România - Capitala, martie 1940 (Anul 3, nr. 645-660)

1940-03-16 / nr. 645

сотом MARTIE 1940 Vineri Zile trecute 73 Zile rămase 203 Ortodox: Sf. Behedict. Catolic: Sf. Matilda. Protestant : Matilda. Evreesc. 4 Vead. 5700. Răsăritul soarelui 6.33 Apusul soarelui 18.20 VREMEA Bsafietiiasaji Institutului Meteo£?©3o®ic Central) IN ROMÂNIA LA ORA 12 la cursul zilei de eri timpul a fost frumos cu cerul mai mult senin şi pe alocuri în Ardeal acoperit. In cursul dimineţii de astăzi cerul s’a acoperit treptat în cea mai mare parte a ţării. Vântul a suflat slab din sect. Vestic şi 3W. Frecipitaţiuni sub formă de ploae şi burniţă au căzut in cursul zilei de eri pe alocuri in KW extrem al ţării, iar azi noapte şi azi dimineaţă ploaia se generalizase în Ardeal şi pe alocuri în Oltenia. Temperatura in creştere era cuprinsă azi la ora 12 in­tre: 15 gr. la Constanţa şi 3 gr. la Vi­­şeul de sus. Temperaura maximă de eri a atins 16 gr. la T. Măgurele şi 4 gr. la Satu Mare iar cea minimă din cursul nopţii —3 gr. la Tg. Jiu şi 6 gr. la­ Constanţa. Presiunea atmosferică în scădere variază între: 750 mm. la Cer­năuţi şi 758 mm. la Balcic. BUCUREŞTI OBSERVATORUL BĂNEASA ORA 12 Presiunea atmosferică 7,56 mm. Vân­tul de la SW cu 4 mm. pe sec. Cerul p. noros. Temperatura 14 gr. Umiditatea 65%.. Temperatura maximă de eri -1-12 gr. iar cea minimă din cursul nopţii + 2 gr. Temperatura pe sol 17 gr. iar cea minimă pe sol —1 gr. Temperatura pe sol ШЭ gr. în aer li­ber 16 gr. şi un apărător 15 gr. TIMPUL PROBABIL LA 15 MARTIE Presiunea în scădere cu 1—2 mm, apoi în creştere cu 2—4 mm. Cerul aco­perit în Ard­eal şi N ţării şi variabil în rest. Vânt puternic de la W. Tem­peratura în scădere._ploaie pe alocuri în Ardeal şi N târii. După ploaie în­­senteg^, laartiste. on-itoono • ftttu MEME­N • T O OPERA ROMANA Telefon 4.11.32 Seara la ora 8.30 Aida. TEATRUL NAŢIONAL Telefon 3.14.30 Seara la ora 9 Le Misanthrope, cu ar­tiştii Coomediei Franceze. STUDIO TEATRUL NAŢIONAL Telefon 5.15.53 La ora 2.30 matineu Acolo departe Seara la ora 8.30 Concertul, de Hermann Bohr, in regia d-lui C. Geor­­gescu, cu A. Critico, Florin Scărlătescu, I. Damian, C. Petrescu, Marietta Itares, Tanti Econom­u-Weselovsky, Tilda Ra­­dovici, Silvia Hodoș, Margeret A. Dumi­­trescu, Mariana Popescu, Emilia Ko­­sachievici, Suzana Lara, Ileana Bratu­­ianu, Febrana Stăniescu. TEATRUL REGINA MARIA" Telefon 3.98.48 In fiecare seară la ora 9 si Joia, Sâm­băta si Dumineca la ora 4 Familia Car­­son de St. John Ervine, cu Lucia Sturd­­za Bulandra, Marietta Sadova, Puia Io­­nescu, Virginia Teodora, Gaby Antoniu, Топу Bulandra, G. Stormn, Al. Finţi, N. Mihuţă, G. Costiesciu. TEATRUL VESEL-SAVOY Telefon 3.55.03 In fiecare seară la ora 9 si Joia, Sâm­băta şi Dumineca la ora 3 matineu: Florete şi Patapon de Henequin şi We­ber, introducerea d-lui Sică Alexandres­­cu. In rolurile principale: Vasiliu Birlic, Costică Toneanu, Ionei Ţăranu, Florica Demian, Nutzi Stănescu. TEATRUL COMOEDIA Telefon 4.71.71 Matineuri: la ora 2.20 Două Palme şi ora 6 d­­m. Peg inimioara mea. Seara la ora 9: Taifun. TEATRUL DIN SĂRINDAR Telefon 4.84.94 In fiecare seară la ora 9, Joi la ora 6 şi Sâmbătă şi Duminecă la ora 3: Domnişoara Butterfly. Sâmbătă şi Duminecă la ora 6 d. m.: Calul năzdrăvan, in aceiaşi distribuţie de­ la premieră. TEATRUL AL HARSRA Telefon 4.12.86 In fiecare seară la ora 9 si Joia, Sâm­băta şi Dumineca la ora 3 matineu: Alhambra în floare de N. Vlă­doianu, muzica de I. Vasi­escu. Joacă: N. Nico­­laide, N. Gărde­scu, Ion Dacian M. Bru­no, Lulu Nicolau, Lisette Verea, Ileana Simo, etc. TEATRUL LIGII CULTURALE Telefon 4.60.60 In fiecare seară la ora 8.30 şi Dumi­necă matineu la ora 2.30 comediile „Revoluţia Generalului Schnaps» de Goethe, în traducerea d-lui N. Iorga şi „Căsătoria» de Gogol, cu Vasile Bre­­zeanu în rolul principal. In restul di­stribuţiei: Nella Mircescu, Ecaterina Maican, Julietta Pencuiescu, Victoria Helding, Cezar Teodora, Dinu Mace­­donschi, Jean Tomescu, Petru Asan, C. Mihăilescu­­, Baltasiu, etc. TEATRUL MUNCA SI VOIE BUNA Telefon 4.26.23 In fiecare seară la ora 8,30 Motanul de Aug. Hinrichs, comedie în trei acte, cu Florica Sterescu, Florica Teodora, Serd­a Sorbul, Ion Iliescu, César Ro­­vinţescu, N N. Matei, Gh. Damian, Virgil Vasile­scu, Joia, Sâmbăta şi Dumineca la ora 2.20 în matineu Dănilă Prepeleac. ERI LA ORA 13 » SPECÎHCl/LILL Vineri 15 Martie 1940 R E L A C H E Praima Vineri din post­a Paștilor Sâmbătă 16 Martie 1940 FA­RMA­CIILE DE SERVICIU IN NOAPTEA DE 15 MARTIE Farm. „Cerb”, Vasiliu (O. Lascăr), Calea Victoriei 70; farm. „Flora”, Al. Cepleanu, B-dul Maria 12 (P-ţa Ma­re) ; Constantin D. Roşu, Calea Mo­şilor 45; Gh. Dan, Cal. Griviţei 183; Ecat. Mihăilescu, Cal. Griviţei 431; farm. „Sf. Maria” (Gh. Drăguş), str. Viitorului 114; Dr. A. Voitinovici, Calea Victoriei 206; Lucia Constan­tinescu Dr. Chijic, Şos. Mihai Bravu 203; farm. Bendorf Alexandru, Ca­lea Moşilor 272; Gh. Paraschivescu, Calea Dudeşte 57; E. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă 81; farm. „Sf. Vasile” Dr. Voloianu, str. îl Iunie 23; Dr. L. V. Ullman, str. Dr. C. Da­­villa 7; farm. Moldoveanu, Herăs­trău; C. Mărgineanu, Şos. Crângaşi 62; Aurora Dragomir C-tinescu, Şos. Giurgiului 93; Tita Săndulescu Dr. Ham­at, Prelung, 13 Septembrie 2; Meyer Bernstein, Prelung Rahovei 10; farm. „Sf. Cruce”, Elena Grossu Băneasa; farm. „Colenlina”, A. Ti­­relman, Colenlina, Şos. Reg. Ferdi­nand G; Valeria Luca, Bucureştii Noui; Cristina Micu Popescu, Calea Văcăreşti 299. Nr. 645 16. Ш. 1940 ROMANIA COMEMORĂRI 15 MARTIE 1862. O deputaţiune a Românilor din cuprinsul monar­­chiei austro-ungare soseşte la Vie­­na. In fruntea acestei delegaţiuni româneşti se află cele mai repre­zentative personalităţi ale vieţii po­litice, culturale şi bisericeşti din Transilvania, Banat şi Bucovina: Episcopul Andrei Şaguna, Vicenţiu Babeş, Andrei şi Antoniu de Mo­­cioni, Emanoil Gojdu, Eudoxie Hur­­muzach­i, episcopul Ivanovici, pro­topopul Popazu etc. Ea venise în capitala imperiului ca să înmâneze împăratului Francisc Iosef noua şi insistenta petiţiuni privitoare la des­părţirea ierarhică a bisericii româ­ne ortodoxe de cea sârbească, pre­cum şi la restaurarea mitropoliei autonome a bisericii strămoşeşti ro­mâne. Capul statului lipsind din Viena, delegaţiunea fu primită de archi­­ducele Rainer şi de membrii guver­nului. Pretutindeni avu o bună pri­mire şi doleanţele ei fură ascultate cu interes. In petiţiune se preciza că Româ­nii de religie ortodoxă, aflaţi sub oblăduirea monarchiei habsburgice, cereau să fie: „eliberaţi de legătu­rile prin care am fost subordonaţi din partea politică hierarhiei sâr­beşti, ce­a pentru noi anticanonică, spre realizarea drepturilor noastre autonomice hierarhice cu deosebire, şi spre alegerea mitropolitului, ca­re ar veni apoi a se întări de către Maiestatea Ta, să ţinem uit, congres bisericesc, constatator din 60 preoţi şi 60 onoraţiori mireni din diecesa Ardealului, Bucovinei, Aradului şi din cele două diecese din Banat, pentru constituirea noastră biseri­cească, — şi a însărcina cu convo­carea şi conducerea acestui congres 15 MARTIE Un moment din lupta pentr­u suld­ependenţa bisericii române din *t?trea­ bisericesc pe episcopul nostru din Ardeal Andreiu Baron de Şaguna...” O parte din delegaţiune aşteaptă înapoerea împăratului căruia i se prezintă în ziua de 5 Aprilie şi îi înfăţişează, fără reticenţe, adevăra­ta stare de lucruri din provinciile româneşti. Dârzenia Românilor de peste munţi, călăuziţi în această acţiune de Şaguna, va fi încununată de­ succes. La 24 Decembrie 1864, se reînfiinţează, la Sibiu, vechea mitropolie românească pe temeiul complectei emancipări de sub ierar­hia sârbească. 15 MARTIE 1838: De câtva timp guvernul, de lungă durată, prezidat de Ion C. Brătianu, avea să înfrun­te violenta campanie a întregii opo­­ziţii­ unite. In această zi manifesta­ţiile au un caracter extrem de vio­lent. In faţa Adunării deputaţilor are loc o încăerare între manifes­tanţi şi forţa publică. Un uşier al Camerei şi un cetăţean din mulţime sunt ucişi, multe persoane sunt ră­­nite. Nicolae Fleva, Nicu Filipescu, C. G. Costa-Foru sunt arestaţi ca in­stigatori. Tensiunea ajunge la ma­ximum. Guvernul se adresează ţă­rii printr'o circulară, deasemeni o­­poziţia printr’un manifest de o rară violenţă, semnat, de: Lascar Catar­­giu, Dumitru Brătianu, C. Boerescu, Такс Ionescu, G. Panu, Al. Marghi­loman, I. Lahovari, Al. Djuvara, Gh. Mârzescu, etc. Guvernul nu va putea rezista ma­rei cr­ize din această zi. Opoziţia va fi din ce în ce mai îndârjită. La va conta în largă măsură nu numai pe forţa ei politică dar pe sentimen­tul însuşi ai opinie publice, obosită de un regim care dăinuia, fără în­trerupere din 1876, deşi acest regim avea la activul său o seamă de fap­te hotărîtoare pentru destinele ţării. In massele ţărăneşti mocnea nemul­ţumirea, care nu va întârzia să ia forme violente, în cursul anului. Suveranul ca să evite complica­­ţiuni încredinţează, la 22 ale lunei, misiunea alcătuirii unui nou minis­ter lui Theodor Rosetti, om politic ponderat, din tabăra conservatoare* .........—ШМ1 MITROPOLITUL ŞAGUNA Premiere TEATRUL DIN SĂRINDAR: In cu­rând Omul care s’a jucat cu viaţa de Emlyn Williams, intr’o distribuţie ex­cepţională, în frunte cu d-na Maria Filotti şi Mihai Popescu. Expoziţii Expoziţia pictorului Tănăsescu con­tinuă să fie deschisă in sălile „Astra”, din Pasajul Român 6, între orele KM 1 şi 4-6. Ateneu: Adam Balţatu, Gh. Iliescu, Gheaţă-Colibaş. Compedia: Ciucurenco. Expoziţia pictorului A. Balţatu s-a deschis la 1 Martie în sala Ateneu­lui Român. Conferinţe Luni 18 Martie (ora 6 d. a.) Sala Dalles» d. general I. Sichitiu, senator şi fost şef al Marelui Stat Major: „Re­­flexiuni asupra operaţiunilor armatei polone în războiul cu Germana. — în­văţămintele ce se desprind.. Joi 21 Martie (ora 6 d. a.) Sala „Dal­les”, d. avocat Henri-George Meitani: „Logodna, căsătoria şi divorţul în noul civil şi faţă de impunerea pe celiba­­tari“. Recital de dans Duminecă 31 Martie (ora 11 dim.) Sala teatrului :„Savoy", Sentimentele umane exprimate prin dinamismul dan­sului: Floria Capsali, Nutzi Dona, Marie Jeanne Livezchu, Milica Marinescu, Mitiţă Dumitrescu şi Gelu Matei, Cc: ARO: Emigranta cu ffilwige Feuillere şi Jean Chevriey.5.Jurnalé NouL . , «RALA : Cocoşatul de la Notre Dame" cu Charles Laughton şi Maureen Ohara . Jurnal Paramoumt. CARLTON : Vulpea Argintie cu Linda Damell şi Tyrone Power. Jurnal nou Fox. TRIANON: Harry Baur în Căpitanul Mollenardz şi Jurnal inm- Paramount. CAPITOI : „Mocirla" cu Michei Simon, Françoise Rosay, Gaby Sylvia. Jurnal nou. falas BULEVARD: Ea şi El cu Char­les Boyer şi Când felinarele se sting cu Tyrone Power. PEMINA: Robert Koch cu Emil Ia­­nings. REGAL: „Capcana” cu Maurice Che­valier, Erich von Stroheim şi Marie Dea. Jurnal Paramount. ROXY: Viaţa e un joc cu Claudette Colbert, James Stewart. Jurnal Ufa, Fox şi O. C R. A. R. P. A.: Comoara din Insula Pira­ţilor, operă complectă. SELECT: Moartea obosită şi Hotel pentru femei. FRANKLIN (Palatul Ateneului Ro­mân) : Zaza cu Claudette Colbert şi Bengali cu Garry Cooper. FORUM: Stan şi Bran aviatori şi O fată căzută din cer cu Ginger Rogers. OMNIA: Cântecul eroilor cu Nelson Eddy şi Misiunea doctorului Kildare cu Lew Ayrss. ELYSEE: „Andy Hardy Milionar” şi „Ora fatală”. BIZANTIN (B-dul Elisabeta, 2): Me­naj Parizian cu Viviane Romance şi Legiunea, Diavolului cu Dik Foran. RIALTO (B-dul Carol, 21): Paradisul pierdut cu Fernand Gravey, şi Totul pentru dragoste cu Dick Powell. NISSA (intrarea Zalomit, 2): Oraşul blestemaţilor cu Errel Flynn şi O noapte de pomină cu G. Timică şi Dina Cocea. Carnea»© AMERICAN (Moşilor 221) : La capătul pământului cu Spencer Tracy şi Ri­chard Green şi Vestul sălbatic cu Shirley Temple. AIDA (Calea Rahovei 151) : Emigranţii şi Stan şi Bran eroi fără voe. BARCELONA (Str. Măgurele 123) : Câinele din Baskerville şi Regina rozelor. (Luna de miere la Paris). COTROCENI : Se aprind făcliile cu George Vraca şi Sergentul Berry cu Hans Albers. CARMEN (Calea Dudeşti 169): Zorro operă complectă. DIANA (Calea Griviţei 110): New York sub teroare cu Humphery Bogart şi Lordul Jeff cu Mickey Rooney. DACIA: Adio, d-le Chips! cu Robert Donat şi Drapelul cu Willy Birgel. DICHIU (Str. Romană 89): Cazacii şi Cântecul eroilor. EDISON (Calea Dudeşti 3): Delir cu Hedy Lamarr, Robert Taylor şi Enig­­maticul Mr. Motto cu Peter Loove. FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Iar­marocul şi Oameni de sacrificiu. GRAND (Şoseaua Crângaşi 42): Valsul nemuritor şi Ordin de chemare cu Erich von Stroheim. GLORIA (Calea Văcăreşti 44) : Antanta cordială cu Victor Francon, Gaby Morlay şi Pierre Richard Wilm şi Vin ploile cu Tyrone Power Mima Low şi George Brent. ILEANA (Strada Avris 1): Fata bă­trână cu Bette Davis şi George Brent şi Stan şi Bran eroi fără voie. LIZEANU: Tarza­n in Exil şi Lordul Jeff. LUCIFER (Dudeşti 97) : Femei con­damnate cu Ann Shirley şi Aile Ha­­way cu Bobby Breen. LIA (Griviţei 196): Dragostea mea te cheamă cu Jeanette MacDonald şi Andy Hardy cowboy cu Mickey Rooney. LOLICA (şos. Giurgiului 3): Eroi fără voie Stan şi Bran şi Pumnul de fier MIORIŢA (Calea Moşilor 127): Moulin Rouge cu Lucienne Baroux, René Davry şi Când felinarele se sting cu Tyrone Power, Alice Faye, MARNA (Calea Griviţei 80) : Tyrone Power, Alice Paye în Când felinarele se sting şi Şarlatanul cu Fay Wray şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MARCONI (Calea Giviţei 137): Aven­turile celor trei Muşchetari (operă complectă), Jurnal şi Trupa de revis­te şi comedii D’Ayol. MODEL: Sânge de Cazac cu AkimTa­­miroff Errances Farmer şi Alibiul d-rului Tindai cu John Barrymore şi Charles Bickford. MILANO (Calea Călăraşi 153): Brigada nordului cu Dick Foran şi Vin ploile cu Myma Loy şi Tyrone Power. NERO: Parisul pierdut şi Carnavalul alb. ODEON (Str. l1 Iunie) : Miezul nopţii cu Claudette Colbert, Don Ameche şi Iarmarocul cu N. Ivasova şi I. Ro­­gochi. PARIS (Rahovei 118) : Aventurile ce­lor trei muşchetari (opera complectă) PAX (Calea Rahovei 236) : Proscrisul cu Freddie Bartholomeu şi Visul unei prinţese cu Shirley Temple şi Ri­chard Green. PACHE (Str. Mătăsari 31): Se aprind făcliile. Femei în alb şi Jurnal Fox. RAHOVA (Calea Rahovei 91): Razzia cu Wallace Beery şi Mickey Roony în Aventurile lui Hucklebery. SPLENDID (Calea Moşilor 290): Se­cretele Mării Roşii cu Hary Baur şi Un cântec pentru tine cu Keny Backer TOMIS (Calea Călăraşi ): Derrière la Façade (Dincolo de ziduri) cu Erich von Stroheim, Gaby Morlay etc. Jur­nal Fox şi O. N. C. TRIUMF (Calea Griviţei 335): Câinele din Baskerwille cu Basil Rathbone. Alexandru Newski marele film ru­sesc. IZBÂNDA: Vestul sălbatic cu Shirley Temple şi Dezmoşteniţii soartei cu Mickey Rooney. UNIREA (Şos. Filantropiei 143) : Jesse James (Brigandul) şi Alexandru Newsky. VOLTA-BUZEŞTI (Str. Buzeşti 9) : Ultima noapte cu Charles Boyer şi Jean Gabin în Marie Chapdelaine. Revista prezentată de Pagoni. MNEkrflATOGRAFE 1&urt.IH 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. . 13.20: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulim; Sfaturi gospodăreşti şi igieni­ce; Spectacolele; Ştiri artistice şi cul­turale; Sport. 13.40: Muzică de Haendel (discuri); Uvertură în re minor (orchestra simf. din Filadelfia, dirijată de Leopold Sto­­kowski); Arioso (voce: Eva Lieben­­berg); Te-Deum vioară Yehudi Menu­­hin) ; Allegro din „Muzica apei» (orch. simf. din Filadelfia, dirijată de Leopold Stokowski). 14.00: Radio-Jurnal. 14.20: Muzică variată discuri); Pre­ludiu în si minor de Bach (orch. simf. din Filadelfia, dirijată de Leopold Sto­­koivski); Laudata Dominium de Mozart (corul și orch. fila­rm. din Berlin; Con­cept in sol .major pentru clavecin de J. Cristian Bach (clavecin Roesgen-Cham­pion) ; Allegro vivace din „Concerto grosso în U. major” de Haendel); Pre­ludiu din „Parsifal” de Wagner (arch. filarm. dirijată de Bruno Walter). 15.00: Radiofonice- Publicaţii; Varie­tăţi. RADIO ROMANIA 20.00: Ora; Mersul vremii; Radio jur­nal în limba maghiară. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCU­REŞTI 20.00: Ctitorii neamului românesc: împăratul Traian, de Prof. C. Giures­­cu, ministrul Propagandei Naţionale. 20.15 : Muzică variată (discuri) : So­nata în mi bemol major de Dittersdorf (violă: Hans Riphahn, pian: Kari Weiss) ; Allegro şi Allegro moderato din „Concerto grosso in re minor” de Haendel. 20.30- Radio-jurnal (I). 20.45: Transmisie de la Biserica Nea­gră din Braşov: I. — Johann Sebastian Bach şi Ora­toriul, de Gh D. Mugur. I. — „Patimile după Evanghelia lui Ioan” de Johann Sebastian Bach; Co­rul Bach şi Orchestra municipală, di­rijată de­ Victor Bickerich; solişti: d-nele Rosf Baumann-Rădulescu (so­pran) şi Mady Fabriţius (alto), Dr. Friedrich Grauipner-Berlin (tenor-evan­­ghelist), Horst Günter-Berlin (bas- Cristos), Alfred Schmidt (Judas şi Pilot). In pauză: 22.05—22.20­: Radio-jurnal (II); Sport. 23.10: Concerte celebre (discuri): Du­blu concert în la minor de Brahms (vi­oară: Jacques Thibaud, violoncel: Pa­­blo Casais și Orch. Pablo Casais din Barcelona, dirijată de Alfred Cortot). 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză și i­­taliană. 212,6 m. RADIO CHISINAU, 20 Kw. . 14.00. Ora. Concert de prânz — Mu­zică variată (discuri). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică instrumentală (discuri) 15.15: închiderea emisiuni de prânz. 21.00: Concert de seară — d-na Eca­terina Popovici (voce) : Muzică religi­oasă; Melodii gregoriene*1 cu acompa­niament de orgă: Tantum ergo; Bogate coeli; Atteende Domine; Două arii din „Stabat Mater­” de Pergolesi; Cujus a­­nimam gementem; Vidit suum dulce­m natum; Arie din .Patimile după evan­ghelistul Iotan» de Bach. 21.20: Oratoria „Missa Solemnis” de Beethoven (Orchestra filarmonică și Corul din Berlin, dirijat de Bruno Ki­ttel (discuri). In pauză: (22.00—2205). Radio-jur­nal.22.16: Continuarea concertului (disc.). 23.30: închiderea emisiunii. явя«имиввя1винювзаЕГ11Е!Я.¡гавпи??!!ШвнаЕЗ-аяяяиааммшиинмвм Viitosul actuală. unui popor este dictat d г. puterea lui Puterea lui o înfăţişează forţa armaff). DAJI PENTRU ARMATA! bonurile pentru înzestrarea armatai: Veţi as'.^iara astSe’. v’ î©?al Român’.et Noca*i. Veţi destinul românismului Subscrieţi la fa Chipuri d­in trecut Ne plecăm astăzi ochii şi sufletul peste o pagină deosebit de duioasă, din trecutul nostru, de unde desprin­dem chipul celei cari a fost mama lui Mihai Vodă cel Viteaz, înfăptui­torul pentru prima dată al unităţii noastre naţionale. Cercetându-se în de aproape origi-­ na eroului nostru, s’a aflat că este fiul natural al Voevodului Pătraşcu cel Bun şi al Tudorei, frumoasa crâş­­măriţă din care Voevodul făcu ţii­­toarea lui. Pătraşcu Basarab muri o­­trăvit de omul căruia el îi dăruise încrederea, vornicul Socol. Mihai a­­biia se născuse. Maică-sa îl crescu cu dragoste şi în deplină cunoştinţă a o­­bârşiei lui, cu nădejdea că va fi în­­tr’o zi Domnul Ţării Româneşti. Pes­te aşteptările ei, el a fost Domn nu numai al Ţării Româneşti, dar şi al Moldovei şi Ardealului. Scurtă vreme după urcarea in scaun a fiului ei. Doamna Tudora se retrase la mănăstire, călugărindu-se, schimbându-şi numele în monaha Teofana, devenind astfel smerită că­lugăriţă în mănăstirea Coziei, ctito­ria lui Mircea Basarab cel Bătrân. Ea a fost mai înainte de toate femee şi mamă. Femeea care a păcătuit, mama care a iubit şi călugăriţa care s’a pocăit. Acolo la Cozia, în tihna retinsei mănăstiri, a aflat de moartea tragică a fiului ei. Nici n’a avut mângâerea măcar să poată merge la înmormân­tarea fiului ei. Căci Mihai decapitat, fu îngropat în două părţi: trupul la Turda şi capul la mănăstirea Dealu­lui, aşezat sub o piatră de biserică de către Radu Buzescu şi jupâneasa lui­ Preda. Şi a stat bătrâna lăcrămând, zile şi luni întregi, şi de durerea ei, şi de grija nepoţilor, rămaşi în Ardeal în mâna duşmanului, fără sprijin, fără bani. Abia mult mai târziu scăpară ei de acolo şi prima lor grijă, când se în­toarseră în ţară, fu să se ducă la Co­zia, să-şi vadă soacra şi bunica. A­­ceastă jalnică întâlnire în vechea mă­năstire de ne Olt, a fost descrisă de însăşi bătrâna monahă, cu atâtea a­­mănunite şi într’o românească arhai­că atât de duioasă, încât a încerca a o povesti în graiul de azi, ar fi pro­fanare. La 8 Noembrie 1608, monah, Teofana dărueşte mânăstirei Cozi, nişte moşii, date în 1595 de fini­e Mihai „cinstitei şi de la inimă preţ iubitei maicei mele Doamnei Tu­dori”. Iată cum începe maica acest act „Eu, roaba lui Iisus, călugăriţi Teofana, muma răposatului Miha Voevod din Ţara Românească, vie unit-am viaţa acestei lumi deşarte , înşelătoare şi furătoare de suflete şi-am petrecut lumeşte destul în to chipul în viaţa mea, până ajunsei­i la neputinţa bătrânelelor mele şi­­ slăbiciune în sfânta mânăstire î. Coda... pentru plângerea păcatele mele. Aici mă ajunse si vestea de să­vârşirea dlclir drap fiului meu Mi­hai Voevod, si de­ sărăcia Doamnă se si a coconilor domniei lui, prh ţările străine. Fui de plângere si d suspine ziua şi noantea. După осей cn vremea si cu ajutorul DomnuUi d.n si cu runărim­ea ciustiiUoi si plângerea mea, şi suspinele sără­­cie­i lor de ţările streine. Sfinţia lu­i Naltul Cerului au auzit şi s’au milos­tivit de i-a scoi din ţările străine , ţara noastră de moştenire, şi mai vârtos i-au adus la Sfânta Mânăstire în Cozia, pentru bătrâna şi jalnica lor maică. Şi dacă se adunară unii cu alţii, mare plângere şi suspin fu în- 'tx tre ei de jalea lui Mihai Vodă şi pen­tru patima lor si-au păţit prin ţările străine Doamna­­Stanca şi fiu-săîi la Nicolae Vodă şi Doamna Florica. Fu după aceia întrebare între ei, cine cum a petrecut. Grăi Doamna Stanca: „Cum am păţit noi, maică, să nu pare nimeni. Dar milostiva ta mai­că, cum ai petrecut?”. Maica zicea „Cu mult foc de moartea fiu­­mei şi de jalea Domniilor voa­stre. Iar de către sfânta mâ­năstire am har dragului Domn din Cer şi mulţumesc părinţilor de­dici c’am avut pace, răpaos şi căuta­re la nevoia mea”. Ziseră Domniile lor: „Mulţumim şi noi părinţilor pen­tru molitva ta, că ai avut căutare de ei”. Zise maica Teofana: „Pentru a­­ceia, fetele mele, am făgăduit sfintei mănăstiri două sate din Romanaţi, Frăsinetul şi Studeniţa, pentru sufle­tul răposatului Mihai Vodă, şi pentru sănătatea fiului său Nicolae, şi pome­nirea noastră şi a tot neamului nos­tru”. Dumnealor ziseră: „Noi bucu­roase, cum ţi le-a dat răposatul Mihai Vodă, volnică eşti să le dai mai de­parte s. c. După iscălitura martorilor urmea­ză: „Scrisam această carte în sfânta mânăstire în Cozia, eu, călugăraşul Gavril de la schit, în zilele lui Şerban Vodă, văleat 7111, Noembrie 8 zile. Trei ani mai târziu, în 1606 se stinse blând şi cucernic, bătrâna fos­tă cârciumăreasă, ibovnică domneas­că, fugară, pribeagă, Doamnă şi că­lugăriţă. Nepoţii ei, Nicolae şi Flori­ca, i-au făcut pe piatra de mormânt care se poate vedea şi azi în biserica mare din Cozia, cel mai frumos par­ 3 negiric ce i se putea face: ,,Aci odih­neşte călugăriţa Teofana, muma ră­posatului Mihail Voevod”. (Din cap. XIV: Familia lui Mihai Viteazul”. Vol. I. „Tre­cute vieţi de Doamne şi dom­niţe”, de C. Gane). Ce mâracăm azi Astăzi fiind prima Vineri din postul cel mare, al Sf. Paşti, se cada să postim. 1) Mazăre bătută, cu ulei. 2) Pilaf de mânătărci. Pentru şase persoane: 250 gr. mâ­nă­tarei, 2 dl. untdlelemn, 150 gr. ceapă, 150 gr. orez glacé, zeama în­­­ care au fiert cojile de mânătărci, sare, piper, 50 gr. bulion şi pătrun-­­ jel verde. Se şterg mânătărcile şi se taie fe­­­­rii subţiri şi se pun să, se înăbuşă ■ bine în o parte din untdelemn. Da , altă parte se încinge untdelemnul rămas, se pune crăpa tăiată şi când­­ s’a albit se adaugă orezul care a fost şters cu cârpa udă. Se albeşte şi orezul puţin, apoi se stinge cu zea­ma în care au fiert cojile de mână­tărci, punând două cantităţi şi ju­­­­mătate de z­eamă la o cantitate de­­ orez. Se adaugă sare, piper, bu­ion ■ şi verdeaţă, tocată mărunt. Se a­­mestecă mânătărcile înăbuşite şi se u dă ca o oră la «rotor acoperit. Când­­ e gata se aşează pe farfurie şi se ■ presară pătrunjel tocat . : 3) Compot de smochine.

Next