România - Capitala, martie 1940 (Anul 3, nr. 645-660)
1940-03-16 / nr. 645
сотом MARTIE 1940 Vineri Zile trecute 73 Zile rămase 203 Ortodox: Sf. Behedict. Catolic: Sf. Matilda. Protestant : Matilda. Evreesc. 4 Vead. 5700. Răsăritul soarelui 6.33 Apusul soarelui 18.20 VREMEA Bsafietiiasaji Institutului Meteo£?©3o®ic Central) IN ROMÂNIA LA ORA 12 la cursul zilei de eri timpul a fost frumos cu cerul mai mult senin şi pe alocuri în Ardeal acoperit. In cursul dimineţii de astăzi cerul s’a acoperit treptat în cea mai mare parte a ţării. Vântul a suflat slab din sect. Vestic şi 3W. Frecipitaţiuni sub formă de ploae şi burniţă au căzut in cursul zilei de eri pe alocuri in KW extrem al ţării, iar azi noapte şi azi dimineaţă ploaia se generalizase în Ardeal şi pe alocuri în Oltenia. Temperatura in creştere era cuprinsă azi la ora 12 intre: 15 gr. la Constanţa şi 3 gr. la Vişeul de sus. Temperaura maximă de eri a atins 16 gr. la T. Măgurele şi 4 gr. la Satu Mare iar cea minimă din cursul nopţii —3 gr. la Tg. Jiu şi 6 gr. la Constanţa. Presiunea atmosferică în scădere variază între: 750 mm. la Cernăuţi şi 758 mm. la Balcic. BUCUREŞTI OBSERVATORUL BĂNEASA ORA 12 Presiunea atmosferică 7,56 mm. Vântul de la SW cu 4 mm. pe sec. Cerul p. noros. Temperatura 14 gr. Umiditatea 65%.. Temperatura maximă de eri -1-12 gr. iar cea minimă din cursul nopţii + 2 gr. Temperatura pe sol 17 gr. iar cea minimă pe sol —1 gr. Temperatura pe sol ШЭ gr. în aer liber 16 gr. şi un apărător 15 gr. TIMPUL PROBABIL LA 15 MARTIE Presiunea în scădere cu 1—2 mm, apoi în creştere cu 2—4 mm. Cerul acoperit în Ardeal şi N ţării şi variabil în rest. Vânt puternic de la W. Temperatura în scădere._ploaie pe alocuri în Ardeal şi N târii. După ploaie însenteg^, laartiste. on-itoono • ftttu MEMEN • T O OPERA ROMANA Telefon 4.11.32 Seara la ora 8.30 Aida. TEATRUL NAŢIONAL Telefon 3.14.30 Seara la ora 9 Le Misanthrope, cu artiştii Coomediei Franceze. STUDIO TEATRUL NAŢIONAL Telefon 5.15.53 La ora 2.30 matineu Acolo departe Seara la ora 8.30 Concertul, de Hermann Bohr, in regia d-lui C. Georgescu, cu A. Critico, Florin Scărlătescu, I. Damian, C. Petrescu, Marietta Itares, Tanti Economu-Weselovsky, Tilda Radovici, Silvia Hodoș, Margeret A. Dumitrescu, Mariana Popescu, Emilia Kosachievici, Suzana Lara, Ileana Bratuianu, Febrana Stăniescu. TEATRUL REGINA MARIA" Telefon 3.98.48 In fiecare seară la ora 9 si Joia, Sâmbăta si Dumineca la ora 4 Familia Carson de St. John Ervine, cu Lucia Sturdza Bulandra, Marietta Sadova, Puia Ionescu, Virginia Teodora, Gaby Antoniu, Топу Bulandra, G. Stormn, Al. Finţi, N. Mihuţă, G. Costiesciu. TEATRUL VESEL-SAVOY Telefon 3.55.03 In fiecare seară la ora 9 si Joia, Sâmbăta şi Dumineca la ora 3 matineu: Florete şi Patapon de Henequin şi Weber, introducerea d-lui Sică Alexandrescu. In rolurile principale: Vasiliu Birlic, Costică Toneanu, Ionei Ţăranu, Florica Demian, Nutzi Stănescu. TEATRUL COMOEDIA Telefon 4.71.71 Matineuri: la ora 2.20 Două Palme şi ora 6 dm. Peg inimioara mea. Seara la ora 9: Taifun. TEATRUL DIN SĂRINDAR Telefon 4.84.94 In fiecare seară la ora 9, Joi la ora 6 şi Sâmbătă şi Duminecă la ora 3: Domnişoara Butterfly. Sâmbătă şi Duminecă la ora 6 d. m.: Calul năzdrăvan, in aceiaşi distribuţie de la premieră. TEATRUL AL HARSRA Telefon 4.12.86 In fiecare seară la ora 9 si Joia, Sâmbăta şi Dumineca la ora 3 matineu: Alhambra în floare de N. Vlădoianu, muzica de I. Vasiescu. Joacă: N. Nicolaide, N. Gărdescu, Ion Dacian M. Bruno, Lulu Nicolau, Lisette Verea, Ileana Simo, etc. TEATRUL LIGII CULTURALE Telefon 4.60.60 In fiecare seară la ora 8.30 şi Duminecă matineu la ora 2.30 comediile „Revoluţia Generalului Schnaps» de Goethe, în traducerea d-lui N. Iorga şi „Căsătoria» de Gogol, cu Vasile Brezeanu în rolul principal. In restul distribuţiei: Nella Mircescu, Ecaterina Maican, Julietta Pencuiescu, Victoria Helding, Cezar Teodora, Dinu Macedonschi, Jean Tomescu, Petru Asan, C. Mihăilescu, Baltasiu, etc. TEATRUL MUNCA SI VOIE BUNA Telefon 4.26.23 In fiecare seară la ora 8,30 Motanul de Aug. Hinrichs, comedie în trei acte, cu Florica Sterescu, Florica Teodora, Serda Sorbul, Ion Iliescu, César Rovinţescu, N N. Matei, Gh. Damian, Virgil Vasilescu, Joia, Sâmbăta şi Dumineca la ora 2.20 în matineu Dănilă Prepeleac. ERI LA ORA 13 » SPECÎHCl/LILL Vineri 15 Martie 1940 R E L A C H E Praima Vineri din posta Paștilor Sâmbătă 16 Martie 1940 FARMACIILE DE SERVICIU IN NOAPTEA DE 15 MARTIE Farm. „Cerb”, Vasiliu (O. Lascăr), Calea Victoriei 70; farm. „Flora”, Al. Cepleanu, B-dul Maria 12 (P-ţa Mare) ; Constantin D. Roşu, Calea Moşilor 45; Gh. Dan, Cal. Griviţei 183; Ecat. Mihăilescu, Cal. Griviţei 431; farm. „Sf. Maria” (Gh. Drăguş), str. Viitorului 114; Dr. A. Voitinovici, Calea Victoriei 206; Lucia Constantinescu Dr. Chijic, Şos. Mihai Bravu 203; farm. Bendorf Alexandru, Calea Moşilor 272; Gh. Paraschivescu, Calea Dudeşte 57; E. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă 81; farm. „Sf. Vasile” Dr. Voloianu, str. îl Iunie 23; Dr. L. V. Ullman, str. Dr. C. Davilla 7; farm. Moldoveanu, Herăstrău; C. Mărgineanu, Şos. Crângaşi 62; Aurora Dragomir C-tinescu, Şos. Giurgiului 93; Tita Săndulescu Dr. Hamat, Prelung, 13 Septembrie 2; Meyer Bernstein, Prelung Rahovei 10; farm. „Sf. Cruce”, Elena Grossu Băneasa; farm. „Colenlina”, A. Tirelman, Colenlina, Şos. Reg. Ferdinand G; Valeria Luca, Bucureştii Noui; Cristina Micu Popescu, Calea Văcăreşti 299. Nr. 645 16. Ш. 1940 ROMANIA COMEMORĂRI 15 MARTIE 1862. O deputaţiune a Românilor din cuprinsul monarchiei austro-ungare soseşte la Viena. In fruntea acestei delegaţiuni româneşti se află cele mai reprezentative personalităţi ale vieţii politice, culturale şi bisericeşti din Transilvania, Banat şi Bucovina: Episcopul Andrei Şaguna, Vicenţiu Babeş, Andrei şi Antoniu de Mocioni, Emanoil Gojdu, Eudoxie Hurmuzachi, episcopul Ivanovici, protopopul Popazu etc. Ea venise în capitala imperiului ca să înmâneze împăratului Francisc Iosef noua şi insistenta petiţiuni privitoare la despărţirea ierarhică a bisericii române ortodoxe de cea sârbească, precum şi la restaurarea mitropoliei autonome a bisericii strămoşeşti române. Capul statului lipsind din Viena, delegaţiunea fu primită de archiducele Rainer şi de membrii guvernului. Pretutindeni avu o bună primire şi doleanţele ei fură ascultate cu interes. In petiţiune se preciza că Românii de religie ortodoxă, aflaţi sub oblăduirea monarchiei habsburgice, cereau să fie: „eliberaţi de legăturile prin care am fost subordonaţi din partea politică hierarhiei sârbeşti, cea pentru noi anticanonică, spre realizarea drepturilor noastre autonomice hierarhice cu deosebire, şi spre alegerea mitropolitului, care ar veni apoi a se întări de către Maiestatea Ta, să ţinem uit, congres bisericesc, constatator din 60 preoţi şi 60 onoraţiori mireni din diecesa Ardealului, Bucovinei, Aradului şi din cele două diecese din Banat, pentru constituirea noastră bisericească, — şi a însărcina cu convocarea şi conducerea acestui congres 15 MARTIE Un moment din lupta pentru suldependenţa bisericii române din *t?trea bisericesc pe episcopul nostru din Ardeal Andreiu Baron de Şaguna...” O parte din delegaţiune aşteaptă înapoerea împăratului căruia i se prezintă în ziua de 5 Aprilie şi îi înfăţişează, fără reticenţe, adevărata stare de lucruri din provinciile româneşti. Dârzenia Românilor de peste munţi, călăuziţi în această acţiune de Şaguna, va fi încununată de succes. La 24 Decembrie 1864, se reînfiinţează, la Sibiu, vechea mitropolie românească pe temeiul complectei emancipări de sub ierarhia sârbească. 15 MARTIE 1838: De câtva timp guvernul, de lungă durată, prezidat de Ion C. Brătianu, avea să înfrunte violenta campanie a întregii opoziţii unite. In această zi manifestaţiile au un caracter extrem de violent. In faţa Adunării deputaţilor are loc o încăerare între manifestanţi şi forţa publică. Un uşier al Camerei şi un cetăţean din mulţime sunt ucişi, multe persoane sunt rănite. Nicolae Fleva, Nicu Filipescu, C. G. Costa-Foru sunt arestaţi ca instigatori. Tensiunea ajunge la maximum. Guvernul se adresează ţării printr'o circulară, deasemeni opoziţia printr’un manifest de o rară violenţă, semnat, de: Lascar Catargiu, Dumitru Brătianu, C. Boerescu, Такс Ionescu, G. Panu, Al. Marghiloman, I. Lahovari, Al. Djuvara, Gh. Mârzescu, etc. Guvernul nu va putea rezista marei crize din această zi. Opoziţia va fi din ce în ce mai îndârjită. La va conta în largă măsură nu numai pe forţa ei politică dar pe sentimentul însuşi ai opinie publice, obosită de un regim care dăinuia, fără întrerupere din 1876, deşi acest regim avea la activul său o seamă de fapte hotărîtoare pentru destinele ţării. In massele ţărăneşti mocnea nemulţumirea, care nu va întârzia să ia forme violente, în cursul anului. Suveranul ca să evite complicaţiuni încredinţează, la 22 ale lunei, misiunea alcătuirii unui nou minister lui Theodor Rosetti, om politic ponderat, din tabăra conservatoare* .........—ШМ1 MITROPOLITUL ŞAGUNA Premiere TEATRUL DIN SĂRINDAR: In curând Omul care s’a jucat cu viaţa de Emlyn Williams, intr’o distribuţie excepţională, în frunte cu d-na Maria Filotti şi Mihai Popescu. Expoziţii Expoziţia pictorului Tănăsescu continuă să fie deschisă in sălile „Astra”, din Pasajul Român 6, între orele KM 1 şi 4-6. Ateneu: Adam Balţatu, Gh. Iliescu, Gheaţă-Colibaş. Compedia: Ciucurenco. Expoziţia pictorului A. Balţatu s-a deschis la 1 Martie în sala Ateneului Român. Conferinţe Luni 18 Martie (ora 6 d. a.) Sala Dalles» d. general I. Sichitiu, senator şi fost şef al Marelui Stat Major: „Reflexiuni asupra operaţiunilor armatei polone în războiul cu Germana. — învăţămintele ce se desprind.. Joi 21 Martie (ora 6 d. a.) Sala „Dalles”, d. avocat Henri-George Meitani: „Logodna, căsătoria şi divorţul în noul civil şi faţă de impunerea pe celibatari“. Recital de dans Duminecă 31 Martie (ora 11 dim.) Sala teatrului :„Savoy", Sentimentele umane exprimate prin dinamismul dansului: Floria Capsali, Nutzi Dona, Marie Jeanne Livezchu, Milica Marinescu, Mitiţă Dumitrescu şi Gelu Matei, Cc: ARO: Emigranta cu ffilwige Feuillere şi Jean Chevriey.5.Jurnalé NouL . , «RALA : Cocoşatul de la Notre Dame" cu Charles Laughton şi Maureen Ohara . Jurnal Paramoumt. CARLTON : Vulpea Argintie cu Linda Damell şi Tyrone Power. Jurnal nou Fox. TRIANON: Harry Baur în Căpitanul Mollenardz şi Jurnal inm- Paramount. CAPITOI : „Mocirla" cu Michei Simon, Françoise Rosay, Gaby Sylvia. Jurnal nou. falas BULEVARD: Ea şi El cu Charles Boyer şi Când felinarele se sting cu Tyrone Power. PEMINA: Robert Koch cu Emil Ianings. REGAL: „Capcana” cu Maurice Chevalier, Erich von Stroheim şi Marie Dea. Jurnal Paramount. ROXY: Viaţa e un joc cu Claudette Colbert, James Stewart. Jurnal Ufa, Fox şi O. C R. A. R. P. A.: Comoara din Insula Piraţilor, operă complectă. SELECT: Moartea obosită şi Hotel pentru femei. FRANKLIN (Palatul Ateneului Român) : Zaza cu Claudette Colbert şi Bengali cu Garry Cooper. FORUM: Stan şi Bran aviatori şi O fată căzută din cer cu Ginger Rogers. OMNIA: Cântecul eroilor cu Nelson Eddy şi Misiunea doctorului Kildare cu Lew Ayrss. ELYSEE: „Andy Hardy Milionar” şi „Ora fatală”. BIZANTIN (B-dul Elisabeta, 2): Menaj Parizian cu Viviane Romance şi Legiunea, Diavolului cu Dik Foran. RIALTO (B-dul Carol, 21): Paradisul pierdut cu Fernand Gravey, şi Totul pentru dragoste cu Dick Powell. NISSA (intrarea Zalomit, 2): Oraşul blestemaţilor cu Errel Flynn şi O noapte de pomină cu G. Timică şi Dina Cocea. Carnea»© AMERICAN (Moşilor 221) : La capătul pământului cu Spencer Tracy şi Richard Green şi Vestul sălbatic cu Shirley Temple. AIDA (Calea Rahovei 151) : Emigranţii şi Stan şi Bran eroi fără voe. BARCELONA (Str. Măgurele 123) : Câinele din Baskerville şi Regina rozelor. (Luna de miere la Paris). COTROCENI : Se aprind făcliile cu George Vraca şi Sergentul Berry cu Hans Albers. CARMEN (Calea Dudeşti 169): Zorro operă complectă. DIANA (Calea Griviţei 110): New York sub teroare cu Humphery Bogart şi Lordul Jeff cu Mickey Rooney. DACIA: Adio, d-le Chips! cu Robert Donat şi Drapelul cu Willy Birgel. DICHIU (Str. Romană 89): Cazacii şi Cântecul eroilor. EDISON (Calea Dudeşti 3): Delir cu Hedy Lamarr, Robert Taylor şi Enigmaticul Mr. Motto cu Peter Loove. FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Iarmarocul şi Oameni de sacrificiu. GRAND (Şoseaua Crângaşi 42): Valsul nemuritor şi Ordin de chemare cu Erich von Stroheim. GLORIA (Calea Văcăreşti 44) : Antanta cordială cu Victor Francon, Gaby Morlay şi Pierre Richard Wilm şi Vin ploile cu Tyrone Power Mima Low şi George Brent. ILEANA (Strada Avris 1): Fata bătrână cu Bette Davis şi George Brent şi Stan şi Bran eroi fără voie. LIZEANU: Tarzan in Exil şi Lordul Jeff. LUCIFER (Dudeşti 97) : Femei condamnate cu Ann Shirley şi Aile Haway cu Bobby Breen. LIA (Griviţei 196): Dragostea mea te cheamă cu Jeanette MacDonald şi Andy Hardy cowboy cu Mickey Rooney. LOLICA (şos. Giurgiului 3): Eroi fără voie Stan şi Bran şi Pumnul de fier MIORIŢA (Calea Moşilor 127): Moulin Rouge cu Lucienne Baroux, René Davry şi Când felinarele se sting cu Tyrone Power, Alice Faye, MARNA (Calea Griviţei 80) : Tyrone Power, Alice Paye în Când felinarele se sting şi Şarlatanul cu Fay Wray şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MARCONI (Calea Giviţei 137): Aventurile celor trei Muşchetari (operă complectă), Jurnal şi Trupa de reviste şi comedii D’Ayol. MODEL: Sânge de Cazac cu AkimTamiroff Errances Farmer şi Alibiul d-rului Tindai cu John Barrymore şi Charles Bickford. MILANO (Calea Călăraşi 153): Brigada nordului cu Dick Foran şi Vin ploile cu Myma Loy şi Tyrone Power. NERO: Parisul pierdut şi Carnavalul alb. ODEON (Str. l1 Iunie) : Miezul nopţii cu Claudette Colbert, Don Ameche şi Iarmarocul cu N. Ivasova şi I. Rogochi. PARIS (Rahovei 118) : Aventurile celor trei muşchetari (opera complectă) PAX (Calea Rahovei 236) : Proscrisul cu Freddie Bartholomeu şi Visul unei prinţese cu Shirley Temple şi Richard Green. PACHE (Str. Mătăsari 31): Se aprind făcliile. Femei în alb şi Jurnal Fox. RAHOVA (Calea Rahovei 91): Razzia cu Wallace Beery şi Mickey Roony în Aventurile lui Hucklebery. SPLENDID (Calea Moşilor 290): Secretele Mării Roşii cu Hary Baur şi Un cântec pentru tine cu Keny Backer TOMIS (Calea Călăraşi ): Derrière la Façade (Dincolo de ziduri) cu Erich von Stroheim, Gaby Morlay etc. Jurnal Fox şi O. N. C. TRIUMF (Calea Griviţei 335): Câinele din Baskerwille cu Basil Rathbone. Alexandru Newski marele film rusesc. IZBÂNDA: Vestul sălbatic cu Shirley Temple şi Dezmoşteniţii soartei cu Mickey Rooney. UNIREA (Şos. Filantropiei 143) : Jesse James (Brigandul) şi Alexandru Newsky. VOLTA-BUZEŞTI (Str. Buzeşti 9) : Ultima noapte cu Charles Boyer şi Jean Gabin în Marie Chapdelaine. Revista prezentată de Pagoni. MNEkrflATOGRAFE 1&urt.IH 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. . 13.20: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulim; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; Spectacolele; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.40: Muzică de Haendel (discuri); Uvertură în re minor (orchestra simf. din Filadelfia, dirijată de Leopold Stokowski); Arioso (voce: Eva Liebenberg); Te-Deum vioară Yehudi Menuhin) ; Allegro din „Muzica apei» (orch. simf. din Filadelfia, dirijată de Leopold Stokowski). 14.00: Radio-Jurnal. 14.20: Muzică variată discuri); Preludiu în si minor de Bach (orch. simf. din Filadelfia, dirijată de Leopold Stokoivski); Laudata Dominium de Mozart (corul și orch. filarm. din Berlin; Concept in sol .major pentru clavecin de J. Cristian Bach (clavecin Roesgen-Champion) ; Allegro vivace din „Concerto grosso în U. major” de Haendel); Preludiu din „Parsifal” de Wagner (arch. filarm. dirijată de Bruno Walter). 15.00: Radiofonice- Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 20.00: Ora; Mersul vremii; Radio jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 20.00: Ctitorii neamului românesc: împăratul Traian, de Prof. C. Giurescu, ministrul Propagandei Naţionale. 20.15 : Muzică variată (discuri) : Sonata în mi bemol major de Dittersdorf (violă: Hans Riphahn, pian: Kari Weiss) ; Allegro şi Allegro moderato din „Concerto grosso in re minor” de Haendel. 20.30- Radio-jurnal (I). 20.45: Transmisie de la Biserica Neagră din Braşov: I. — Johann Sebastian Bach şi Oratoriul, de Gh D. Mugur. I. — „Patimile după Evanghelia lui Ioan” de Johann Sebastian Bach; Corul Bach şi Orchestra municipală, dirijată de Victor Bickerich; solişti: d-nele Rosf Baumann-Rădulescu (sopran) şi Mady Fabriţius (alto), Dr. Friedrich Grauipner-Berlin (tenor-evanghelist), Horst Günter-Berlin (bas- Cristos), Alfred Schmidt (Judas şi Pilot). In pauză: 22.05—22.20: Radio-jurnal (II); Sport. 23.10: Concerte celebre (discuri): Dublu concert în la minor de Brahms (vioară: Jacques Thibaud, violoncel: Pablo Casais și Orch. Pablo Casais din Barcelona, dirijată de Alfred Cortot). 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză și italiană. 212,6 m. RADIO CHISINAU, 20 Kw. . 14.00. Ora. Concert de prânz — Muzică variată (discuri). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică instrumentală (discuri) 15.15: închiderea emisiuni de prânz. 21.00: Concert de seară — d-na Ecaterina Popovici (voce) : Muzică religioasă; Melodii gregoriene*1 cu acompaniament de orgă: Tantum ergo; Bogate coeli; Atteende Domine; Două arii din „Stabat Mater” de Pergolesi; Cujus animam gementem; Vidit suum dulcem natum; Arie din .Patimile după evanghelistul Iotan» de Bach. 21.20: Oratoria „Missa Solemnis” de Beethoven (Orchestra filarmonică și Corul din Berlin, dirijat de Bruno Kittel (discuri). In pauză: (22.00—2205). Radio-jurnal.22.16: Continuarea concertului (disc.). 23.30: închiderea emisiunii. явя«имиввя1винювзаЕГ11Е!Я.¡гавпи??!!ШвнаЕЗ-аяяяиааммшиинмвм Viitosul actuală. unui popor este dictat d г. puterea lui Puterea lui o înfăţişează forţa armaff). DAJI PENTRU ARMATA! bonurile pentru înzestrarea armatai: Veţi as'.^iara astSe’. v’ î©?al Român’.et Noca*i. Veţi destinul românismului Subscrieţi la fa Chipuri din trecut Ne plecăm astăzi ochii şi sufletul peste o pagină deosebit de duioasă, din trecutul nostru, de unde desprindem chipul celei cari a fost mama lui Mihai Vodă cel Viteaz, înfăptuitorul pentru prima dată al unităţii noastre naţionale. Cercetându-se în de aproape origi- na eroului nostru, s’a aflat că este fiul natural al Voevodului Pătraşcu cel Bun şi al Tudorei, frumoasa crâşmăriţă din care Voevodul făcu ţiitoarea lui. Pătraşcu Basarab muri otrăvit de omul căruia el îi dăruise încrederea, vornicul Socol. Mihai abiia se născuse. Maică-sa îl crescu cu dragoste şi în deplină cunoştinţă a obârşiei lui, cu nădejdea că va fi într’o zi Domnul Ţării Româneşti. Peste aşteptările ei, el a fost Domn nu numai al Ţării Româneşti, dar şi al Moldovei şi Ardealului. Scurtă vreme după urcarea in scaun a fiului ei. Doamna Tudora se retrase la mănăstire, călugărindu-se, schimbându-şi numele în monaha Teofana, devenind astfel smerită călugăriţă în mănăstirea Coziei, ctitoria lui Mircea Basarab cel Bătrân. Ea a fost mai înainte de toate femee şi mamă. Femeea care a păcătuit, mama care a iubit şi călugăriţa care s’a pocăit. Acolo la Cozia, în tihna retinsei mănăstiri, a aflat de moartea tragică a fiului ei. Nici n’a avut mângâerea măcar să poată merge la înmormântarea fiului ei. Căci Mihai decapitat, fu îngropat în două părţi: trupul la Turda şi capul la mănăstirea Dealului, aşezat sub o piatră de biserică de către Radu Buzescu şi jupâneasa lui Preda. Şi a stat bătrâna lăcrămând, zile şi luni întregi, şi de durerea ei, şi de grija nepoţilor, rămaşi în Ardeal în mâna duşmanului, fără sprijin, fără bani. Abia mult mai târziu scăpară ei de acolo şi prima lor grijă, când se întoarseră în ţară, fu să se ducă la Cozia, să-şi vadă soacra şi bunica. Această jalnică întâlnire în vechea mănăstire de ne Olt, a fost descrisă de însăşi bătrâna monahă, cu atâtea amănunite şi într’o românească arhaică atât de duioasă, încât a încerca a o povesti în graiul de azi, ar fi profanare. La 8 Noembrie 1608, monah, Teofana dărueşte mânăstirei Cozi, nişte moşii, date în 1595 de finie Mihai „cinstitei şi de la inimă preţ iubitei maicei mele Doamnei Tudori”. Iată cum începe maica acest act „Eu, roaba lui Iisus, călugăriţi Teofana, muma răposatului Miha Voevod din Ţara Românească, vie unit-am viaţa acestei lumi deşarte , înşelătoare şi furătoare de suflete şi-am petrecut lumeşte destul în to chipul în viaţa mea, până ajunseii la neputinţa bătrânelelor mele şi slăbiciune în sfânta mânăstire î. Coda... pentru plângerea păcatele mele. Aici mă ajunse si vestea de săvârşirea dlclir drap fiului meu Mihai Voevod, si de sărăcia Doamnă se si a coconilor domniei lui, prh ţările străine. Fui de plângere si d suspine ziua şi noantea. După осей cn vremea si cu ajutorul DomnuUi d.n si cu runărimea ciustiiUoi si plângerea mea, şi suspinele sărăciei lor de ţările streine. Sfinţia lui Naltul Cerului au auzit şi s’au milostivit de i-a scoi din ţările străine , ţara noastră de moştenire, şi mai vârtos i-au adus la Sfânta Mânăstire în Cozia, pentru bătrâna şi jalnica lor maică. Şi dacă se adunară unii cu alţii, mare plângere şi suspin fu în- 'tx tre ei de jalea lui Mihai Vodă şi pentru patima lor si-au păţit prin ţările străine DoamnaStanca şi fiu-săîi la Nicolae Vodă şi Doamna Florica. Fu după aceia întrebare între ei, cine cum a petrecut. Grăi Doamna Stanca: „Cum am păţit noi, maică, să nu pare nimeni. Dar milostiva ta maică, cum ai petrecut?”. Maica zicea „Cu mult foc de moartea fiumei şi de jalea Domniilor voastre. Iar de către sfânta mânăstire am har dragului Domn din Cer şi mulţumesc părinţilor dedici c’am avut pace, răpaos şi căutare la nevoia mea”. Ziseră Domniile lor: „Mulţumim şi noi părinţilor pentru molitva ta, că ai avut căutare de ei”. Zise maica Teofana: „Pentru aceia, fetele mele, am făgăduit sfintei mănăstiri două sate din Romanaţi, Frăsinetul şi Studeniţa, pentru sufletul răposatului Mihai Vodă, şi pentru sănătatea fiului său Nicolae, şi pomenirea noastră şi a tot neamului nostru”. Dumnealor ziseră: „Noi bucuroase, cum ţi le-a dat răposatul Mihai Vodă, volnică eşti să le dai mai departe s. c. După iscălitura martorilor urmează: „Scrisam această carte în sfânta mânăstire în Cozia, eu, călugăraşul Gavril de la schit, în zilele lui Şerban Vodă, văleat 7111, Noembrie 8 zile. Trei ani mai târziu, în 1606 se stinse blând şi cucernic, bătrâna fostă cârciumăreasă, ibovnică domnească, fugară, pribeagă, Doamnă şi călugăriţă. Nepoţii ei, Nicolae şi Florica, i-au făcut pe piatra de mormânt care se poate vedea şi azi în biserica mare din Cozia, cel mai frumos par 3 negiric ce i se putea face: ,,Aci odihneşte călugăriţa Teofana, muma răposatului Mihail Voevod”. (Din cap. XIV: Familia lui Mihai Viteazul”. Vol. I. „Trecute vieţi de Doamne şi domniţe”, de C. Gane). Ce mâracăm azi Astăzi fiind prima Vineri din postul cel mare, al Sf. Paşti, se cada să postim. 1) Mazăre bătută, cu ulei. 2) Pilaf de mânătărci. Pentru şase persoane: 250 gr. mânătarei, 2 dl. untdlelemn, 150 gr. ceapă, 150 gr. orez glacé, zeama în care au fiert cojile de mânătărci, sare, piper, 50 gr. bulion şi pătrun- jel verde. Se şterg mânătărcile şi se taie ferii subţiri şi se pun să, se înăbuşă ■ bine în o parte din untdelemn. Da , altă parte se încinge untdelemnul rămas, se pune crăpa tăiată şi când s’a albit se adaugă orezul care a fost şters cu cârpa udă. Se albeşte şi orezul puţin, apoi se stinge cu zeama în care au fiert cojile de mânătărci, punând două cantităţi şi jumătate de zeamă la o cantitate de orez. Se adaugă sare, piper, buion ■ şi verdeaţă, tocată mărunt. Se amestecă mânătărcile înăbuşite şi se u dă ca o oră la «rotor acoperit. Când e gata se aşează pe farfurie şi se ■ presară pătrunjel tocat . : 3) Compot de smochine.