România - Capitala, iunie 1940 (Anul 3, nr. 720-734)
1940-06-11 / nr. 730
_ . .. TFI'4Ei?PnNE:- D.fr««'Wa' 5.57.85. Secretariatul 4.52.09 Redacţia 5.57.76. Provincia interorban 41. Administraţia 5.57.77 MART! 11 IUNIE 1940 16 pagini Pasagial VlCtorU 610SI imf**tt*»* BIROURILE Calea Vtefortet $0 OîPecTîa st Redacţia: Scai Setrviciul Publicităţii 4.89.05 Admimi araliai Scara O REFORMA EPOCALA ARMONIZAREA SALARIILOR Istoricul de mâine, dacă va voi să-şi facă o judecată de felul cum s’au realizat, timp de două decenii, concepţiile (dacă se poate spune aşa ceva) aduse la posturile de conducere , de criteriul vietului electoral, apoi numai rapida examinare a situaţiei funcţionarilor şi a raportului dintre aceştia şi funcţiuni îi va fi de ajuns să constate, — ce? Că nu se ţinea seama de importanţa funcţionarilor, ca angrenaje în maşinăria Statului; că acel the made man in the made place nu era decât un pretext, pentru a se creia în rangul aceloraşi funcţiuni, favoruri, cari, în definitiv constituiau, dacă nu ilegalităţi, inechităţi generatoare de descurajări; că pentru a satisface recunoştinţi electorale sau de nepotism se crease funcţiuni, cu diferite numiri, cu anumite misiuni, e drept, dar cari, toate nu însemnau decât o sulemenire graţie căreia favoriţii erau introduşi, prin acoperiş, în angrenajul Statului, la a cărei bună funcţionare participau mai ales cu osteneala ce îşi dădeau de a-şi ridica salariul, foarte des disproporţionat de mare faţă de salariul acelora cari aduceau în îndeplinirea datoriei lor, o experienţă de ani valorând cel puţin egal cu pomposul titlu cu care era strecurat neofitul. De aci acele şapte sute şapte zeci şi trei de categorii de salarizare, în labirintul cărora, funcţionarul dedicat servirii Statului cu greu putea să-şi găsească ceea ce meritul său îi dădea dreptul. La această s’a adăogat şi o altă curioasă mentalitate: a fost mentalitatea contabilă. Nu voim să spunem numai că preocuparea de buna funcţionare a aparatului Statului, implica, din partea conducătorilor, o atentă grije faţă de starea materială a funcţionarilor, în raport aceasta cu situaţia economică, şi ca să fim precişi, cu costul vieţii. Ci voim să amintim — mai ales — că în loc de aceasta s’a făcut inversul. Vă aduceţi aminte? Se constata un deficit bugetar, mentalitatea contabilă intervenea şi aplica la salariile funcţionarilor o cotă de reducere, intitulată, sentimental, curbă de sacrificiu. Nu trebuia să fie nimeni profet spre a-şi da seama, din viaţa practică de toate zilele, că dând motorului mai puţin carburant, te va duce la o distanţă mai mică decât cea la care vrei să ajungi. Constatările acestea fugare ni le sugerează „Codul funcţionarilor publici Carol II” — apărut de ziua Restauraţiei şi prin care pe lângă faptul că se pune rânduială în eparhia funcţiunilor, realizează o salarizare tipică, prin armonizarea actualelor salarii. A fost veche această problemă. Şi a fost, soluţionarea ei, o veche, susţinută şi arzătoare dorinţă a funcţionarilor. Şi s’a încercat, de multe ori, soluţionarea. A spune de ce nu s’a ajuns la această soluţionare, care dă, de fapt, o bază organizaţiei noastre administrative, ar însemna să revenim, asupra trecutului. Să însăilăm indolenţa? Sau să insistăm, din nou, asupra racilei pe care o bombarda urna? La ce bun? A fost o problemă atât de grea încât nici două decenii nu le-au fost de ajuns vracilor noştri electorali ca să găsească în cabinetele lor de ştiinţă socială, deslegarea? In conferinţa rostită la postul de radioemisiune, d. ministru Portocală, a făcut, în treacăt, o destăinuire: începută la 2 Martie, armonizarea salariilor a fost terminată la 20 Mai. De unde deducem că mai mult decât ştiinţă, a fost nevoie de curaj, mai mult decât economicul şi financiarul, a hotărît şi de astă dată socialul. Cu această caracteristică, ce trebue tradusă cu cunoaşterea realităţilor, d. consilier regal Gh. Tătărescu, şeful guvernului, se află pe o linie de conduită, aceea ce porneşte de la îndrăzneaţă şi, pe atunci, unica măsură: conversiunea datoriilor. Nu ne vom opri, azi, la principiile legii. Făcând aceste însemnări, voim să insistăm că, sub îndrumarea Majestăţii Sale Regelui, grija de social, s’a întins şi asupra funcţionarilor. Şi s’a întins cu un criteriu ce denotă că această grije este o permanentă preocupare, o linie de cugetare, o politică de înaltă semnificaţie prin care sunt văzute, în era nouă a Renaşterii, toate problemele ce se pun spre deslegare forurilor conducătoare. Acest criteriu social nu este exemplificat numai prin fixarea unui salariu minimal la patru mii lei lunar din două mii nouă sute cât era până acum, ci şi printr-o serie de prevederi, cu privire la sporurile ce se acordă funcţionarilor pentru copiii minori. Relevăm caracterul social al reformei şi cu constatarea că nu se legiferează disparat ca pe timpuri. Avem o problemă de încurajare a natalităţii. Graţie conducerii unitare, această problemă, în ce priveşte funcţionarii este — odată cu deslegarea celei a armonizării — soluţionată. „Codul Funcţionarilor Publici Carol II” odată cu baza solidă ce pune la organizarea administrativă a Statului, soluţionează, chiar prin această organizare, o problemă care până acum doi ani fusese considerată independent de viaţa naţională, dar care, fiind socială, se confundă cu aceasta: problema traiului funcţionarilor. Este, cu adevărat, o reformă epocală. In pagina 3-a UN DAR REGESC: ARMONIZAREA SALARIILOR Conferinţa d-lui ministru Radu Portocală ţinută la Radio NOUA ORDINE MORALĂ ŞI POLITICA A ROMÂNIE Omagiul Frontului Renaşterii Naţionale la aniversarea a 10 ani de Domnie a M. S. Regelui Conferinţa d-lui Victor Moldovenu, secretar genera al F. R. N. rostită la radio în cadrul Orei Națiunii" D-RA ELENA VĂCĂRESCU IN AUDIENŢĂ LA D. LEBRUN PARIS, 9 (Rador). — D-şoara Elena Văcărescu a fost primită intr’o lungă audienţă de d. Albert Lebrun, preşedintele Republicei Franceze. MANIFESTAŢIE PATRIOTICA LA MILANO MILANO, 9. (Rador)----La Casa Fasciilor, în faţa unei mulţimi enorme, d. Amicucci, subsecretar de stat al ministerului corporaţiilor, a expus aspectele geografice, istorice, patriotice şi spirituale ale italienităţi regiunii Nisa. Apelul adresat Ducelui de subsecretarul de stat, de a realipi la Italia acest teritoriu, care a fost leagănul lui Garibaldi şi al altor eroi italieni, a deslănţuit în rândurile mulţimii o manifestaţie din cele mai entuziaste. Adunarea E . N, de la Maria Vasile Dumitrescu-Militari vorbind în fata adunării prezidată de d. Const. Angelescu, fost ministru v. COMUNICATUL MILITAR GERMAN ANUNŢA: FRONTUL GERMAN DIN FRANŢA A FOST LĂRGIT Vasul port-avioane englez „Glorious" a fost scufundat BERLIN, 9 (Rador). — Marele Cartier general al Fuehrerului: Comandamentul suprem al forţelor armate germane comunică: In cursul unei bătălii care a durat patru zile in direcţia fluviului Somme şi a râului Oise, diviziile de infanterie şi de care de asalt germane, în strânsă colaborare cu aviaţia germană, au nimicit importante forţe inamice şi au respins alte trupe inamice care fuseseră aruncate de curând în luptă. Tentativa făcută de inamic de a opri cu orice preţ înaintarea noastră a dat greş. In direcţia Senei inferioare liniile de apărare din spatele inamicului au fost străpunse. Au fost capturate numeroase stocuri de aprovizionare precum şi diferite instalaţiuni de aprovizionare. Aviaţia a sprijinit înaintarea armatei la sud de Somme. Poziţii de artilerie şi de apărare antiaeriană precum şi coloane de toate felurile au fost bombardate. Deasemenea concentrări de trupe şi de care de asalt au fost împrăştiate. Mai spre Est diviziile noastre urmăresc pe inamic. La Est şi la Vest de Soissons, forţele noastre au trecut râul Aisnes, dând lupte. In dimineaţa zilei de Duminică am lărgit frontul german din Franţa, trupele noastre dând atacul In alte părţi. Aviaţia a bombardant din nou cu succes portul Cherbourg precum şi mai multe aerodromuri la Nord şi la Sud Est de Paris. Deasemenea au mai fost bombardate şoselele şi liniile de cale ferată la Nord Vest de Paris. Pierderile totale suferite de aviaţia inamică în ziua de Sâmbătă se ridică la 58 de avioane şi un balon captiv, dintre care 39 au fost doborîte în cursul unor lupte aeriene, 13 de artileria antiaeriană iar restul distrus pe pământ. Lipsesc nouă avioane germane. Forţele navale germane, printre care vasele de linie „Gneisenau” şi „Scharnhorst”, au operat sub comanda amiralului Marschall în oceanul Atlantic de nord pentru a uşura sarcina trupelor germane care luptă în regiunea Narvik, au scufundat în cursul unor lupte navale port-avionul britanic „Grorious” de 22.500 de tone precum și un distrugător Inamic. Aceste vase au fost scufundate în ziua de 8 iunie de un grup de luptă. Un alt grup de luptă a distrus vasul de transport „Orama” de 21.000 tone, vasul petrolifer britanic „Oil- Pioneer” de 9100 tone precum şi o vedetă modernă. Grupul de luptă a făcut mai multe sute de prizonieri. Forţele navale germane continuă operaţiunile sale. In cursul nopţii de Sâmbătă spre Duminică, aviaţia inamică a efectuat raiduri deasupra Germaniei de Vest, fără a provoca totuși pagube de ordin militar. COMUNICATUL MILITAR FRANCEZ ANUNŢA: Inamicul şi-a extins frontul de atac până în regiunea Argonne PARIS, 9 (Rador)__Comunicatul militar de Duminică seara anunţă . După cum s-a anunţat azi dimineaţă, inamicul şi-a extins frontul de atac până în regiunea Argonne, continuând în acelaş timp şi atacurile salei anterioare. Micşorând presiunea pe râul Bresle, inamicul a împins unităţile sale blindate din regiunile Forges les Eaux şi Argueil spre Rouen şi Gisoirs. Câteva detaşamente de recunoaştere au ajuns până în cartierele mărginale ale oraşului Rouen şi la Pont de l’Arche, unde au încercat zadarnic să treacă Sena. Mai spre este, între Montdidier şi Noyon, inamicul a fost mult mai puţin pătrunzător decât în ajun. Reiese în adevăr, din numeroasele declaraţii făcute de prizonieri, că în această regiune inamicul a suferit ori după amiază un serios eşec şi a avut pierderi considerabile. La fel s-a întâmplat azi dimineaţă între Oise, la Noyon şi Aisne, la Soissons, şi aici, una din armatele inamice a fost greu încercată. Abia la începutul după amiezii de astăzi, inamicul a reluat ofensiva, după ce a aruncat la sud de Aisne, în apropiere de Soissons, noui divizii, sprijinite de noui unităţi blindate. La sfârşitul după amiezii, atacul era deasemenea în curs în regiunea Pontavert. In regiunea Champagne, am oprit net marele atac deslănţuit de inamic în zorii zilei pe întreg frontul cuprins între Chateau Porcian şi Argonne. Inamicul n’a putut face peste Aisne decât in două puncte, unde a fost contraatacat. La nord de Vouziers inamicul a aruncat în spatele liniilor noastre parasutişti, сап au fost încercuiţi. Cu toata oboseala şi cu toată inferioritatea lor numerică, trupele noastre continuă să lupte cu înfocare şi cu erroism. Continuându-şi acţiunea, aviaţia de vânătoare şi de bombardament, în ciuda reacţiunei violente a aviaţiei de vânătoare şi a apărării antiaeriene inamice, s-a opus înaintării formaţiunilor blindate. Din recunoaşterile făcute azi dimineaţă, reiese că mai multe coloane au fost greu încercate şi au lăsat pe teren un important material. Comunicatul francez anunţă: Inamicul a dat un nou atac extrem de puternic PARIS, 9 (Rador). — Comunicatul oficial francez din dimineaţa zilei de 9 iunie declară: Bătălia continuă tot atât de violentă în poziţiile atacate de mai multe zile. Ea s’a întins spre Est până în Argonne. Inamicul a pornit în zorii zilei un nou atac extrem de puternic și care se întinde din regiunea Chateau Porcien până în regiunea Chesne Populex. „Suntem in momentul decisiv" Ordinul de zi al generalului Weygand PARIS, 9 (Rador). — Generalul Weygand a dat Duminică dimineaţă următorul ordin de zi către armatele sale: „Ofensiva germană este acum deslănţuită pe întreg frontul, de la Mare până la Montmedy. Acest front se va întinde mâine până la frontiera elveţiană. Ordinul rămâne acelaş. Fiecare trebue să lupte fără a se gândi la retragere, privind drept înaintea lui şi să rămână acolo unde a fost plasat de comandantul lui. Comandantul vostru suprem cunoaşte toate sforţările vitejeşti de care trupele terestre şi aviaţia noastră dau încontinuu dovadă. Vă mulţumesc tuturor pentru aceasta vitejie. Dar Franţa cere şi mai mult. Ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi vă trimit salutul meu. Patria vă cere nu numai curajul vostru ci şi îndârjirea iniţiativa şi spiritul combativ, de care vă ştiu capabili. Inamicul a suferit pierderi considerabile. El va fi în curând la limita sforţărilor sale. Suntem la momentul decisiv. Rezistaţi cu înverşunare. Un grup de ingineri şi industriaşi români vizitează Germania BERLIN, 9 (Rador), DNB,transmite: Un , grup de ingineri şi industriaşi români, sub conducerea d-lui profesor ,Mihail Manoilescu, vizitează Germania în urma invitaţiei făcute de Asociaţia Inginerilor Germani. Oaspeţii români au sosit Sâmbătă la Muenchen. Ei vor călători, de la Muenchen la Berlin, trecând prin Xuernberg, Saalfeld, Jena şi Merseburg. De la Berlin saupe filaţeni la Agenţia România trecând prin bazinul industrial al Sileziei Superioare şi prin Marea de Est. Li se vor arăta oaspeţilor români întreprinderile model ale industriei germane, mine, turnătorii, uzine de maşini, industrie economică şi electrotechnică, construcţiile şi edificiile naţional-socialiste de la Muenchen şi Nuernberg, nouile construcţii de la Berlin şi autostradele germane. ACTIVITATEA AERIANĂ PE MI DE VEST I LONDRA, 9 (Radar). — Ministerul Aedului anunţă că 8 avioane de vânătoare „Hurricane”, patrulând pe deasupra zonei de luptă, au întâlnit Sâmbătă o formaţiune de 20 de avioane de bombardament Heinkel 11, doborînd 6 din ele. Zece avioane „Messerschmitt 108”, care escortau avioanele de bombardament inamice, nu le-au putut apăra de atacul avioanelor britanice iar unul din ele a fost doborit Depozitele de petrol ale inamicului au fost împuţinate de atacurile aviaţiei engleze, care a provocat incendii uriaşe la Gând şi Valenciennes. Alte telegrame în corpul ziarului) I