România - Capitala, septembrie 1940 (Anul 3, nr. 812-819)

1940-09-01 / nr. 812

TELEFOANE : Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.52.09. iredacţia 5.57.76. Provincia interurban 41. Adiţia 5.57.77 Serviciul Publicităţii 4.89.05._________ ZIAR AL PARTIDULUI NAŢIUNII 1 Sept. 1940 12 pagini 3 „Suntem un neam care în clipele de grea cumpănă a ştiut să arate o putere de rezistenţă şi o ene­rgie supraomenească"* (Din cuvântările Regelui Carol II) CONSILIUL DE COROANA ŢINUT DRN NOAPTE A HOTĂRÂT SA ACCEPTE ARBITRAJUL PUTERILOR AXEI IN TRATATIVELE ROMÂNO-MAGHIARE Pierderile noastre sunt din nou sguduitor de dure­roase dar garanţia dată de Germania şi Italia de a asigura nouile graniţe ne va da posibilitatea DE A RELUA VIATA NORMALA IN INTERIOR Agenţia RADQR trans­mite : Hotărârea Consiliului­­de Coroană ţinut în noap­tea de 29-30 August de a accepta arbitrajul puteri­lor Axei in tratativele ro­­­­mâno-maghiare a fost luată în circumstanţe ex­cepţionale de grele. Conferinţa de la Vi­en­a, determinată din înfiaţi­va Germaniei şi Italiei, inte­resate la menţinerea pă­cii in sud-estul Europei, s’a desfăşurat în împreju­rări în care România tre­buia să aleagă între salva­rea fiinţei politice­ a­ sta­tului nostru şi posibilita­tea dispariţiei lui. Ameninţarea cu războ­iul din partea duşmanilor noştri, precum şi imposi­bilitatea miniştrilor de externe german şi italian de a rămâne mai mult de două zile la conferinţa din Viena, au determinat Ro­­mânia să se hotărască în cel mai scurt timp util. Acceptarea arbitrajului care lăsa totalmente în mâinile Axei rezolvarea diferendului româno-ma­­ghiar, OFEREA ROMA­­NIEI DREPT COMPEN­SATIE DIN PARTEA GER­MANIEI SI ITALIEI, GA­RANTAREA CATEGORI­CA A FRUNTARIILOR NOASTRE FATA DE ORI­CARE DINTRE VECINI. Consiliul de Coroană, examinând toate posibili­tăţile, a ajuns la­ singura încheere mai favorabilă, adică la acceptarea arbi­trajului Axei, România gă­­sîndu-se în acest moment absolut izolată între duş­mani. întregul sistem, pe care se baza politica ex­ternă a democraţiei, s’a prăbuşit în întreaga Eu­ropă. În această împrejurare, singura atitudine înţelea­ptă a fost aceea de a ne ralia la politica Axei, ac­ceptând toate consecinţe­le ce decurg din noua sta­re de lucruri, consecinţe faţă de care altele mai fa­vorabile nu există. Pierderile noastre sunt din nou sguduitor de du­reroase, DAR GARANŢIA CE NI SA DAT IN SCHIMB ESTE DE O ÎNSEMNĂTA­TE VITALA PENTRU FIINŢA STATULUI RO­MAN IN ACESTE MO­MENTE CÂND ATÂTEA ALTE STATE DISPAR CA ŞI CUM NU AR FI FOST. Mulţumită acestei ga­ranţii care ne asigură graniţele, România îşi va putea relua viaţa norma­lă în interior, PROCE­DÂND de snoata la DEMOBILIZARE. Oricât de dureros este pentru nsî rezultatul ar­bitrajului, ceea ce trebue ţinut neapărat în seamă In acest moment decisiv est© păstrarea fiinţei stâ­rni»,­ şi solidarizarea una­nimă în jurul Tronului care îl simbolizează şi fără care пад ar exista ma­re ei nădejde în ziua de mâine. Pasa fiul Victoria (fost Imobiliara) BIROURILE : 1­0. -------­Calea Victoriei, 50. Direcţia şi Redacţia Administraţia : Scara A. Et. 3. Comemorarea lui Aurel Vlaicu D-ni­ Contr’Amiral Adj. N. Păiş subsecretar de Stat Comandor Diculescu și Amiral **C.rbuneanu asistând la serviciul religios dela Biserica Albă, pentru pomenirea lui Aurel Vlaicu, dela a cărui moarte s’au împlinit 27 de ani. CONSILIUL DE COROANĂ DE AZI NOAPTE COMUNICAT No. 88 Ministrul Casei Reagle face cunoscut: In noaptea de 30 August, la ora 24 a avut loc un Consiliu de Coroană sub înalta Preşedinţie a MAJESTATII SALE REGE­­LUI, la Palatul Regal din Capi­tală. 1) Ministrul României la Ber­lin a expus modul cum au de­curs conversaţiile de la Viena şi hotărîrea arbitrajului. 2) Preşedintele Consiliului de Miniştri a anunţat garanţia pre­luată de Germania şi Italia pen­tru integritatea şi inviolabilitatea teritoriului Statului Român. Au luat parte: D. Ion Gigurtu, Preşedintele Consiliului de Miniștri. I.­ P. S. Patriarhul României Nicodim Munteanu, Consilier Regal. D. General Arthur Văitoianu, Consilier Regal. D. Dr. ' Alexandru Vaida Vbe­­vod, Consilier Regal. «ASAM.S. REGELVI D. Gheorghe G. Mironescu, ConsiJer Regal. D. Profesor Nicolae Iorga, Consilier Regal. D. Dr. Constantin Angelescu, Consilier Regal. D. Gheorghe Tătărescu, Con­silier Regal. D. Constantin Argetoianu, Consilier Regal. D. General Adj. Ernest Ballif, Consilier Regal. D. Profesor Alexandru C. Cu­­za, Consilier Regal. D. Victor Antonescu, Consilier Regal. I. P. S. Mitropolitul Nicolae Bălan, Consilier Regal. I. P. S. Mitropolitul Alexandru Niculescu, Consilier Regal. D. Stan Ghiţescu, Ministrul Muncii. D. Ion Macovei, Ministrul Lu­crărilor Publice şi al Comuni­caţiilor. D. General David Popesc­u, Mi­nistrul de Interne. D. General Constantin Nico­lescu, Ministrul Apărării Naţio­nale. D. Contra Amiral Nicolae Păiş, Ministrul Aerului şi Ma­rinei. D. Dr. Victor Gomoiu, Minis­trul Sănătăţii şi Ocrotirilor So­ciale. D. Nichifor Crainic, Ministrul Propagandei Naţionale. D. Dumitru Caracostea, Mi­nistrul Educaţiei Natonale. D. Ion V. Gruia, Ministrul­­Jus­­tiției. D. Vasile Noveanu, Ministrul Inventarului Avuţiilor Publice. D. Mihail Priboianu, Ministrul înzestrării Armatei. D. Radu Budişteanu, Ministrul Cultelor şi Artelor. D. Iuliu Maniu. D. General Adj. Gheorghe Mi­­hai, Șeful Marelu Stat Major. D. Profesor Gheorghe Brătia­­nu. București, 31 August 1940. TEXTUL SENTINŢEI : ARBITRAJ DELA VIENA VIENA, 30 (Rador). — Agen­ţia DN­A transmite: Guvernele român şi ungar s’au adresat guvernului Reichu­­lui şi Italiei, rugându-le să re­zolve printr' un arbitraj chestiu­nea in suspensie, între România şi Ungaria, cu privire la terito­riul ce urmează a fi cedat Un­gariei. In urma acestei cereri şi în urma declaraţiilor făcute de gu­vernele român şi ungar, şi în a­­celaş timp a cererii în sensul că România şi Ungaria vor consi­dera că cele două părţi sunt le­gate printr’o asemenea sentinţă de arbitraj, d. von Ribbentrop, ministrul german al Afacerilor Străine şi contele Ciano, mini­strul italian al Afacerilor Străi­ne, după o nouă întrevedere cu d. Manoilescu, ministrul român al Afacerilor Străine şi cu contele Csaky, ministrul un­gar al Afacerilor Străine, au pro­nunţat azi la Viena sentinţa de arbitraj următoare: Iată textul sentinţei, după co­municatul oficial: 1) Traseul definitiv al liniei de frontieră, care desparte România de Un­garia, va corespunde ace­luia marcat pe harta geo­grafică aci anexată. O co­misie româno-ungară va determina detaliile tra­seului la faţa locului. 2) Teritoriul român a­­tribuit Ungariei va fi eva­cuat de trupele româneşti intr’un termen de 15 zile şi remis in bună ordine a­­cesteia. Diferitele faze ale evacuării şi ale ocu­pării, precum şi modali­tăţile lor vor fi fixate în termen d­e o comisie ro­mâno-ungară. Guvernele ungar şi român vor ve­ghea ca evacuarea şi ocu­parea să se desfăşoare în ordine completă. 3) Toţi supuşii români, stabiliţi în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România dobân­desc fără alte formalităţi naţionalitatea ungară. Ei vor fi autorizaţi să opteze în favoarea naţionalităţii române într’un termen de şase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într’un termen adiţi­onal de un an şi vor fi pri­miţi de România. Ei vor putea să ia, fără nicio îm­piedecare, bunurile lor mobile, să lichideze pro­prietatea imobilă, până în momentul plecării lor, şi să ia cu ei produsul re­zultat. Dacă lichidarea nu reuşeşte, aceste persoane vor fi despăgubite de Un­garia. Ungaria va rezolva într’un mod larg şi aco­modat toate chestiunile relative la transplantarea optanţilor. 4) Supuşii români de ra­să ungară, stabiliţi în te­ritoriul cedat in anul 1919, de către Ungaria, Româ­niei şi care rămâne sub suveranitatea acesteia, primesc dreptul de a opta pentru naţionalitatea un­gară, într’un termen de 6 luni. Principiile enunţate în paragraful 3, vor fi va­labile pentru persoanele care vor face uz de acest drept. 5) Guvernul ungar se an­gajează solemn să asimi­leze în totul cu ceilalţi su­puşi unguri pe persoanele de rasă română care, pe baza arbitrajului de mai sus, vor dobândi naţiona­litatea ungară. Pe de altă parte, guvernul român ia acelaş angajament so­lemn in ceea ce priveşte pe supuşii de rasă ungară, care vor rămâne pe teri­toriul român. 6) Detaliile rezultând din transferul de suvera­nitate vor fi reglementa­te prin conversaţii direc­te între guvernele român şi ungar şi 7) In cazul în care difi­cultăţi sau îndoeli s’ar ivi în cursul aplicării acestui arbitraj, guvernele român şi ungar se vor înţelege pe calea directă. Dacă în­­tr’o chesiune sau alta în­ţelegerea nu se realizează, litigiul va fi supus guver­nelor Reichului şi Italiei care vor adopta o soluţie definitivă. Un avion de luptă italian gata de plecare la atac contra obiectivelor militare engleze.

Next