România - Provincie, septembrie 1940 (Anul 3, nr. 811-818)
1940-09-01 / nr. 811
CUVÂNTUL SIAM STRĂJER Zi de mare sărbătoare au trăit străjerele şi străjerii şeii de grupă, veniji de pe tot cuprinsul ării să se inijieze în arta de a conduce. M. S. Regele, Comandantul Suprem şi Marele Străjer al Ţă■ a ţînut să verifice personal rezultatele pregătirii şefilor şi ieior de grupă, desfăşurată în ceste uzine de suflete, instalate Centrele de îndrumare de la Breaza, Predeal, Sf. Gheorghe şi în localităţle Măgurele şi Malnaş. Contactul acesta nemijlocit lnire Suveranul Conducător al destinelor româneşti şi între cei ce sunt chemaţi să conducă o grupă sau să înlocuiască la nerog pe comandantul de centurie, are o dublă semnificaţie. Mai întâi, înalta preocupare a Ctitorului Străjii Ţării de proemele Străjereşti, cărora sindii le-a dat viaţă, urmărindu-l e " atomic şi al doilea pecetia ce-o oprimă, mai ales în aceste vreuiri grele, principiul ce stă la vielia României noul, de a se păstra un permanent contact îne înalţii conducători şi acei ce aplică pe teren metodele de lucru, pentru pregătirea cetăţenilor de mâine. In cei cinci ani de când Straja Ţării şi-a inaugurat domeniul unei integrale pregătiri a tineretului pentru vieaţă, M. S. Regele a fost un mare şi neobosit generator de energie, avânt şi înţelepciune pedagogică. Impresia puternică a celor constatate a fost astfel concretizată de M. S. Regele: „Stefijere, cuvintele nu pot .}»(»&«tttttlfurnirea şi r flanca emoţie pe care o resimt de Vfiţoarăfată când mă aflu fit mijlocul vostru. Vin printre voi cu bucurie şi pilec cu sufletul înălţat şi plin de încredere. Clipele pe care am norocul să le petrec în mijlocul vostru sunt pentru mine o baie de încurajare şi de înălţare sufletească şi plec reîmprospătat. Aceasta este cea mai mare mulţumire pe care mi-o puteţi da voi. Să trăiţi şi aşa să vă ajute Dumnezeul” Parte din evenimentele străjereşti in luna .. August 1 August. Deschiderea cursurilor şcoalei de zbor fără motor de la Braşov. 12 August. In prezenţa d-lui comandant al Străjii Ţării a avut loc solemnitateadeschiderii taberelor şefilor şi şefelor de grupă, de la Breaza, Predeal Sf. Gheoorghe, Malnas şi Măgurele. 6 August. Comandamentul Străjii Ţării a dat decizia Nr. 72 prin care hotărăşte că nu pot face parte sub nici o formă din Straja Ţării, decât cetăţeni români creştini.. 8 August. Marii industriaşi şi comercianţi din Capitală au vizitat tabăra refugiaţilor de la Arcul de Triumf. , 9 August. Un detaşament de comandanţi şi comandante din Hitlerjugend au vizitat cinci zile Straja Ţării şi taberele şefilor de grupă. MOMENTE DIN TIMPUL VIZITEI M. S. REGELUI LA BREAZA ŞI PREDEAL Vestea sosirii M. S. Regelui printre străjerii, străjerele şi comandanţii de la Breaza şi Predeal, a sporit la aceste centre de viaţă străjerească, dinamica energiilor. Cu câteva ore înainte ca M. S. Regelesă fi sosit, activitatea străjerească a ■ cultat troiă, “centre a înfăţişa accentele unor febrile pregătiri, cari —toştfe orânduiau în liniile celei S. Regelui, Care, statuă vie de lumină şi simţire vibrantă, rămâne vădit mişcat în faţa acestui grandios spectacol de fremătare a inimilor. Şi, dacă ne-ar fi îngăduit s’o spunem, dacă am îndrăsni să divulgăm ceea ce privirile şi simţirea noastră ‘au înregistrat sta acea clipă. ^ se vol iiţelege şi^mai bine măreţia mamehiului. ' •' ' ' ■ ‘ Tresat r* ft I o mai arianm finua n I a i n i m n -iin sire, vazân a cu privirile m inţii chipul iluminat de o caldă, transfigurare a Augustului Suveran, Care, se uita la fremătătoarea privelişte, cu ochii uimeziţi de lacrima înaltei bucurii. In acea clipă, acolo, la Breaza, se revela un aspect luminos al acelei permanent imdestructiind«. legături » .'-dintre, inima Suveranului şi inima Neamului. Cine va uita, dintre cei de faţă o clipă aceasta? regele se opreşte in faţa fiecărei grupe de străjere, care, într’un spirit unitar, de echipă, execută demonstraţiuni cu caracter practic. Aceeaş binevoitoare răbdare şi acelaş interes pentru exerciţiile ce se desfăşoară, manifestă şi de astădată.î.’JS’/fl*geR?.l'i! •'i"1 -«»MițaMM v: In manifestările str&jerelor, se vede dorinţă vie ’"de a’ nu da greş; j’î'iisjy.i.rțp-fe ^ii_nic^și deaceea' grija, perfecţiunii stă*ffe’"Veghe"fâiYgâ'oricg gest. . Când execută exerciţii de ritmică, când arată M. S. Regelui cum ştiu E 3 să dea întâiul ajutor medical, sau cât de repede pot înjgheba corturile unei tabere, otrăjerele se manifestă cu aceeaş seriozitate şi cu aceeaş disciplină a voinţei. Către sfârşitul demonstraţiilor, la şezătoarea de după amiiază, străjerele şi comandantele au făcut cerc viu în jurul M. S. Regelui, cântând imnuri străjereşti şi patriotice. Comandanta Centrului a prins un moment de pauză între aceste cântece, şi a rostit o cuvântare, adresându-se M. S. Regelui. A fost o cuvântare caldă, de vibrantă mărturisire a devotamentului şi credinţei faţă de M. S. Regele. Se rosteau prin cuvintele Comandantei Centrului Predeal, înseşi simţămintele celor de faţă, cari, din nou au izbucnit în urale. M. S. Regele atunci, vădit mişcat, a rostit acea cuvântare bogată în înţelesuri adânci, care va rămâne statornic gravată în conştiinţa străjerească. Ochii M. S- Regelui, din nou umeziţi de lacrima bucuriei, — bucuria privelişte! acelor inimi de nedescris entuziasm, — primiau privirile ochilor încărcaţi de rouă vibrantelor simţiminte ale miilor de străjere din preajmă. Bucuria sufletească a lumii străjereşti ,a culminat în clipa când însuşiM. S. Regele a cântat, laolaltă, cu toţii, Imnul nostru, simbolul permanent al sufletului românesc, după însăşi calda şi pregnanta expresie a Augustului Suveran. Cine ar putea să uite vreodată, asemenea momente de intensă vibrare a conştiinţei româneşti? V. MihăEsta ft *a",jinu' Privirile noastre — de cronicari ai acestui luminos eveniment, — au surprins vioiciunea şi buna dispoziţie cu cari străjerii, laolaltă cu comandanţii, se constituiau în impecabile şi vii figuri gometrice. In fecare gest, în fiecare mişcare, se mărturisea o exuberanţă disciplinată, ca întotdeuna când se aşteaptă un moment solemn. Un asemenea moment a fost acela, când M. S. Regele, însoţit de d. re-Afil -Sidorovici comandantul Străjii Ţării, a coborît în mijlocul rândurilor de străjer!. NĂVALA INIMILOR Suntem la Breaza In timp ce Augustul Suveran 6* îndreaptă către careu] principal — în mijlocul căruia flutura, sus, lângă steagurile de lumină ale urnii,soare blând, flamura tricoloră — străjeriiefi de grupă de la Breaza, de la Sf. Gheorghe şi Malnaş, precum şi comandanţii- instructori, apoi comandanţiice ţinuturi şi legiuni, izbucenisc în nesfârşite şi entuziaste urale. Emoţia, potenţatăprin aşteptare, îşi sparge acum zăgazurile şi irumpe năvalnic: este clipa tainică de înale înţelesuri ale iubiri pentru Marele Străjer. ■ • ; i i După raportul şi cuvântarea de omagiu rostită de comandantul Centrului Breaza, se cântă marşul „La Arme”: — te simţi dominat de un viguros simţămnt patriotic. Deodată, apoi, la un semn presimţit, şi atât de firesc în ordinea stării sufleteşti generale, rândurile străjerilor şi ale comandanţilor se sparg, cu toţii năvălind, în puternice urale, spre Marele Străjer, este iureşul. Flutură pe deasupra capetelor mii de băşei; din piepturi isbucnesc, necontenit, urale iar ochii, lăcrămând de emoţie, privesc drept în ochii M. Marele Străjer între şefii de grupă, cetirea hârtii Marele Străjer cercetând rezultatul tragerii în ţintă M. S. Regele lângă străjeri M. S. Regele trece, apoi, succesiv, printre grupele de străjeri, cari ard de nerăbdarea de a arăta Marelui Străjer parte măcar din ceea ce au izbutit, prin luminare strădanii, să-şi însuşiască din tehnica pregătirii necesară viitoarei lor misiuni: aceea de a conduce efectivul unei grupe. M. S. Regele stărue la fiecare grupă şi priveşte cu binevoitoare atenţie, desfăşurarea demonstraţiei: ici, un exerciţiu de apărare pasivă său de tir; dincolo, demonstraţie de aeromodelism sau de motociclism şi altele La fiecare probă — care este, de fapt, o probă a dexterităţii şi priceperii străjerilor — M. S. Regele porilor citeşte uimirea. Intr’adevăr, cine dintre ei s’ar fi aşteptat ca M. S. Regele să se oprească atât de aproape de ei, să-i întrebe cum se simt şi să se intereseze chiar cum îi chiamă? Şi cu toate acestea, ceea ce nici prin minte nu le trecuse, acum, iată, au norocul să vadă şi să trăiască ei înşişi. M. S. Regele stă de vorbă cu ei. Lângă un străjer, care alături de camarazii săi, asta — în genunchi şi citea semnele unei hărţi, M. S. Regele s'a aplecat şi a stat aşa câteva minute, urmărind cu interes etapele drumului pe care, imaginar, ii străbatea viitorul șef de grupă. Cine ar putea, de asemenea, să uite aceste momente? Spiritul Suveranului, spirit dinamic şi înfăptuitor Suntem, tot la Breaza. Majestatea Sa se îndreaptă spre aplanul ce se vede în fund, la marginea terenului, pe care au loc demonstraţiile străjereşti. Marele Străjer are pasul energic. Nici un semn de oboseală: urcă, iată, pieptiş, costişa platoului. Acum, se află sus — şi de acolo, din unghiul perspectivei ce se deschide cuprinzătoare, priveşte spre faţa clădirii Centrului: este o clipă de răgaz. De răgaz, propriu zis, nu. — fiindcă M. S. Regele se informează necontenit, cere lămuriri şi dă sugestii pentru ceea ce poate constitui înfăptuirea unei opere de folos. Avem norocul să fim aproape şi să uzim cum,, — venind vorba de o şcoală din partea locului, — M. S. Ragele vorbea pe deplin iniţiat, despre toate transformările ei din ultimul timp, precum şi despre ceea ce s’ar cuveni să se mai realizeze. A voit, apoi, să poposească o clipă în bisericuţa Centrului: o cunoştea, dar zăbava lângă altar şi icoane a fost întotdeauna scumpă inimii regale. Coborînd de pe tăpşan, M. S. Regele vizitează, după aceea, clădirea Centrului. Fiind la un mment dat, între cele două corpuri de casă ale Centrului,, Augustul Suveran voeşte să intre în clădirea mai mică. Explică, ai mei, Comandantul Centrului că aceea este clădirea ureche şi că M. S. Regele o cunoaşte, dar Augustul Oaspete spune: Voesc s’o mai văd odată. Şi voinţa regală se împlineşte. Fiindcă, dinamică şi creiatoare cum este, voinţa M. S. Regelui determină, colo unde este nevoe, trainice înfăp- . M. d. Regele nu priveşte pe deasu- pra realităţilor ci voeşte să cunoască adâncimea lucrurilor. Deaceea pivirile Sale scrutează scrupulos, eaceea spiritul Său impune corectiv Ivul. Se poate o mai întăritoare lecţie pentru spiritul străjeresc ce trezime să fie practic, înfăptuitor, realiast, decât aceea pe care a dat-o M. S. Regele prin stăruitoarele Sale popasuri in durata vizitei de la Breaza? Când M. S. Regele părăseşte centrul de vieaţă străjerească dela Breaza, străjerii şi comandanţii il petrec cu aceleaş calde şi nesfârşite urale cu cari II întâmpinaseră la sosire. Marele Străjer este în drum spre centrul străjeresc dela Predeal. După ce soseşte aici, M. S. Regele se îndreaptă către platoul Centrului. Marele Străjer urcă, energic, treptele de piatră ale scării şi când se află la capătul acesteia, străjerele — viitoare şefe de grupă — încep să cânte Imnul Regal. După aceea, Comandanta Centrului dă raportul. Când M. S. Regele trece în revistă efectivul, străjerele și comandantele trimit buchete de ovaţiuni augustilui Oaspete. Câtva timp mai târziu, M. S. R. M. & șefelor de gripă-B prim ajutor V' ..i-î REGELE NOSTRU, REGELE STRAJERILOR Pe locurile amintitoare de grele lupte, am poposit, la Centrul Predeal, 1260 de străjer© din toate părţile ţării, să învăţăm şi să trăim puterea iubirii de ţară. Şefele de grupă din seria I avuseseră fericirea să aibă în mijlocul lor pe Măria Sa Marele Voevod Mihai, iar cele din seria H nu ştiau că vor primi înalta vială a Marelui Străjer, totuşi speram că poate vom avea fericirea să-L vedem. Svonul care plutea asupra taberei noastre s’a adeverit. Intr’o zi cu soare vesel şi cer senin, după zile ploioase şi ceţoase poposea între noi însăşi Regele ţării. Era printre noi, şi nu ne venea să credem. Lângă portal. L-a întâmpinat d-ra lorica Litzica comandanta taberii urantr ioric fiu-i bun sosit şi a urcat apoi sus la platoul Pavilionului, printre şiragurile de străjere Înşirate ca nişte mărgele albe pe marginea drumului. Sus II aşteptam jei, 1200 de Inimi, care in momentul a- acela băteau numai pentru El. Un fior ne-a străbătut, in clipa când din pădure a răsărit chipul mândru al Marelui nostru Străjer. Am cântat cu atâta hotărire „Graiul Neamului”, încât şi văile au repetat în Întregime acel ecou: „Nu-1 vor da”. A început apoi Regele să treacă încet prin fata noastră ca să-L vedem mai bine, să se uite in ochii noştri, să ne zâmbească cu acel zâmbet care te face să-ţi dai viaţa pentru El. Urale mai puternice, mai pline de avânt ca’n clipele acelea, nu cred sâ-mi fie dat să mai aud. Credea ca acum o să începi să sbori, să te deslipeşti de pământul răutăţior de azi. Masa a luat-o in mijlocul nostru. Pe acelaş tăpşan unde formaserăm careul, am făcut un semicerc, in mijlocul caruia se afla masa regală. Tot timpul cântecele şi voia bună n’au lipsit de pe buzele şi din sufletele noastre. Mai toate am mâncat stând în picioare, ca să-L putem vedea şi când se întâmpla ca privirea ochilor albaştri să se oprească o clipă asupra ta, iţi venea atunci ea chiur de bucurie, şi să spui tuturor: M’a privit Regele!”. Dar dacă nu puteai spne in gura mare, măcar toate din jurul tău ştiau lucrul acesta. N’a avut deloc odihna Regele nostru, după masă. imediat au Început demonstraţiile. intr’un colţ de poeniţă se făceau corturile. Şi am putut şti cu Precizie când a ajuns Regele la grupul lor, fiindcă au cântat „Avem un Rege cu o putere nebănuită pentru 24 de g,lasl d in alt loc era o şedinţă model de şefe de grupă. Majestatea Sa a stat in WU locul lor, ascultând ce-aveau de intr’un cort, se făcea o demonstraţie de prim ajutor la sat. Marele Străjer a văzut toate leacurile băbeşti şi se pot vindeca numai cu propriile mijlofe.ce Intriun cort era o echipa de. prii ajutor la oraş, unde, se vedea cum se Îngrijeşte o fractura, cum se face *i\spitatia artificială și doctorii pentru diferi-A A Krt-Hi. re T-n TlIftCllt' IZi&I ni lTWpSFW I-a plăcut mah mult, a fost demonstraţia străjerelor dela sat. Intr’un luminiş, te pomeneai deodată in faţa unor ţărăncuţe■ îmbrăcate in costumul din Sălişte, ce se asemanau şi Pim port dar şi prin sprinteneala mişcărilor, cu rândunelele. Unele torceau azate pe câte o buturugă, in timp ce alta te cânta. Altele aţâţau focul şi faceau o mămăligă, câteva puneau pe mese feţele albe şi deasupra mâncăruri ţărăneşti, de unde nu lipsea ceapa şi usturoiul, altele măturau într’un cuvânt, arătau cum poate să’tie străjera o gospodărie model. Şi Majestatea Sa Regele a stat mult, urmărind pe fiecare in lucrul cu Intr’un colţ era echipa de topografie, care ridica schiţa terenului, străjerele mai mici citeau harta, altele învăţau semnele întrebuinţate pe hărţi şi altele făcuseră din lut toate formele de relief, ce le aveau munţii din faţa lor, şi aşezau curbele de nivel. Intr’un colţ străjerele mai mici învăţau semnele de circulaţie. Şi le distrau foarte mult; mai ales automobilele, motocicletele şi trenul cu care era făcută demonstraţia. La toate a stat Marele Străjer. La unele, cerând lămuriri, la altele lămurind El însuşi, in altă parte corectând sau lăudând. A trecut apoi la demonstraţiile sportive. Din pădure au ieşit 400 de steaguri galbene, străjereşti, care au înaintat până lângă El. L’au salutat, r.format cifrul regal, apoi I-au înconjurat tribuna cu o mare de steaguri. înainte de plecare, a asistat la o şezătoare, cu obiceiuri din toate provinciile. Şi a lăcrimat Regele nostru, când o străjera a rostit poezia „Regele nostru” cu sufletul atât de limpede, încât se oglindea in el toată dragostea noastră faţă de Suveran. Eram noi emoţionate de toate întâmplările zilei, dar când însăşi Marele Străjer eraînduioşat, cum puteam să ne ţinem noi, lacrimile?. .Şi cu lacrimii în cehi, dar lacrimi de bărbăţie, am cântat „La arme”. D-ra Viorica Litzica a vorbit in numele nostru, arătând întreaga noastră recunoştinţă Marelui Străjer care ne-a dat străjeria, unde lucrăm sub semnul crucii noastre albastre. Şi sub acest semn ne-am legat să lucrăm toată viaţa noastră Ne-a vorbit apoi Regele. Ne-a spus. ..Să fim mandre că atunci când poate vină in mijlocul nostru, lucrul acesta e pentru M. Sa o bae de reîmprospătare a forţelor care li dă credinţa de tăria noastră în viitor”. Ce-am fi putut noi să dorim mai arăător? Şi când L-am văzut cântând cu noi „Imnul Noigru”, am simţit că ne înfuptăm. Atunci, fără să ne dea cineva comanda, am alergat în jurul Lui. Când ai venit vremea de plecare, am luat-o la fugă pe drum, ca să putem ajunge înaintea maşinei regale şi să facemcordonul. Rămăsese vorba că nimeni nu va fugi lupă automobil, ci,' de pe' loc să strigăm lira!” Cum să rămâi pe loc când la i.iepărtare de un mr.ru a trecut Regele, I :-i cum să nu vrei să mai ai o clipă fericirea de a-L vedea! Bineînţeles, am iuţit cât am putut, şi până la locul de unde maşina avea escorta din cetăţenii oraşului. Atunci doar ne-am oprit o clipă şi am luat-o îndărăt la fugă,, ca să putem prinde trecerea trenului care ducea in Capitală pe Majestatea Sa Regele. Şi din viteza trenului, am mai putut vedea o clipă chipul zâmbitor ce se apleca cu nesfârșită dragoste către noi, chipul drag al Marelui Străjer. [Aura Enescu , GTMpa Buvsa