România - Capitala, septembrie 1940 (Anul 3, nr. 812-819)
1940-09-01 / nr. 812
TELEFOANE : Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.52.09. iredacţia 5.57.76. Provincia interurban 41. Adiţia 5.57.77 Serviciul Publicităţii 4.89.05._________ ZIAR AL PARTIDULUI NAŢIUNII 1 Sept. 1940 12 pagini 3 „Suntem un neam care în clipele de grea cumpănă a ştiut să arate o putere de rezistenţă şi o energie supraomenească"* (Din cuvântările Regelui Carol II) CONSILIUL DE COROANA ŢINUT DRN NOAPTE A HOTĂRÂT SA ACCEPTE ARBITRAJUL PUTERILOR AXEI IN TRATATIVELE ROMÂNO-MAGHIARE Pierderile noastre sunt din nou sguduitor de dureroase dar garanţia dată de Germania şi Italia de a asigura nouile graniţe ne va da posibilitatea DE A RELUA VIATA NORMALA IN INTERIOR Agenţia RADQR transmite : Hotărârea Consiliuluide Coroană ţinut în noaptea de 29-30 August de a accepta arbitrajul puterilor Axei in tratativele româno-maghiare a fost luată în circumstanţe excepţionale de grele. Conferinţa de la Viena, determinată din înfiaţiva Germaniei şi Italiei, interesate la menţinerea păcii in sud-estul Europei, s’a desfăşurat în împrejurări în care România trebuia să aleagă între salvarea fiinţei politice a statului nostru şi posibilitatea dispariţiei lui. Ameninţarea cu războiul din partea duşmanilor noştri, precum şi imposibilitatea miniştrilor de externe german şi italian de a rămâne mai mult de două zile la conferinţa din Viena, au determinat România să se hotărască în cel mai scurt timp util. Acceptarea arbitrajului care lăsa totalmente în mâinile Axei rezolvarea diferendului româno-maghiar, OFEREA ROMANIEI DREPT COMPENSATIE DIN PARTEA GERMANIEI SI ITALIEI, GARANTAREA CATEGORICA A FRUNTARIILOR NOASTRE FATA DE ORICARE DINTRE VECINI. Consiliul de Coroană, examinând toate posibilităţile, a ajuns la singura încheere mai favorabilă, adică la acceptarea arbitrajului Axei, România găsîndu-se în acest moment absolut izolată între duşmani. întregul sistem, pe care se baza politica externă a democraţiei, s’a prăbuşit în întreaga Europă. În această împrejurare, singura atitudine înţeleaptă a fost aceea de a ne ralia la politica Axei, acceptând toate consecinţele ce decurg din noua stare de lucruri, consecinţe faţă de care altele mai favorabile nu există. Pierderile noastre sunt din nou sguduitor de dureroase, DAR GARANŢIA CE NI SA DAT IN SCHIMB ESTE DE O ÎNSEMNĂTATE VITALA PENTRU FIINŢA STATULUI ROMAN IN ACESTE MOMENTE CÂND ATÂTEA ALTE STATE DISPAR CA ŞI CUM NU AR FI FOST. Mulţumită acestei garanţii care ne asigură graniţele, România îşi va putea relua viaţa normală în interior, PROCEDÂND de snoata la DEMOBILIZARE. Oricât de dureros este pentru nsî rezultatul arbitrajului, ceea ce trebue ţinut neapărat în seamă In acest moment decisiv est© păstrarea fiinţei stârni», şi solidarizarea unanimă în jurul Tronului care îl simbolizează şi fără care пад ar exista mare ei nădejde în ziua de mâine. Pasa fiul Victoria (fost Imobiliara) BIROURILE : 10. -------Calea Victoriei, 50. Direcţia şi Redacţia Administraţia : Scara A. Et. 3. Comemorarea lui Aurel Vlaicu D-ni Contr’Amiral Adj. N. Păiş subsecretar de Stat Comandor Diculescu și Amiral **C.rbuneanu asistând la serviciul religios dela Biserica Albă, pentru pomenirea lui Aurel Vlaicu, dela a cărui moarte s’au împlinit 27 de ani. CONSILIUL DE COROANĂ DE AZI NOAPTE COMUNICAT No. 88 Ministrul Casei Reagle face cunoscut: In noaptea de 30 August, la ora 24 a avut loc un Consiliu de Coroană sub înalta Preşedinţie a MAJESTATII SALE REGELUI, la Palatul Regal din Capitală. 1) Ministrul României la Berlin a expus modul cum au decurs conversaţiile de la Viena şi hotărîrea arbitrajului. 2) Preşedintele Consiliului de Miniştri a anunţat garanţia preluată de Germania şi Italia pentru integritatea şi inviolabilitatea teritoriului Statului Român. Au luat parte: D. Ion Gigurtu, Preşedintele Consiliului de Miniștri. I. P. S. Patriarhul României Nicodim Munteanu, Consilier Regal. D. General Arthur Văitoianu, Consilier Regal. D. Dr. ' Alexandru Vaida Vbevod, Consilier Regal. «ASAM.S. REGELVI D. Gheorghe G. Mironescu, ConsiJer Regal. D. Profesor Nicolae Iorga, Consilier Regal. D. Dr. Constantin Angelescu, Consilier Regal. D. Gheorghe Tătărescu, Consilier Regal. D. Constantin Argetoianu, Consilier Regal. D. General Adj. Ernest Ballif, Consilier Regal. D. Profesor Alexandru C. Cuza, Consilier Regal. D. Victor Antonescu, Consilier Regal. I. P. S. Mitropolitul Nicolae Bălan, Consilier Regal. I. P. S. Mitropolitul Alexandru Niculescu, Consilier Regal. D. Stan Ghiţescu, Ministrul Muncii. D. Ion Macovei, Ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor. D. General David Popescu, Ministrul de Interne. D. General Constantin Nicolescu, Ministrul Apărării Naţionale. D. Contra Amiral Nicolae Păiş, Ministrul Aerului şi Marinei. D. Dr. Victor Gomoiu, Ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. D. Nichifor Crainic, Ministrul Propagandei Naţionale. D. Dumitru Caracostea, Ministrul Educaţiei Natonale. D. Ion V. Gruia, MinistrulJustiției. D. Vasile Noveanu, Ministrul Inventarului Avuţiilor Publice. D. Mihail Priboianu, Ministrul înzestrării Armatei. D. Radu Budişteanu, Ministrul Cultelor şi Artelor. D. Iuliu Maniu. D. General Adj. Gheorghe Mihai, Șeful Marelu Stat Major. D. Profesor Gheorghe Brătianu. București, 31 August 1940. TEXTUL SENTINŢEI : ARBITRAJ DELA VIENA VIENA, 30 (Rador). — Agenţia DNA transmite: Guvernele român şi ungar s’au adresat guvernului Reichului şi Italiei, rugându-le să rezolve printr' un arbitraj chestiunea in suspensie, între România şi Ungaria, cu privire la teritoriul ce urmează a fi cedat Ungariei. In urma acestei cereri şi în urma declaraţiilor făcute de guvernele român şi ungar, şi în acelaş timp a cererii în sensul că România şi Ungaria vor considera că cele două părţi sunt legate printr’o asemenea sentinţă de arbitraj, d. von Ribbentrop, ministrul german al Afacerilor Străine şi contele Ciano, ministrul italian al Afacerilor Străine, după o nouă întrevedere cu d. Manoilescu, ministrul român al Afacerilor Străine şi cu contele Csaky, ministrul ungar al Afacerilor Străine, au pronunţat azi la Viena sentinţa de arbitraj următoare: Iată textul sentinţei, după comunicatul oficial: 1) Traseul definitiv al liniei de frontieră, care desparte România de Ungaria, va corespunde aceluia marcat pe harta geografică aci anexată. O comisie româno-ungară va determina detaliile traseului la faţa locului. 2) Teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele româneşti intr’un termen de 15 zile şi remis in bună ordine acesteia. Diferitele faze ale evacuării şi ale ocupării, precum şi modalităţile lor vor fi fixate în termen de o comisie româno-ungară. Guvernele ungar şi român vor veghea ca evacuarea şi ocuparea să se desfăşoare în ordine completă. 3) Toţi supuşii români, stabiliţi în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România dobândesc fără alte formalităţi naţionalitatea ungară. Ei vor fi autorizaţi să opteze în favoarea naţionalităţii române într’un termen de şase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într’un termen adiţional de un an şi vor fi primiţi de România. Ei vor putea să ia, fără nicio împiedecare, bunurile lor mobile, să lichideze proprietatea imobilă, până în momentul plecării lor, şi să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reuşeşte, aceste persoane vor fi despăgubite de Ungaria. Ungaria va rezolva într’un mod larg şi acomodat toate chestiunile relative la transplantarea optanţilor. 4) Supuşii români de rasă ungară, stabiliţi în teritoriul cedat in anul 1919, de către Ungaria, României şi care rămâne sub suveranitatea acesteia, primesc dreptul de a opta pentru naţionalitatea ungară, într’un termen de 6 luni. Principiile enunţate în paragraful 3, vor fi valabile pentru persoanele care vor face uz de acest drept. 5) Guvernul ungar se angajează solemn să asimileze în totul cu ceilalţi supuşi unguri pe persoanele de rasă română care, pe baza arbitrajului de mai sus, vor dobândi naţionalitatea ungară. Pe de altă parte, guvernul român ia acelaş angajament solemn in ceea ce priveşte pe supuşii de rasă ungară, care vor rămâne pe teritoriul român. 6) Detaliile rezultând din transferul de suveranitate vor fi reglementate prin conversaţii directe între guvernele român şi ungar şi 7) In cazul în care dificultăţi sau îndoeli s’ar ivi în cursul aplicării acestui arbitraj, guvernele român şi ungar se vor înţelege pe calea directă. Dacă într’o chesiune sau alta înţelegerea nu se realizează, litigiul va fi supus guvernelor Reichului şi Italiei care vor adopta o soluţie definitivă. Un avion de luptă italian gata de plecare la atac contra obiectivelor militare engleze.