România - Capitala, martie 1940 (Anul 3, nr. 630-644)
1940-03-01 / nr. 630
TELEFOANE: Direcţia 5.57.85. - -------- Secretariatul 4.52.09 Redacţia 5.57.76. Provincia interurban 4L Administraţia 5.57.77 Serviciul Publicității 4.89.05 Administrălia: Scara C. Et. I Un glas de la Roma Inocenţiu Micu-i ! [ In zilele trecute am cetit in-1 . Cnram га1-н«ипя îИг1и1осл4лo-*»o. îoi^o |i.uimuţiuuvu îiiuu-wevvuui v uuu îndoială, că mitropolitul Blajului a depus o coroană de flori pe mormântul episcopului mucenic Inocenţiu Micu, adormit în Domnul la Roma în anul 1768 şi aşezat spre vecinică odihnă în cripta dela „Madonna del Pascolo”, din Cetatea eternă. In alte împrejurări, închinarea pioasă a mitropolitului dela Blaj n’ar fi răscolit poate în sufletul nostru atâta vâltoare de simţăminte, câtă s’a ridicat astăzi, par’că anume ca să se întâlnească cu alte vâltori, abătute asupra noastră din frământarea vremurilor pe cari le trăim.Icoana lui Inocenţiu Micu- Klein se desprinde însă din ciocnirea celor două revărsări de sentimente, mai osebit ca altădată, mai grăitoare în dureroasa ei împietrire, decât totdeauna... Ea se profilează deasupra sgomotoaselor controverse contemporane în cari suntem chemaţi şi noi prea adeseori, îşi porunceşte cu liiniştită aşteptare, o clipă de tăcere... Nu i se poate refuza lui Inov cenţiu Micu, această cerere venită după aproape două sute de ani, din groapa lui săpată în pământ latin, sub zidurile bisericii „Madonna del Pascolo”. Nu i se poate refuza, pentrică el vrea să rostească un cuvânt de limpezire tocmai în controversa care tulbură atât de mult și atât de stăruitor pe — mai număros nu numai depof ntPIPiQflv t10Îîll«ta o A PrunciiHui vi tviti v uttuiuiiv u m uvuiumi) dar chiar decât toate laolaltă, iar contribuţiile sale de avere şi da sânge întrec cu mult pe ale celorlalte naţiuni, precum arată chiar statistica din 1733 — continuă episcopul mucenic. — E un principiu de dreptate elementară — adaugă el mai târziu — că cine are datorii, trebue să aibă şi drepturi (qui sentit onus, sentiat et commodum). Altminteri nu e cu putinţă... Dar iată lupta parlamentară a acestui vajnic român, în dieta ardeleană din Septembrie 1737, când deputaţii popoarelor privilegiate urlau că nu există naţiune, ci numai „plebe” valahă, sau în dieta din 1744, când Inocenţiu Micu singur, împotriva tuturor, apăra poporul român, „rănit până la oase”, care suspină „într’o robie mai grozavă decât robia egipteană”. — „N’aţi lăsat bieţilor români nimic în afară de piele, încât nu au cu ce să se hrănească. Oare nu românii vă lucrează ocnele de sare, minele de aur şi de fier, iar de pe unii despuiaţi şi pielea”? — striga el în şedinţele dietei către magnaţii cari refuzau poporului român dreptul de a fi socotit naţiune, înfruntându-i cu tunetul glasului şi cu flacăra sfântă a revoltei sale fără putinţă de înfrânare. Drumuri peste drumuri, — memorii peste memorii a ostenit Inocenţîu Micu-Klein spre a dovedi Vienei oportuniste, dreptul neamului românesc din Ardeal Io tr'oloc*î Io elnnnti *9*oo *ила'п! 144 * 144(44 91 141 OtCltSUUll Va 111V1S1V4 sale. Că n’a isbutit să apuce biruinţa acestui drept, — e în logica aspră a destinului nostru mesianic. Că Viena continua nepăsătoare echilibristica ei frivolă cu „popoarele” monarhiei, — e în logica destinului ei, împlinit acum două decenii, după rânduiala lui Dumnezeu. Şi că Inocenţiu Micu a murit pribeag la Roma, după ce îşi vânduse şi crucea episcopală ca să aibă cu ce se hrăni, este iarăşi în firea destinului tuturor luptătorilor români, din trecutul nostru plin de suferinţe. Dar astăzi, când pe urma atâtor încercări poporul român a ajuns stăpân pe moşia ce-i aparţinea de drept şi de fapt, glasul mucenicilor şi evocarea suferinţelor vin să demonstreze, că nici o jertfă n’a fost de prisos, nici o mucenicie nu s’a pierdut în van, ci totul a fost orânduit cu tâlc adânc de marele diregător al lumii: în ceasuri de frământare, trecutul acesta bogat în suferinţe se ridică spre a mărturisi, ceia ce trebuie să fie mărturisit. Cu atât mai bine, dacă mărturia se întâmplă a se petrece la Roma, unde se întâlnesc firele atâtor controverse, şi unde lumea e în drept să gă ■ sească senina înţelepciune pe care Ce- Noutatea eternă trebue Ir s’o aibă în virtutea ll veciniciei sale... !— — ТМ 5 Я unii şi pe alţii, încercând cu vădită inoportunitate să ne tulbure dacă e posibil şi pe noi... Nu i se poate refuza, pen- itruca el vorbeşte de dincolo ■ de veacuri, cu glasul adevă- ; I rului purificat în apele Ceru- 11 lui şi pentrucă el are dreptul ] | să vorbească într’o cauză că- j ' reia i-a dăruit mucenicia vie- t rii sale. AVIOANE ENGLEZE AU SBURAT MARII, MULT DEPARTE IN INTERIORUL GERMANIEI LONDRA, 28. (Rador). —Forţele aviatice britanice au făcut Marţi cea mai importantă pătrundere în interiorul Germaniei de la începutul războiului. Această pătrundere a fost făcută în întuneric de grupuri separate de avioane. Aparatele britanice au făcut zboruri de recunoaştere deasupra insulei şi golfului Heligoland, deasupra coastei Mării Nordului, deasupra linei importante regiuni din interiorul Germaniei de vest, precum şi deasupra mai multor regiuni fortificate importante din Germania de nord. De asemeni zboruri au fost făcute deasupra Balticei în timp ce alte avioane zburau prin centrul Germaniei, ajungând până sub cerul Berlinului. SENTINELA Soldat german, Intr’un avantpost pe frontul de Vest . Alcătuirea legii pentru împiedecarea cumulului în funcţiunile publice Consiliul de miniştri a ţinut şedinţă în ziua de Miercuri 28 Februarie a. cu ora 17,30, sub preşedinţia d-lui prim-ministru consilier regal Gh. Tătărescu. D. ministru al Agriculturii şi Domeniilor a expus măsurile de luat de către toate organele administrative în vederea executării campaniei agricole. Consiliul a dat deplină aprobare proectului propus. Consiliul a luat apoi în desbatere principiile de bază ale nouii legi ce urmează a fi alcătuită pentru împiedecarea cumulului în funcţiunile publice, desemnând o comisie interministerială pentru întocmirea proiectului. Consiliul a rezolvat lucrările curente şi a luat sfârşit la orele 20. ,, Când satele noastre vor fi ridicate la buna stare dorită de toţi, preotul va putea lucra mult mai uşor, iar munca d-lor comandanţi şi subcomandanţi se va desfăşura mult mai firesc, mergând din progres în progres “ A DECLARAT D. CONSILIER REGAL AL. VAIDA VOEVOD, PREŞEDINTELE F. R. N*I LA CONFERINȚA COMANDANȚILOR GĂRZILOR NAȚIONALE -11 .A Reportajul In pag. 5-a . LINIA MAGINOT ReNo ao^*mă«gfdMa»tă și fearafe РЮШ, Ш stempatate agasate ale liniei. Magin AA MARTIE 1940 16 pagini Pasagiu! BIROURILE Calea Victoriei 50 direcția şi Redacția: Scara « Ed. » victoria IN CAMERA COMUNELOR S’A PUS PROBLEMA UNEI EVENTUALE CONFERINŢE A PACII LONDRA, 28 (Radar). — Problema unei eventuale conferinţe a păcii a fost ridicată. Miercuri, in Camere, Comunelor. Deputatul laburist Henderson a întrebat dacă viitoarea conferinţă a păcii va asculta de reprezentanţii oricărui guvern european ce ar dori să aducă revendicările sale de ordin naţional în faţa conferinţei. D. Butler s-a referit la discursul rostit. Sâmbătă, în Birmingham de d. Neville Chamberlain, cu care prilej a arătat clar că nici Anglia, ■nici Franţa nu doresc să construiască singure noua Europă. Această declaraţie poate să constitue o asigurare pentru d. Henderson. «Laburistul Davidson a cerut guvernului să precizeze punctele asupra cărora ar fi gata să înceapă negocieri de pace. D. Buttler a răspuns că problema a fost definită clar prin cuvântarea d-lui Chamberlain la care nu mai este nevoe a mai aduga ceva. WASHINGTONI 2B (Rador). — Ura grup de sena* tori va cere guvernului Statelor lipite sa să propună Angliei să vândă iu* silele Bennsde în contul datoriilor de raufeoî» Declarațiile d-lui Lloyd George daca anglia vrea im război SCURT, TREBUE SA SE PREGATEASCA PENTRU UNUL DE LUNGA DURATA . 4 ’ '* • . f N •; referindu-se la posibilitatea unui război cu U. R. S. $., bărbatul de stat britanic socoteşte inoportun luarea unor mnui obligații LONDRA, 28 (Rador). — Luând cuvântul Miercuri la Londra la o întrunire, d. Lloyd George a declarat intre altele. ..Naţiunea admite că este drept ca noi să luptăm pentru dreptul internaţional şi că trebue să continuăm acţiunea noastră până se va ajunge la o pace onorabilă, echitabilă şi durabilă. Când se va realiza pacea, ea nu trebue să fie un pact desconsiderat, ci o pace având toate elementele necesare pentru permanenţă şi durată. Este sigur că va fi o pace care nu va constitui o abdicare delà principiile, delà angajamentele, delà promisiunile şi delà încrederea ce ni s’a acordat. Dacă vreţi cu adevărat, un război scurt, trebue să vă pregătiţi pentru un război de lungă durată. Cel puţin pe unul din fronturile vitale, după părerea mea, nu suntem deplin pregătiţi, şi acesta este frontul aprovizionării cu alimente"1. Făcând o comparaţie între actuala blocadă a Germaniei cu aceea din războiul anterior, d. Lloyd George a spus*.Atunci ei erau aproape încercuiţi. Azi, uşa lor din spate şi uşile laterale sunt libere. Ei au stabilit diferite acorduri comerciale cu ţările din jurul lor". Ocupându-se apoi de posibilitatea unui război cu URSS, d. Lloyd George a spus: „Am întreprins o acţiune de mare amploare. Ea pune în joc toate forţele noastre. Nu trebue să luăm noui riscuri". D. Lloyd George a terminat adresând un apel către populaţia rurală spre a spori producţia alimentară. ANIVERSAREA ÎNCORONĂRII SANCTITĂŢII SALE PAPA PIUS XII Duminecă 3 Martie, la orele 11 dimineaţa, va avea loc, în Catedrala Sf. Iosif din str. General Berthelot, o ceremonie religioasă cu prilejul primei aniversări a încoronării Sanctităţii Sale Papa Pius al Xll-lea. Locuri vor fi rezervate reprezentanților Guvernului și membrilor Corpului Diplomatic cari doresc să ia parte la această ceremonie. S