România - Capitala, iunie 1940 (Anul 3, nr. 720-734)

1940-06-11 / nr. 730

_ . .. TFI'4Ei?­PnNE:- D.fr««'Wa' 5.57.85. Secretariatul 4.52.09 Redacţia 5.57.76. Provincia interorba­n 41. Administraţia 5.57.77 MART! 11 IUNIE 1940 16 pagini Pasagial VlCtorU 610SI imf**tt*»* BIROURILE Calea Vtefortet $0 OîPecTîa st Redacţia: Scai Setrviciul Publicităţii 4.89.05 Admimi­ araliai Scara O REFORMA EPOCALA ARMONIZAREA SALARIILOR Istoricul de mâine, dacă va voi să-şi facă o judecată de felul cum s’au realizat, timp de două dece­nii, concepţiile (dacă se poate spune aşa ceva) aduse la postu­rile de conducere , de criteriul vietului electoral,­­ apoi numai rapida examinare a situaţiei funcţionarilor şi a raportului dintre aceştia şi funcţiuni îi va fi de ajuns să constate, — ce? Că nu se ţinea seama de im­portanţa funcţionarilor, ca an­grena­je în maşinăria Statului; că acel the made man in the made place nu era de­cât un pretext, pentru a se creia în rangul ace­loraşi funcţiuni, favoruri, cari, în definitiv constituiau, dacă nu ile­galităţi, inechităţi generatoare de descurajări; că pentru a satisfa­ce recunoştinţi electorale sau de nepotism se crease funcţiuni, cu diferite numiri, cu anumite mi­siuni, e drept, dar cari, toate nu însemnau decât o sulemenire graţie căreia favoriţii erau intro­duşi, prin acoperiş, în angrenajul Statului, la a cărei bună funcţio­nare participau mai ales cu os­teneala ce îşi dădeau de a-şi ri­dica salariul, foarte des dispro­porţionat de mare faţă de sala­riul acelora cari aduceau în în­deplinirea datoriei lor, o expe­rienţă de ani valorând cel puţin egal cu pomposul titlu cu care era strecurat neofitul. De aci acele şapte sute şapte zeci şi trei de categorii de salari­zare, în labirintul cărora, func­ţionarul dedicat servirii Sta­tului cu greu putea să-şi găseas­că ceea ce­ meritul său îi dădea dreptul. La această s’a adăogat şi o altă curioasă mentalitate: a fost men­talitatea contabilă. Nu voim să spunem numai că preocuparea de buna funcţionare a aparatului Statului, implica, din partea con­ducătorilor, o atentă gri­je faţă de starea materială a funcţiona­rilor, în raport aceasta cu situa­ţia economică, şi ca să fim pre­­cişi, cu costul vieţii. Ci voim să a­­mintim — mai ales — că în loc de aceasta s’a făcut inversul. Vă a­­duceţi aminte? Se constata un deficit bugetar, mentalitatea con­tabilă intervenea şi aplica la sa­lariile funcţionarilor o cotă de re­ducere, intitulată, sentimental, curbă de sacrificiu. Nu trebuia să fie nimeni profet spre a-şi da seama, din viaţa practică de toa­te zilele, că dând motorului mai puţin carburant, te va duce la o distanţă mai mică de­cât cea la care vrei să ajungi. Constatările acestea fugare ni le sugerează „Codul funcţionari­lor publici Carol II” — apărut de ziua Restauraţiei şi prin care pe lângă faptul că se pune rânduia­­lă în eparhia funcţiunilor, reali­zează o salarizare tipică, prin ar­monizarea actualelor salarii. A fost veche această problemă. Şi a fost, soluţionarea ei, o veche, susţinută şi arzătoare dorinţă a funcţionarilor. Şi s’a încercat, de multe ori, soluţionarea. A spune de ce nu s’a ajuns la această so­luţionare, care dă, de fapt, o baz­­ă organizaţiei noastre adminis­trative, ar însemna să revenim, asupra trecutului. Să însăilăm in­dolenţa? Sau să insistăm, din nou, asupra racilei pe care o bombarda urna? La ce bun? A fost o problemă atât de grea încât nici două decenii nu le-au fost de ajuns vracilor noştri elec­torali ca să găsească în cabine­tele lor de ştiinţă socială, desle­­garea? In conferinţa rostită la postul de radioemisiune, d. ministru Portocală, a făcut, în treacăt, o destăinuire: începută la 2 Martie, armonizarea salariilor a fost ter­minată la 20 Mai. De unde dedu­cem că mai mult decât ştiinţă, a fost nevoie de curaj, mai mult decât economicul şi financiarul, a hotărît şi de astă dată socialul. Cu această caracteristică, ce tre­­bue tradusă cu cunoaşterea reali­tăţilor, d. consilier regal Gh. Tă­­tărescu, şeful guvernului, se află pe o linie de conduită, aceea ce porneşte de la îndrăzneaţă şi, pe atunci, unica măsură: conver­siunea datoriilor. Nu ne vom opri, azi, la princi­piile legii. Făcând aceste însem­nări, voim să insistăm că, sub în­drumarea Majestăţii Sale Regelui, grija de social, s’a întins şi asu­pra funcţionarilor. Şi s’a întins cu un criteriu ce denotă că acea­stă grije este o permanentă preo­cupare, o linie de cugetare, o po­litică de înaltă semnificaţie prin care sunt văzute, în era nouă a Renaşterii, toate problemele ce se pun spre deslegare forurilor conducătoare. Acest criteriu social nu este exemplificat numai prin fixarea unui salariu minimal la patru mii lei lunar din două mii nouă sute cât era până acum, ci şi printr-o serie de prevederi, cu privire la sporurile ce se acordă funcţiona­rilor pentru copiii minori. Relevăm caracterul social al re­formei şi cu constatarea că nu se legiferează disparat ca pe tim­puri. Avem o problemă de încu­rajare a natalităţii. Graţie con­ducerii unitare, această proble­mă, în ce priveşte funcţionarii este — odată cu deslegarea celei a armonizării — soluţionată. „Codul Funcţionarilor Publici Carol II” odată cu baza solidă ce pune la organizarea administra­tivă a Statului, soluţionează, chiar prin această organizare, o pro­blemă care până acum doi ani fusese considerată in­dependent de viaţa naţională, dar care, fiind socială, se con­fundă cu aceasta: problema traiului funcţionarilor. Este, cu adevărat, o reformă epocală. In pagina 3-a UN DAR REGES­C: ARMONIZAREA SALARIILOR Conferinţa d-lui ministru Radu Portocală ţinută la Radio NOUA ORDINE MORALĂ ŞI POLITICA A ROMÂNIE Omagiul Frontului Renaşterii Naţio­nale la aniversarea a 10 ani de Dom­nie a M. S. Regelui Conferinţa d-lui Victor Moldovenu, secretar genera al F. R. N. rostită la radio în cadru­l Orei Națiunii" D-RA ELENA VĂCĂRESCU IN AUDIENŢĂ LA D. LEBRUN PARIS, 9 (Rador). — D-şoara Elena Văcărescu a fost primită intr’o lungă audienţă de d. Al­bert Lebrun, preşedintele Repu­­blicei Franceze. MANIFESTAŢIE PATRIOTICA LA MILANO MILANO, 9. (Rador)----La Casa Fas­ciilor, în faţa unei mulţimi enorme, d. Amicucci, subsecretar de stat al minis­terului corporaţiilor, a expus aspectele geografice, istorice, patriotice şi spiri­tuale ale italienităţi regiunii Nisa. Apelul adresat Ducelui de subsecre­tarul de stat, de a realipi la Italia acest teritoriu, care a fost­­ leagănul lui Gari­baldi şi al altor eroi italieni, a deslăn­­ţuit în rândurile mulţimii o manifes­taţie din cele mai entuziaste. Adunarea E .­ N, de la Maria Vasile Dumitrescu-Militari vorb­ind în fata adunării prezidată de d. Const. Angelescu, fost ministru v. COMUNICATUL MILITAR GERMAN ANUNŢA: FRONTUL GERMAN DIN FRANŢA A FOST LĂRGIT Vasul port-avioane englez „Glorious" a fost scufundat BERLIN, 9 (Rador). — Marele Cartier general al Fuehrerului: Comandamentul suprem al forţe­lor armate germane comunică: In cursul unei bătălii care a du­rat patru zile in direcţia fluviului Somme şi a râului Oise, diviziile de infanterie şi de care de asalt ger­mane, în strânsă colaborare cu a­­viaţia germană, au nimicit impor­tante forţe inamice şi au respins alte trupe inamice care fuseseră a­­runcate de curând în luptă. Tentativa făcută de inamic de a opri cu orice preţ înaintarea noastră a dat greş. In direcţia Senei inferioare liniile de apărare din spatele inamicului au fost străpunse. Au fost capturate numeroase stocuri de aproviziona­re precum şi diferite instalaţiuni de aprovizionare. Aviaţia a sprijinit înaintarea ar­matei la sud de Somme. Poziţii de artilerie şi de apărare antiaeriană precum şi coloane de toate felurile au fost bombardate. Deasemenea concentrări de trupe şi de care de asalt au fost împrăştiate. Mai spre Est diviziile noastre ur­măresc pe inamic. La Est şi la Vest de Soissons, for­ţele noastre au trecut râul Aisnes, dând lupte. In dimineaţa zilei de Duminică am lărgit frontul german din Fran­ţa, trupele noastre dând atacul In alte părţi. Aviaţia a bombardant din nou cu succes portul Cherbourg precum şi mai multe aerodromuri la Nord şi la Sud Est de Paris. Deasemenea au mai fost bombar­date şoselele şi liniile de cale ferată la Nord Vest de Paris. Pierderile totale suferite de avia­ţia inamică în ziua de Sâmbătă se ridică la 58 de avioane şi un balon captiv, dintre care 39 au fost dobo­­rîte în cursul unor lupte aeriene, 13 de artileria antiaeriană iar restul distrus pe pământ. Lipsesc nouă avioane germane. Forţele navale germane, printre care vasele de linie „Gneisenau” şi „Scharnhorst”, au operat sub co­manda amiralului Marschall în o­­ceanul Atlantic de nord pentru a uşura sarcina trupelor germane ca­re luptă în regiunea Narvik, au scufundat în cursul unor lupte na­vale port-avionul britanic „Gro­­rious” de 22.500 de tone precum și un distrugător Inamic. Aceste vase au fost scufundate în ziua de 8 iu­nie de un grup de luptă. Un alt grup de luptă a distrus va­sul de transport „Orama” de 21.000 tone, vasul petrolifer britanic „Oil- Pioneer” de 9100 tone precum şi o vedetă modernă. Grupul de luptă a făcut mai multe sute de prizonieri. Forţele navale germane continuă operaţiunile sale. In cursul nopţii de Sâmbătă spre Duminică, aviaţia inamică a efec­tuat raiduri deasupra Germaniei de Vest, fără a provoca totuși pagube de ordin militar. COMUNICATUL MILITAR FRANCEZ ANUNŢA: Inamicul şi-a extins frontul de atac până în regiunea Argonne PARIS, 9 (Rador)__Comunicatul militar de Duminică seara anunţă . După cum s-a anunţat azi dimi­neaţă, inamicul şi-a extins frontul de atac până în regiunea Argonne, continuând în acelaş timp şi atacu­rile salei anterioare. Micşorând presiunea pe râul Bresle, inamicul a împins unităţile sale blindate din regiunile Forges les Eaux şi Argueil spre Rouen şi Gi­­soirs. Câteva detaşamente de recu­noaştere au ajuns până în cartierele mărginale ale oraşului Rouen şi la Pont de l’Arche, unde au încercat zadarnic să treacă Sena. Mai spre este, între Montdidier şi Noyon, inamicul a fost mult mai puţin pătrunzător decât în ajun. Reiese în adevăr, din numeroasele declaraţii făcute de prizonieri, că în această regiune inamicul a suferit ori după amiază un serios eşec şi a avut pierderi considerabile. La fel s-a întâmplat azi dimineaţă între Oise, la Noyon şi Aisne, la Soissons, şi aici, una din armatele inamice a fost greu încercată. Abia la începutul după amiezii de astăzi, inamicul a reluat ofensiva, după ce a aruncat la sud de Aisne, în apropiere de Soissons, noui divi­zii, sprijinite de noui unităţi blin­date. La sfârşitul după amiezii, atacul era deasemenea în curs în regiunea Ponta­vert. In regiunea Champagne, am oprit net marele atac deslănţuit de ina­mic în zorii zilei pe întreg frontul cuprins între Chateau Porcian şi Argonne. Inamicul n’a putut face peste Aisne decât in două puncte, unde a fost contraatacat. La nord de Vouziers inamicul a aruncat în spatele liniilor noastre parasutişti, сап au fost încercuiţi. Cu toa­ta oboseala şi cu toată in­ferioritatea lor numerică, trupele noastre continuă să lupte cu înfo­care şi cu erroism. Continuându-şi acţiunea, aviaţia de vânătoare şi de bombardament, în ciuda reacţiunei violente a avia­ţiei de vânătoare şi a apărării anti­aeriene inamice, s-a opus înaintării formaţiunilor blindate. Din recunoaşterile făcute azi di­mineaţă, reiese că mai multe co­loane au fost greu încercate şi au lăsat pe teren un important mate­rial. Comunicatul francez anunţă: Inamicul a dat un nou atac extrem de puternic PARIS, 9 (Rador). — Comunicatul oficial francez din dimineaţa zilei de 9 iunie declară: Bătălia continuă tot atât de vio­lentă în poziţiile atacate de mai multe zile. Ea s’a întins spre Est până în Argonne. Inamicul a pornit în zorii zilei un nou atac extrem de puternic și care se întinde din regiunea Chateau Porcien până în regiunea Chesne Populex. „Suntem in momentul decisiv" Ordinul de zi al generalului Weygand PARIS, 9 (Rador). — Generalul Weygand a dat Duminică dimineaţă următorul ordin de zi către armatele sale: „Ofensiva germană este acum des­­lănţuită pe întreg frontul, de la Mare până la Montmedy. Acest front se va întinde mâine până la frontiera el­veţiană. Ordinul rămân­e acelaş. Fiecare trebue să lupte fără a se gândi la retragere, privind drept înaintea lui şi să rămână acolo unde a fost pla­sat de comandantul lui. Comandantul vostru suprem cu­noaşte toate sforţările vitejeşti de care trupele terestre şi aviaţia noa­stră dau încontinuu dovadă. Vă mul­ţumesc tuturor pentru aceasta vite­jie. Dar Franţa cere şi mai mult. Ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi vă tri­mit salutul meu. Patria vă cere nu numai curajul vostru ci şi îndârjirea iniţiativa şi spiritul combativ, de care vă ştiu capabili. Inamicul a suferit pierderi consi­derabile. El va fi în curând la limita sforţărilor sale. Suntem la momen­tul decisiv. Rezistaţi cu înverşunare. Un grup de ingineri şi industriaşi români vizitează Germania BERLIN, 9 (Rador), DNB­­,transmite: Un , grup de ingineri şi industriaşi români, sub conducerea d-lui profe­sor ,Mihail Manoilescu, vizitează Ger­mania în urma invitaţiei făcute de A­­sociaţia Inginerilor Germani. Oaspeţii români au sosit Sâmbătă la Mu­enchen. Ei vor călători, de la Muenchen la Berlin, trecând prin Xuernberg, Saalfel­d, Jena şi Merse­­burg. De la Berlin sa­upe filaţeni la Agenţia România trecând prin bazinul indus­trial al Sileziei Superioare şi prin Marea de Est. Li se vor arăta oaspeţilor români întreprinderile model ale industriei germane, mine, turnătorii, uzine de ma­şini, industrie economică şi elec­­trotechnică, construcţiile şi edificiile naţional-socialiste de la Muenchen şi Nuernberg, nouile construcţii de la Berlin şi autostradele germane. ACTIVITATEA AERIANĂ PE MI DE VEST­ I LONDRA, 9 (Radar). — Ministerul Aedului anunţă că 8 avioane de vâ­nătoare „Hurricane”, patrulând pe deasupra zonei de luptă, au întâlnit Sâmbătă o formaţiune de 20 de a­­vioan­e de bombardament Heinkel 11, doborînd 6 din ele. Zece avioane „Messerschmitt 108”, care escortau avioanele de bombardament inami­ce, nu le-au putut apăra de atacul avioanelor britanice iar unul din ele a fost doborit Depozitele de petrol ale inamicu­lui au fost împuţinate de atacurile aviaţiei engleze, care a provocat in­cendii uriaşe la Gând şi Valencien­­nes. Alte telegrame în corpul ziarului) I

Next