România - Provincie, august 1940 (Anul 3, nr. 795-810)

1940-08-16 / nr. 795

IN CEASUL HOTĂRÂRII Am arătat în articolul meu de ori cum se pune problema Do­­brogei de sud, în datele ei esen­ţiale. Voi încerca astăzi, în scurte cuvinte, să formulez acelaşi pro­blemă văzută din punctul de ve­dere bulgăresc, sau mai exact cum înţeleg eu că ar trebui să o vadă vecinii noştri bulgari care voesc să fie şi prietenii noştri bulgari. Guvernul şi poporul bulgar au de ales acum între două căi cu totul deosebite: cea dintâi este o cale categorică şi intransigen­tă, care s’ar sprijini pe ideia fal­să şi exagerată a drepturilor bul­gare asupra Cadrilaterului în­treg, precum şi pe­­concursul de împrejurări care îi pun astăzi pe bulgari în situaţia de a avea a­­numite avantagii diplomatice. Cu un cuvânt, în această ipoteză Bulgaria ar utiliza până la ma­ximum conjunctura favorabilă momentană, pe care o au în po­litica externă. „A utiliza până la maximum” se cheamă însă, după unele dic­ţionare, „a abuza” şi acest lu­cru dacă nu poate să aducă în închipuirea bulgarilor inconve­niente astăzi, poate să fie gene­ratoare de stări de spirit nefa­vorabile mâine. In cazul acesta — al intransi­genţei până la capăt — bulgarii ar folosi momentele întâmplă­toare din viaţa unui popor vecin, care este şi rămâne mai mare şi mai puternic decât dânsul. înţelepciunea politică spune însă că nu este bine — nici din­­tr’o parte nici din alta — ca ve­cinii să folosească prea mult împrejurările conjuncturale. Vântul nu bate totdeauna dîn aceeaşi parte. Iar în ziua când se schimbă, răstoarnă construc­ţiile şubrede, ridicate pe socoteli greşite. Dacă bulgarii nu vor câuta cu acest prilej să ne dea nici un semn de prietenie prin fapte vi­zibile — aşa cum noi românii suntem gata să dăm faţă de dân­şii printr’un sacrificiu conside­rabil — atunci actul care se va încheia între cele două ţări nu va avea o înaltă valoare morală şi va fi socotit ca atare de către toate generaţiile care vor veni. Desigur şi în cazul acesta actul politic care s’ar încheia acum cu toate formele legitimităţii, va fi aplicat în mod corect. Corect, dar rece ca o simplă socoteală. Corect, dar uscat ca o proble­mă de contabilitate. Bine­înţeles că în această at­mosferă nu va putea apare nici adeziunea sufletească a poporu­lui român, nici acele mărturisiri de bucurie ale unei reîmpăcări, care ar fi fost atât de oportună pentru a creia o stare de spirit superioară în această parte a Europei. Dimpotrivă, dacă bulgarii ar alege cealaltă cale şi aor înţelege că prietenia se manifestă ori dovezi reciproce, care nu se dau numai cu vorbe şi dacă — prin­­tr’un gest de înaltă înţelepciune şi prevedere — ar recunoaşte în mod spontan că este în interesul lor propriu, văzut pe scara dece­niilor şi a veacurilor, să nu se puie în altă lumină faţă de ro­mâni decât în aceia a unei com­prehensiuni perfecte a sufletului nostru, atunci toate actele şi lucrările care urmează să vină ar avea un alt curs. Atunci ar putea să renască cu toată vigoarea vechile senti­mente de prietenie care ne-au legat atâta vreme de vecinii no­ştri de la miază-zi. Atunci amintirea luptelor, co­mune pentru eliberare şi evoca­rea acelei permanenţe sufleteşti pe care o reprezintă ortodoxia noastră, ar fi temeiul pe care s’ar putea clădi un viitor frumos celor două popoare. Dacă momentele sufleteşti pre­­ţuesc în faţa unei naţiuni şi da­că un popor tânăr, viguros şi conştient de el însuşi, cum sunt bulgarii, înţeleg să-şi clădească viitorul pe astfel de momente, atunci vecinii noştri de la sud nu pot să aleagă decât această cale. Noi o dorim din toată inima, nu numai pentru noi, ci şi pen­tru dânşii. Prof. Mircea V. Poenescu Anul III No. 795 •• •Моемш ш. TELEFOANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.5203 Red. 5.57.78. Provincia interurban 41. Ad­straţia 5.57.77 Serviciul Publicităţii 4.89.05 VINERI 16 August 12 pagini 3 ч Noua politică internă naţio­­nalistă are la baza ei întări­rea celei mai importante pă­turi a poporului român com­pusă din lumea satelor şi a muncitorimii oralelor U же 4SII­ч n nou avertisment al mini­­sterului de Interne, scurt şi energic ca un ordin de zi ostăşesc, chiamă la realitate o foarte gureşă categorie de ce­tăţeni, care în lipsa altor ocu­paţii cârtesc orânduelile din Ţa­ră, oferă dânşii criterii de con­ducere, oameni, soluţii şi miro­bolante remedii pentru toate su­ferinţele noastre trecute, prezen­te şi viitoare. Această categorie criticastră de public a existat întotdeauna. Face parte din fauna târgurilor noastre. Ţăranul i-a identificat cu un calificativ de sezon: „Pierde vară...” Pierde vară, adică anotimpul cel mai robit muncitor într’o ta­ră de plugari unde ziua de 24 ore li se pare prea scurtă pentru câte îndatorinte îi prididesc. Prin contrast, cei care nu fac ni­mic și nici n’au prea făcut vreo­dată ceva, ca un fel de mentori din oficiu ai naţiei, se află în treabă, vânturând diplomaţia şi strategia, politica internă şi mondială, misterioasele informa­ţii pe care le-a prins din sursa cea mai sigură (dintr-un colţ de stradă) ca să le transmită cu mare viteză şi supliment de fan­tezie personală, la o altă sursă tot atât de sigură (cafeneaua din celălalt colţ de stradă). Trei loturi de asemenea in­corigibili flecari, i-am văzut transportaţi în lagăre de con­centrare. Numele nu prea erau glorioase. Nici prea autohtone. Şi credem că surghiunul lor a fost mai mult simbolic, demon­strativ, căci personalitatea a­­cestor sancţionaţi, dacă se poa­te numi personalitate, e mult fi mai prejos de опоэгбн unei pe­­depse pentru acte de convingere politică. Sunt aproape toţi, de la perife­ria convingerilor politice. Şi de­parte, foarte departe, de a re­prezintă vre-o noţiune de luptă, de fanatism, de rezistenţă, de bărbătesc eroism chiar în apăra­rea unui principiu greşit şi pri­mejdios, dar neabandonat până la ultima consecinţă. O sumă de pierde vară, care pierdeau vara izolat, vor pier­­de-o acum în comun — şi încă pe socoteala Statului. Măcar de i-am vedea la pră­şit, la curăţat cartofi, la desghio­­cat mazăre, la tăiat lemne, pen­­tru ca o singură dată în viaţă să cunoască terapeutica sufletească a muncii reale, cu sudoare, nu stârceala din anticamerele frun­taşilor politici pe unde au fost oameni de casă, şopoteala dela cafenea, zeflemeaua dela colţ de stradă. Ar fi atunci o vilegiatură utilă şi n’ar discredita aspra noţiune a lagărelor de concentrare, unde pătimirea era pentru o credinţă, primejdioasă sau nu, inoportună sau nu, prematur afirmată sau nu faţă de legile şi orientările ţării dintr’un anume moment — dar CREDINŢĂ! Altfel, mimai cu asemenea clienţi de asemenea teapă, lagă­rele de concentrare vor deveni doar agreabile filiale estivale ale cafenelelor din Capitală, mai ră­coroase, la altitudine — şi fără penibila strategie a tapărilor cu un pol de la masă la masă. CEZAR PETRESCU d­omiciliu­b­ligatoriu... I. Gigurtu preşedintele Consiliului de Miniştri BIROURILE: Pasastul Victoria (fost Imobiliara) Calea Victoriei 50. Direcţia şi Redacţia: Scara­­ Et. I. Administraţia: Scara A. Et. II Г Ac? Amiralul american Stirling socoteşte că este posibilă o iminentă inva­dare a Angliei WASHINGTON, 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei Stefani transmite: Amiralul Stirling socoteşte că este posibilă o iminentă invadare a Angliei de către Germania şi în consecinţă sfătueşte Statele Unite să adopte o politică de destindere faţă de Rusia şi de Japonia, pentru a nu se găsi singure contra formi­dabilei coaliţii est-ves-est. In legătură cu aceasta, se subli­niază că astăzi a fost primită la ministerul de externe o notă ru­sească prin care se cere retragerea diplomaţilor americani din tarile baltice, cu toate că Statele Unite nu au recunoscut ultimele evenimen­te din aceste ţări. MINISTERUL REMERNE A FIXAT DOMICILIU OBLIGATORIU UNUI AL TREILEA LOT DE ALARMIŞTI In aplicarea dispoziţiunilor pen­tru păstrarea ordinei în Stat, pe bază de jurnal al Consiliului de mi­niştri a fost ridicat şi transportat în lagărul unde li s’a fixat domici­liu obligator, potrivit art. 38 din le­ge, un al treilea lot de colportori. Persoanele cari fac parte din noul lot sunt următoarele: Capşa Constantin, zis Cotan, Werner Michel David zis Mihail Dan, Olănescu Mihail, Iacobescu Paul, Mişu Solomon. Repetăm Sildemmel de care toţi oamenii con­ştienţi trebuie să ţină sea­mă. Nu colportaţi svonurile lansate de cei interesaţi să creeze o stare de neli­nişte în rândurile popu­laţiei, nu daţi crezare şti­rilor alarmiste. fiienţîneţi şi impuneţi celor de jur calmul atât de necesar clipelor pe ca­re le trăim. MINISTERUL INTERNELOR COMUNICA: SE VA FIXA DOMICILIU OBLIGATORIU TUTUROR ACELORA CARI SE VOR DEDA LA ACTIVITĂŢI POLITICE, CARE NU SE INCADREAZA IN NOUA ORGANIZARE A STATULUI ROMÂN Ministerul de Innterne are cunoştinţă că unii din foştii membri ai parti­­delor politice desfiinţate se dedau la o activitate politică ce nu se încadrează in actuala organizare de ordine politica unică şi totalitară a Statului Român şi a dispoziţiunilor luate de Guvern şi de Partidul Naţiunii, singura organi­­zaţie polstaca a cărei existesifa este permisă de lege. Se atrage în mod stăruitor atenţiunea tuturor acestor persoane că po­trivit Decretului-Lege pentru apărarea ordinei de­Щсе unice şi totalitare a Statului Român din 22 iu­nie 1940 o asemenea activitate este pedepsită cu amendă, închisoare şi interdicţie corecţio­nală. Ministerul de interne consideră că o asemenea activitate politică este periculoasă pentru ordinea şi siguranţa Statului şi în afară de aplicarea sancţiunilor de mai sus, pe cai­re o va urmări în contra acest©*’ persoane îna­­intea instanţelor judecătoreşti, va face şi aplicarea dispoziţiunilor art. 39 din legea pentru apărarea ordinei­ în Stat din 14 Aprilie 1938, fixând tutu­ror acestor persoane un domiciliu obligatoriu. Ш comunicat al ministerului de Interne în legătură cu armele destinate unităţilor Faţă de unele svomiri cu caracter tendenţios ministerul de Interne comunică următoarele: Armele destinate unităţilor cari au în sarcina lor ража teritoriului, sunt depozitate la posturile de jandarmi şi unităţile de poliţie. Ele nu se dau oameni­lor, care intră în сотри*­nerea unităţilor de pază decât vremelnic pentru instrucţie sau atunci când nevoia organizării lor o cere. Dealtfel numărul acestor arme este destul de redus. UN OBSERVATOR AMERICAN VA STUDIA IN ANGLIA TACTICA GERMANA LINEA, 13 (Centropa-Press). — lui Robert Gomley în Anglia, spre a Ziarul „El Calpense” care apare la studia tactica prin care germanii Gibraltar scrie că președintele pornesc atacurile lor contra insule- Roosevelt a trimis pe contra-amira­­lei britanice. IN FAŢA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A FRANŢEI A ÎNCEPUT marele proces AL RESPONSABILITĂŢILOR GENEVA, 13 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR transmite: Se află din Vichy că, Curtea Supre­mă de Justiţie s’a întrunit pentru a doua oară la Rion în cursul după amiezii de Marţi. S’a dat citire rechizitoriului ce se referă la crima de atentat la sigu­ranţa statului Procurorul general a expus că do­cumente şi alte dovezi stabilesc în mod categoric că: 1) miniştri, foşti miniştri şi subalternii lor imediaţi au abuzat in mod criminal de func­ţiunile lor în legătură cu acţiunile cari au dus de la starea de pace la starea de război, cu urmările ineren­te, şi că 2) atentate contra siguranţei statului şi crime şi delicte conexe au fost comise de persoane căutate de instrucţie, în legătură cu prima serie de fapte. Procurorul a cerut deschiderea ac­ţiunei publice contra persoanelor vi­novate din aceste categorii, ca și îm­puterniciri spre a continua urmări­rea judiciară a acestor persoane. După o scurtă deliberare, Curtea a aprobat cererea procurorului gene­­ral. D-nii dr. Oskar Staebel, directorul Uniunii inginerilor germani cu d. prof. Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine, în mijlocul ingi­nerilor români, cu prilejul recepţiei dată în onoarea distinsului oaspe german TRIMIŞI IN JUDECATA CURŢILOR MARTIALE PENTRU INSULTE ADUSE NAŢIUNII SI ALARMISM Comunicatul ministerului de Interne In conformitate cu dispozitiunile legii pentru apărarea ordinei în Stat, complectate prin ordonanţele date de Comandamentele militare, organele Direcţiunii Generale a­­ Poliţiei şi Siguranţei Statului au a- t­restat şi trimis în judecata curţilor marţiale respective. 1. — Pentru delictul de insultă adusă naţiunii şi pentru propagan­dă iredentista maghiară următoa­rele persoane: Oszvat Dezideriu, tâmplar de Arad, Szalma Ştefan, strungar din Re­şiţa, Sauer Ana, din Timişoara, Ana Naghy, profesoară din Ora­dea, Denes Andrei din comuna Lem­­nia, jud. Trei Scaune. 2. — Pentru răspândirea de ştiri alarmiste următoarele persoane: Tana Géza, din corn. Beliu jud. Trei Scaune, Dumbi Anton, Mátyás Alexandru, Fejes Ga­vril din corn. Icfalău, jud. Trei Scaune, Так Valentin, din corn. Hăghig, jud. Trei Scaune. Condamnat pentru alarmism In conformitate cu art. 329 din codul Penal Regele Carol II, evreul Avram Segal, lucrător la fabrica „Titan” din Galaţi, a fost condam­nat de Tribunalul Militar Galaţi, prin sentinţa Nr. 602/940, la 15 zile închisoare corecţională şi 100 lei cheltueli de­ judecată pentru lansare de svonuri alarmiste.

Next