România - Capitala, iulie 1940 (Anul 3, nr. 765-780)
1940-07-16 / nr. 765
Anul 111 No. 765 TELEFOANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.52 09 Red. 5.57.7B. Provincia interurban 41. Adstraţia 5.57.77 Serviciul Publicităţii 4.89.05 ZIAR AL PARTIDULUI NAŢIUNII Mărfi 18 IULIE 1940 8 pagini 3 L . I Naţionalist înseamnă guvern pentru ridicarea neamului românesc, pentru punerea românilor în toate drepturile lor din această ţară. (Din cuvântarea rostită ori la radio de d. prim ministru I. Gigurtu). BIROURILE: Pasajdul Victoria (fost Imobiliara) Calea Victoriei 50. Direcţia şi Redacţia: Scara Et. I. Administraţia: Scara A. Et. II GUVERNUL NAŢIONALIST DE ASTAZI ARE DE ÎNDEPLINIT DOUA MISIUNI: SĂ APERE HOTARELE ŢÂRII ŞI SĂ ASIGURE PLUGARIMII O DESVOLTARE FĂRĂ DE CARE ŢARA NOASTRĂ NU POATE MERGE ÎNAINTE AŞA CUM TREBUIE „Cerem de la populaţia satelor noastre o încredere în buna noastră credinţă şi nu hotărîrea noastră de a ridica această ţară şi apoi o încredere în puterea ce o pot găsi în sufletul lor să ajute cu toată voinţa la această ridicare“ CUVÂNTAREA D-LUI INGINER ION GIGURTU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO Domnul inginer Ion P. Gigurtu, Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Şeful Statului Major al Partidului Naţiunii, a rostit ori la orele 19, la posturile noastre reunite de radiodifuziune, în cadrul „Orei Naţiunii", următoarea cuvântare: Guvernul condus de mine are două misiuni: SĂ APERE HOTARELE ŢĂRII ŞI SĂ ASIGURE PLUGĂRIMEI ŞI IN GENERAL AGRICULTURII O DESVOLTARE, FĂRĂ DE CARE ŢARA NOASTRĂ NU POATEMERGE ÎNAINTE AŞA CUM TREBUE. Gândul Majestăţii Sale Regelui pentru plugariitie a fost din prima zi a Restauraţiei, dar mi a putut fi împlinit aşa cum ar fi voit. Azi nimic nu mai stă în cale ca această dorinţă regească să se înfăptuiască deplin. Mai mult, problema preţurilor agricole, iară de care nu putem să găsim soluţia adevărată, se rezolvă mai uşor azi, prin faptul că aceste preţuri nu vor mai depinde de preţurile internaţionale, de capitalismul speculator mondial. Se cer două condiţiuni pentru ca să reuşim în dorinţa noastră pentru progresul rapid al satelor, două părţi trebue să voiască acest lucru. In primul rând plugărimea însăşi şi în al doilea rând guvernul si administraţia ţării. Guvernul nu poate face nimic, dacă plugărimea, agricultorii, nu sunt pătrunşi de credinţa că ei pot lucra mai bine ca până acuma, că ei sunt temelia Statului Român şi că, dacă îşi iubesc această ţară, ei — temelia — trebue să fie tare, din ce în ce mai tare. Ce cerem noi dela plugarii satelor noastre? O ÎNCREDERE IN BUNA NOASTRĂ CREDINŢĂ ŞI IN HOTARIRE.A NOASTRĂ DE A RIDICA ACEASTA TARA SI APOI O ÎNCREDERE IN PUTEREA CE O POT GĂSI IN SUFLETUL LOR SĂ AJUTE CU TOATĂ VOINŢA LA ACEASTĂ RIDICARE. Fără muncă nu sa poate face nimic. Nimeni nu ştie mai bine ca ţăranul aceasta, o muncă bună şi făcută la timp preţueşte îndoit. Munca este un dar de la Dumnezeu, nu e o ruşine, cum spun agitatorii, cari vor să ne distrugă neamul. Numai după o muncă bine făcută, omul se simte bine şi e fericit. Dar, bineînţeles, munca trebue să fie cu dreptate răsplătită şi aceasta intră în atribuţiunile guvernului naţionalist de azi. NATIONALIST INSEAMNA GUVERN PENTRU RIDICAREA NEAMULUI ROMANESC, PENTRU PUNEREA ROMANILOR IN TOATE DREPTURILE LOR IN ACEASTĂ TARĂ. Cum trei sferturi din populaţia românească, dacă nu mai mult, trăeşte la ţară din agricultură, este pe Înţelesul tuturor, că rostul acestui guvern este în primul rând ridicarea agriculturii. Dar vorbeam de nevoia de a munci a poporului nostru. Lupta întrepopoare este pentru a-şi menţine sau cuceri dreptul de traiu pe locurile tinde se găsesc sau pentru a-şi cuceri altele, încât poporul care nu înţelege nevoia lui de a munci şi de a profresa de bună voie şi nu face aceasta cu entuziasm şi bucurie, va fi învins de alte popoare, şi atunci va munci ca un supus, ca un rob pentru propăşirea neamurilor străine. Ţăranul român care a, ştiut timp de 17 sute de ani, să se menfie pe aceste locuri, care a luptat cu toate hoardele barbare, cari au năvălit peste aceste meleaguri, care a ştiut să-şi păstreze limba atunci când limba oficială era alta, acest popor — am toată încrederea — va înţelege chemarea vremii. Mândria ce l-a ţinut în trecut, când spunea că e român, adică din spiţă română, a legionarilor lui Traian, care au stăpânit lumea, această mândrie trebue s’o păstreze şi azi. Dar în această mândrie trebue să găsească puterea de a se ridica prin muncă la o viaţă demnă, la o viaţă frumoasă, care să facă din satele noastre centre de muncă, dar şi de bucurie, frumoase şi vesele, cum e firea noastră bună şi cu încredere în viitor. Munca făcută cu plăcere este singura типе ă spornică, dar ea trebue făcută şi cu îngrijire. Temeea rostită în gospodă rie poate împlini multe lipsuri. Cea mai mică pa gubă care s’ar putea îm piedica, are o însemnătate mare pentru întreaga ţară. Vă voiu da n**mai câteva pilde, ca să vă daţi seama ce însemnătate mare are pentru ţară, cea mai mică pagubă sau cel mai mic progres făcut în o gospodărie ţărănească. Dacă femeia gospodină sparge numai cinci ouă din nebăgare de seamă, la 1.000.000 de gospodari, aceasta înseamnă 20 milioane île ouă sparte sau 30—40.000.000 iei pagubă pentru ţară. Doi pui morţi din neîngrijire, fac pentru toate gospodăriile 8 milioane de noi sau două sute de milioane lei Dar cinci pui mai mult de fiecare gospodărie înseamnă un câştig pentru ţară de cel puţin 300 de milioane. Trei metri de pânză ţesută în casă din in sau cânepă, mai mult, înseamnă 12 milioane metri şi atinge valoarea de un miliard. Am vruat numiţi să arăt şi aş dori să fiţi convinşi de acest lucru, că bogăţia ţării depinde numai de munca voastră bine înţeleasă. ROSTUL GUVERNULUI NAŢIONALIST ESTE CA VOI SA VA PUTETI BUCURA DE RODUL MUNCII VOASTRE. Pentru aceasta, avem nevoe în primul rând de o administraţie cinstită şi înţelegătoare a rosturilor unstii din ziua de azi. Am convingerea, că această administraţie, care în cele mai multe cazuri porneşte tot din satele noastre, va înţelege singură timpurile noi, dacă nu, o spun hotărît, va trebui să le înţeleagă. In al doilea rând VOM CAUTA SA ASIGURAM PREŢURI BUNE PRODUSELOR AGRICOLE. Pentru aceasta avem nevoe în primul rând de şosele. La facerea acestor şosele, cari să lege satele între ele cu gările şi cu oraşele, cred că va fi nevoe de un efort mare făcut de toată populaţia ţării, prin o muncă de folos obştesc. Să nu credeţi că această muncă nu va fi plătită. Chiar dacă această muncă nu va fi plătită direct veţi avea plata ei îndoită şi întreită, prin faptul că veţi câştiga timp la transportul produselor , acestea se vor vinde mai scump, iar mărfurile ce veţi cumpăra vor fi mai ieftine. Satul nu va mai rămâne izolat luni de zile de orice comună mai mare şi de gară. UNA DIN GRIJILE CELE MAI MARI ALE GUVERNULUI VA FI REZOLVAREA ACESTOR LEGĂTURI INTRE SATE, INTRE SATE ŞI GĂRI ŞI ORAŞE, PRIN ŞOSELE LA ÎNCEPUT SIMPLE, INSA PE CARI SA SE POATĂ CIRCULA TOT ANUL. Altă grijă a guvernului naţionalist va fi PROCURAREA DE MAŞINI AGRICOLE CAT MAI IEFTINE ŞI CU PLATA IN RATE. Fără maşini agricole, nu putem ridica producţia la hectar. Iarăşi numai câteva cifre, ca să vă daţi seama ce înseamnă pentru ţară o ridicare a producţiei la hectar. Dacă urcăm producţia oricăror produse: grâu, porumb, răpită, etc., numai cu o sută de kilowame la hectar, la 12 milioane hectare, aceasta însemnează o valoare de peste şapte miliarde, cu 200 kilograme, 14 miliarde, iar cu 300 kg. la hectar, peste 21 miliarde. Producţia noastră la hectar poate fi îndoită, dacă facem lucrările şi investiţiile necesare şi la aceasta trebue să tindem. Nu putem fi o ţară, mare, bogată şi puternică, decât, dacă temelia ţării — satul — este bogat şi fiecare agricultor din sat deasemenea. Nu putem avea o armată puternică, bine îmbrăcată, bine hrănită şi cu arme moderne cari sunt scumpe, dacă nu producem mai mult. Copiii voştri cari se duc cu atât avânt ca să-şi apere ţara şi glia strămoşească, nu o pot apăra cum trebue, decât dacă ţara întreagă munceşte ca să le asigure uneltele de războiu de care au nevoe, tunuri, avioane, tancuri, mitraliere şi altele multe. Toate se leagă. Ca să avem tunuri bune şi multe, trebue să începem prin a avea maşini agricole, ca să le putem plăti. Şi voi trebue să îngrijiţi aceste maşini, căci ele vin multe din străinătate şi sunt plătite cu munca voastră. Nu voiu minge mai departe cu această expunere, — voi cunoaşteţi munca agricolă mai bine ca mine, — eu vă rog numai să vă iubiţi acest meşteşug, care e cel mai frumos, cel mai sănătos şi cel mai binecuvântat de Dumnezeu Credinţa în Dumnezeu ne dă puterea să trecem prin toate greutăţile. Dar Dumnezeu ajută pe cel ce se ajută singur. Prin credinţa în Dumnezu nu trebue să ne lăsăm în voia soartei, dimpotrivă, din această credinţă trebue să tragem puterea de muncă şi încrederea de care avem nevoie, ca să trecem timpurile grele şi să facem acel efort general, care poate pune de azi pe mâine ţara noastră în rândul tarilor mari. înainte de a sfârşi, vreau să amintesc că guvernul a făcut o lege a mobilizării agricole, lege de folos obştesc. Cu mari greutăţi am arat şi semănat in această primăvară toate ogoarele ţării; ar fi un păcat ca rodul bogat ce ni l-a dat Dumnezeu şi la care nu ne aşteptam în primăvară, să rămână necules la timp. Am toată încrederea că cu toţii înţelegeţi câtă pagubă ar fi pentru ţară ca acest rod să se prăpădească şi că cu totii veţ pune mâna ca toate muncile să se poată face la timp. Sunt însă şi oameni rău sfătuit, cari pun beţe in roate, neghină găsim peste tot, pentru aceia a fost făcută legea. Când cu toţii ne dăm tot ce avem pentru tară, când copiii voştri stau la graniţă şi sunt gata să se jertfească pentru ţară, cei de acasă trebue să facă munca pentru el, nu se poate ca unii să fie gata să moară, iar alţii să lenevească sau să speculeze lipsa lor. Dreptatea nu poate fi decât una, şi guvernul naţionalist este un guvern de interes obştesc, el are grija tuturor, nu a unora sau a altora. Eu am credinţa, că nici nu va fi nevoie să aplicăm legea mobilizării agricole. Cu cât voiu vedea că această lege s’a aplicat mai puţin, voiu înţelege că suntem una cu toţii pentru ridicarea ţării şi încrederea în acţiunea noastră mântuitoare, va creşte. Din elanul vostru pentru strângerea recoltei vom trage noi, guvernul, puterea să învingem toate piedicile ce ne vor sta în cale, căci la o aşa prefacere sunt totdeauna multe piedici, şi să asigurăm satelor noastre acea propăşire la care au dreptul şi fără de care ţara nu se poate desvolta. Partidul Naţiunii, sub conducerea Maiestăţii Sale Regelui, al cărui Şef de Stat Major sunt, va căuta să fie legătura zilnică cu nevoile şi aspirajiunile poporului român, iar guvernul ţării va căuta mijloacele cele mai sigure să înfăptuiască aspirajiunile poporului fixate în programul partidului, program ce îşi trage esenţa din aceste năzuinţi. Prin urmare cu toţii la muncă, pentru binele comun al tuturor, să putem înfăptui ridicarea naţiunii române, aşa cum o doreşte iubitul nostru Rege, cel dintâi plugar al ţării. Trăiască plugărimea română! Trăiască Maiestatea Sa Regele Carol al II-Iea. Trăiască Marele Voevod Mihai de Alba Iulia! Sănătate! * D. ION GIGURTU Preşedintele Consiliului de miniştri In nufărul de mâine continuarea seriei de articole: IMPRESII DIN GERMANIA ********* „AVEM FERMA VOINŢĂ SA CONSOLIDAM RAPORTURILE NOASTRE POLITICE CU MARELE REICH GERMAN" O declaraţie a d-lui M. Manoilescu, ministrul Afacerilor streine făcută agenţiei D. N. B. BERLIN, 14 (Rador). — Toate ziarele germane publică următoarea declaraţie, făcută de d. Mihail Manoilescu, ministrul de Externe, reprezentantului la Bucureşti al agenţiei D. N. B„ în legătură cu ieşirea România din Societatea Naţiunilor. ' ' „Manifestările nouii orientări politice a României vor consta numai din fapte concrete. „Ieşirea din Societatea Naţiunilor este un pas pe această cale. „Altele vor urma, căci noi suntem hotărîţi să rafifrogii încetul. Avem ferma voinţă să consolidăm raporturile noastre politice cu Marele Reich German şi să creiem, între poporul german şi cel român, raporturi de cola