Finanţe desminte versiunea obscură şi vagabondă a stampilării biletelor Băncii Naţionale. S’au găsit prin urmare una, două, ori nouă limbi înveninate, cari să nu aibă altceva de vorbit, decât asemenea năzbâtii idioate prin ele înşile şi primejdioase prin răul pe care-l pot întinde ca pe o molimă, din om în om şidin sat în sat, provocând nelinişte şi tulburare în aceste zile deosebit de grele şi deosebit de serioase. Multă şi grozavă scrinteală trebuie să se afle în capetele cari se lasă ispitite de voluptatea stranie a răspândirii svonurilor alarmante. Şi iarăşi multă bună stare trebue să fie în viaţa lor, ca să le dea mâna de a-şi petrece vremea bătând uliţele şi cârciumele, ca să-şi „plaseze“ informaţiile leu miros de icre putrezite, în culcuşul cald al credulilor şi al celor ce cad cu bizară plăcere în Spaimă şi în cutremurare... Îndeosebi Credem, că în bună starea asta românească, germinează neodihna inepuizabili''lor purtători de ştiri alarmante. In adevăr, cine-şi dă mai cu osebire în petec, decât omul care trăieşte huzurind cu nepăsare, în vreme ce lumea dimprejur se frământă şi se cutremură la гт pas de Apocalips? Iată, sunt atâtea luni de zile, de când România îşi urmează destinul ei istoric, navigând printre valuri furioase, printre stânci pline de primejdii şi — ca să folosim o vorbă de dată şi semnificaţie nouă —• printre mine magnetice### In tot acest răstimp• conducătorii Ţării în frunte cu Majestatea Sa Regele s’au ostenit cheltuind eforturi uriaşe, ca să asigure echilibrul între cele trei elemente de căpetenie ale prezentului românesc: securitatea patriei, bunăstarea cetăţenilor şi progresul obştesc spre un nivel de viaţă înfloritoare. Stăm adeseori mişcaţi în faţa istovitoarei şi glorioasei munci, pe care istoria o va aşeza în fruntea virtuţilor naţionale ale acestei epoci... Grija de fiece clipă, ca ei scrificiul nostru să fii a cât mai neînsemnat cu *•Autinţă, veghea neată ca viaţa noasdesfăşoare în ritm pacinic şi fecund sub raportul ei cel mai mărunt şi mai personal; sforţarea permanentă,, ca depărtând orice meschină exploatare a flagelului universal, poporul român să-şi aibă partea din ceia ce dăruieşte cu atâta largă bunătate pământul românesc şi, pe lângă toate acestea, o politică de Stat înţeleaptă şi circumspectă, din care soarta României trebuie să iasă mai limpede şi mai certă ca oricând — iată preocupările de ami ale stăpânirii noastre vrednice de stimă şi de aleasă laudă. Faţă de excepţionala lor gravitate, ce alt ni se cere, decât să ne pătrundem de seriozitatea vremurilor şi să ne acomodăm în toate ale noastre — fie vorbă, fie faptă — spiritului ce le stăpâneşte? E puţin; e ruşinos de puţin. Şi totuşi, se găsesc limbi blestemate, cari să-şi râdă triviul de ceiace le împresoară, de ceiace ne împresoară ca români şi ca oameni cu pretenţii de cultură şi de simţ de omenie! !Ar trebui să se întoarcă vremurile de altădată cu pedepsele lor înfricoşate pentru ca aceste limbi să fiejudecate după cuviinţă. Oricum, de judecata bunului nostru simţ, ele nu pot scăpa. Un desgust tăcut se aşterne asupra lor, ca o lopată de pământ de■ asupra unei gropi cu leşuri. Naţia sănătoasă alungă din sânul ei cu o liniştită scârbă asemenea specimene şi-şi urmează drumul încremătoare în virtuţile, în drepturile şi în dreptatea ei. AZBOIUL ALB îmbrăcaţi In alb, în decorul fantastic al munţilor, soldaţii finlandezi lasă impresia unor sportivi, nicidecum a unor oameni ce înaintează spre moarte POZIŢIA DUPĂ CINCI LUNI Cuvântarea rostită PARIS, 29 (Rador). — Agenţia „Havas“ transmite: D. Daladier, preşedintele consulua ţinut Luni seara la radio următoarea cuvântare: După cinci luni de război, în mijlocul alarmelor repetate, care au frământat Europa, se impune certitudinea din ce în ce mai limpede pentru toţi că Germania caută să arunce asupra lumii o dominaţie cu totul deosebită de aceea pe care a mai cunoscut-o istoria. In adevăr, dominaţia naţional-socialistă nu se mărgineşte la deplasarea echilibrului de forţe, nu se mulţumeşte să impună supremaţia naţiunei: ea urmăreşte nimicirea sistematică şi totală a învinşilor. Hitler învingător nu stă de vorbă cu naţiunile pe care le-a supus, ci le distruge, le ia orice existenţă politică şi economică şi caută să le despoaie până şi de istoria şi de cultura lor. El nu vrea să vadă în ele decât un spaţiu vital, un teritoriu liber asupra căruia el are toate drepturile. • Fiinţele omeneşti, care formau aceste naţiuni, nu sunt pentru el decât urme. El porunceşte să fie masacrate sau să emigreze. El le constrânge să facă loc cuceritorilor. Nu-şi dă nici măcar osteneala de a le impune tributuri de război, căci el ia toate bogăţiile lor, iar pentru a preveni orice întoarcere a soartei şi pentru a înăbuşi dinainte orice revoltă eventuală, decimează elitele acestor naţiuni şi urmăreşte ştiinţific degradrea lor fizică şi morală. Sub această dominaţie, în mii de oraşe şi sate din Europa, milioane de fiinţe omeneşti cunosc mizerii pe care nu ar fi îndrăznit să şi le închipue acum câteva luni. Austria, Boemia, Slovacia şi Polonia nu mai sunt decât ţinuturi ale disperării. Popoare întregi, în aceste ţinuturi, sunt lipsite de toate bunurile materiale şi morale. Victime ale trădării sau ale celei mai brutale violenţe, aceste popoare nu au altă posibilitate decât aceea de a munci pentru călăii lor, cari în schimb le dau abia atât cât să le poată asigura cea mai mizerabilă existenţă. In felul acesta se formează, în mijlocul groazei ce stăpâneşte micile popoare rămase libere, o lume de stăpâni şi de sclavi, făcută după chipul şi asemănarea Germaniei. Căci, dacă Germania sdrobeşte sub tirania sa oameni de toate rasele şi de toate limbile, ea sdrobeşte şi pe germanii înşişi sub voinţa ei de dominaţiune. Muncitorul şi ţăranul german sunt sclavii stăpânilor lor naţional-socialişti, dar muncitorul şi ţăranul din Polonia şi Boemia au devenit la rândul lor sclavii acestor sclavi „TEAMA EUROPEI SE OPREŞTE LA FRONTIERELE FRANŢEI" Cum să nu se cutremure lumea în faţa acestei prime înfăptuiri a unui vis nesăbuit ? Şi în vremea aceasta, Franţa, îndărătul meterezuliu format de armata sa, şi-a păstrat toate bunurile sale pe care unele popoare le-au şi pierdut, iar altele sunt gata să le piardă. Ca şi aliata sa Anglia, Franţa nu se îngrozeşte când se gândeşte la viitor. Ea este sigură de victorie. Teama care străbate Europa se opreşte la frontierele noastre în faţa reţelelor de sârmă şi a cazematelor în care veghează şi luptă tineretul nostru. Această seninătate a Franţei se întemeiază pe sacrificiul milioanelor de oameni cari au părăsit totul: familie, meserie, interese personale şi bunăstarea. Ei dorm astăzi pe paie şi chiar pe pământul îngheţat. Sufăr toate oboselile, înfruntă toate primejdiile. Graţie lor, graţie hotărîrii lor, Franţa a rămas tot Franţa. E BINE CA FRANŢA SA FIE SENINA Dacă războiul total nu s’a deslănţuit ,înca, aceasta se datoreşte faptului că ei au ridicat în faţa deslănţuirii violenţei , modul liniştit al forţei noastre, faptului că în fieca- Continuare in pag. 11 a FRANŢEI DE RĂZBOI d-lui Daladier la Radio ARTILERIA GREA A FRANȚEI tunuri franceze, model nou, de 400 ani. l T" JOI 1 Februarie 1940 12 pagini 3 l ei Calea Victoriei 50 Retractia: Scara Eatia: Scara C. £1 Directia si R‘ яла* CIOCNIRE de trenuri IN ANGLIA LONDRA, 29. (Rador). — Un tren de marfă s’a ciocnit cu un tren postal la Swindon. Un vagon poştal a deraiat împiedecând circulaţia mai multe ore. Sunt doi răniţi. GER NĂPRAZNIC IN ST.UNITE WASHINGTON, 29 (Rador). — Peste 400 persoane au murit înghețate în urma valului de frig ce s’a abătut asupra Statelor Unite. In Florida au fost distruse de ger fructe și legume în valoare de mai multe milioane de dolari Zăpadă mare în Grecia ATENA, 29 (Rador). — Din Macedonia, Tracia şi Tesala se anunţă că au căzut mari cantităţi de zăpadă, înregistrându-se temperaturi de 13 grade sub zero. Munţii din apropierea Atenei sunt acoperiţi de o pătură de zăpadă groasă de 50 centimetri. O DESMINTIRE ESTONIANĂ TALLIN, 30 (Rador). — Oficial se desminte ştirea prin care s'a arătat că medicii estonieni ar fi părăsit insulele Bagoe şi Oesel, precum şi că trupele sovietice ar fi făcut noul percheziţii în teritoriile ce le-au fost puse la dispoziţie conform acordurilor în vigoare. Deasemeni se desminte știrea că Rusia sovietică ar fi închiriat Estoniei vagoane de cale ferată pentru transportarea proviziilor destinate Leningradului. TURBURĂRI SÂNGEROASE LA RANGOON RANGOON, 29. (Rador). — Corespondentul agenţiei Reuter transmite : Numărul victimelor în răscoala de Sâmbătă este de 6 morţi şi 29 grav răniţi. Un avion militar elveţian a sburat deasupra teritoriului german BERNA, 30 (Rador). — Statul major al armatei elveţiene anunţă că din cauza timpului rău un avion militar elveţian a sburat în ziua de Vineri 26 Ianuarie, la ora 16, în regiunea frontierei elveţiene, la nordeste de Rietheim, intre Kobenz și Zurbach, trecând apoi deasupra teritoriului german. Pilotul a sburat timp de două minute dincolo de frontiera elvețiană, după care imediat s-a înapoiat dea-,supra teritoriului elvețian. 15 CADAVRE ARUNCATE DE VALURILE MĂRII PE COASTA engle w Se crede că sunt ale unora din marinarii distrugă*"*''»1 englez „Ex^ rath", recent dis! LONDRA, 30 (Rador), ■ — ~\r i-asta • mal știe nimic, er.gleză valurile mării 4 -'wuncat 15 Au mal fost zărite și alta cadavre. insă din cauza mlirii pi Se crede că « sunt ale unora din n’au putut fi adusei membrii /ahlpagiulu! strugătoru- Intr’un alt punct" Iul bvitanlo „Exmoath", саге a dis- găsită ? bucată de pi, rut recent și despreț care nu se scris cuvântj