Romănulŭ, aprilie 1861 (Anul 5, nr. 103-120)
1861-04-13 / nr. 103
338 se iinea lok printre primele nagisti ale lumii. „Starea de altns a Italiei meridionale, delăsarea în bare sunt ku nedrent Baloromi! mei konfragi de arme, m’a» minikat în adepti de indinare kontra ielor io aS fost ka«sa atttor desordinî mi atttor nedrentigi. Dar mi înkin înaintea ssntei kause nationale; kalk în niioare ori ie contestare individ«ale snre a mi okua d’aieastt kaust numai mi strt înietare. „Ka st ajut ne litt not la realisarea marelui nostru skon, în virtutea migiatiaei mele parlamentarie. Ei transmit un moiekt de lege neutru armarea națiunii mi Bt rog a-1 komunika Kameril damn forma meskrist de regulament. „Am snerangat toate fragiunile Kamerel se vor aborda sare a dentrta orice digresiune nefolositoari, mi kt Itarlamentul italian Ba da toata greutatea autoritigii sale snre a aktiBa misurele iele malurgingi mi iele mai nelesarte pentru saluteagereî. GARIBALDI. Turin, 11 Anrile 1861. ■l'i", "! 1 ' -'..g.f11.1 1 .'„T.'l ! SSgBSSBK', J .1.1-.... lL.lLL.jL- a intiat a-1 mrisi kargînd furt minit. A kommes toate siringim întele se jarbeaă în nentil se8 mintreakt Boia a încerka ast konsilia al Evangeliei: „ A4ela kare seartE grimidemto kirbsni aminmi asamra kansisl inenmilor sei.t. Dsnt minei , ofinerii r«mî s’a8 n»t«t mremibla min strate firt si fii atakagi niin kiar insaltagî. Un soldat ris, n«s de sentine Ii în irigial strateî Trembacke în timp de mai multe ore, mi kare era sttat de fatiki mi de foame a Bizat an biet lakator adakînda-I nine mi karne, în moment«! kiar în care somonii sei sagramaS noate miri sailolonesi, ki4Î nalt dam ofi 4erea mininalele s’a întîmplat no niaga Kastelalar, au fost în straiele denurtate omoruri isolate comise de soldați. IIitina într’o skrisoarit de la Warszawa, 9 Amile, kithe Debats: „Îgî trimit kiteBa aminunte noue asupra atitudinii nonorului în evenimentele ie s’au netrekut. N’ai uitat kuvintele se contindea adresa trimist, de lubrttorii din Warszawa kind ku întîmulirile de la 27 Februarie. .,Daki sunt Biktime, kausa este kiama îi alaie bunului D-zeu mi noi suntem gata, de por trebui mai multe, a trage la sorgi sine trebue sa meargi la sakrifita, kiar si întinzi gîtul bugitului . . . ,.Aceste kuvinte era o programi întreagi. Desi, Bizind sterilea simnatii cu kare fu nrumiti în Europa, în unele nartite, mtirea nefericirilor noastre din urmă, un lubitor din Warszawa zise vikt: „Le Bedekt n’a fost destul singe resntndit, trebuesk noue Biktime... Aieste Biktime sunt gisite. în dimineața zilei de 8 Aunile, lukrttorii au tras la sorgi ka st uitii kari din el se Bor nine înainte snne a fi mtieltrigi. Demineaga, au mers de 8 a 8 konfesat mi s’au komunikat în mulgime; d’acolo, s’au dus la locul manifestării, martirii desemnați fiind în frunte; and kind omurile au înnaintat primele rânduri au îngenuniat ka st amtente moartea mi a# Intonat imnul Doamne sinte, Doamne nemuritor. Asta nonoragiune care oferia ku amia generositate sakrificiul singelui seSntim în noua gazeti de TIr 8sia. „La Wlocoaweck mi la Ploek, aS fost S4ene do desordine; s’h§ snurtsestrele la diferigî f«nkgionarl mi anarae nreotalal nrotestante de la Plock, kare refasase d’a 4elebra an serßigis nentra Biktimele de la Warszawa. Ilonoral a onrit ka ameningirl graße ne Bestrarl (geamgii) d’a nene Bestrele snarte mi Bestraril s’a§ sanas ín adeBír ín timn de mal malte zile a4esteí onriri. 0 skrisoarii din Warszawa, 10 Anrile, kitre üres a din Biena, konrinda armitoariele: „Az noante s’aS fikat nimeroase arestari. între altele, redaktoriul ziaristei Pszczaka, Alesandra Niewiarowski, a fost smuls din natal si8 la dese ore din noante, sn regulament de uoligit ordini ka nemin sa ns ese dsns zene pre neanteane strate fern folinar. Mai mult saks, este omit d’a se afla la kíruisms sau la kafenea dsm ont ore intre irinzatorist, ín kas de kontra Bengisne, îmi pa nerde konnesisnea. „Ilortsrile nagionalí oS disnirst de ne strate. Őri nine se anta ín nort nationale era alsngat de soldagí. ön mare nsmsr de nersoane noartn nnkt kreue mi alte semne de dóiig. „GsBernatoriöl uiBile din Lsblin, kousiliarisl de Stat Machiekswicz, a fost reBokat din fsnknÍBmle sele nentrs ks a nlekat de la nostsl sns ftr^ astorisare.“ Koresnondinga Havas-Bu 1- lier transmite »rmitoaria skrisoarit de la Waiszawa 12 Aurile: „Domnia terorii urmează. Sesnesaluri ale pămîntului aprópe a lăsa se resară tesaurele depuse în sénul său; ar fi trebuitu se închidă ochii loru, se sustragă simplurile loru de la acestu spectaclu minunatu alu deșteptării naturei dupe iungulu și zece somnu alu iernei; se nu respire aerulu îmbălsămatu, se nu stea a aser diu priveghiătória ce cănta și 0 Ha Ii i o mesele. Tótu astă magiă, din contra îi încongiura. Nici uă dată primăvera (li se părea celu puținu) nu avusese atâtea grație, nu dedese mai multe flori; liliacii înfloriau,Jambilele esalau profumulu loru petruijétoriu; nopțile erau dulci și senine; natura întrega iubia, căuta și consilia amarea. Aste dóue anime aveau pré multe resunete ce să nu respung ă; aste suflete pré multă tînereță ca se nu se unéscu într’unu avîntu iresistibile. Astu momentu completă fericirea lui Fredericu dăndu-i pentru totu de una bunulu ce totu se temea sĕ nu lu véíjá fugindu. Enrietta se desperă; déru, pentru unu amante, este în lacrimele femeie! ce a cesu unu farmecu iritante ce trnchétá. Ea crezuse ce ar muri înainte d’a se da asia, déru cugetase sora amare, și amarea își resbuna probându-i puterea sea. De mai multe ori, ea plânse în tăcere în brațele amantelui seu care-i jura fedelitate și respectu. — Scumpă Bnriettă, îi $c ® eielu, nu crede ce te ROMANITOJ « APVLffi. rE ms ® kE ns Ba dsra mslt mi kE n’a fost întrodusE de kit sare a saElmînta spiritele mi a prin renosirea manifestărilor. „^erksl Ressisel, kare are mai mult d’o miie de membri, mi snde se koncentra de kit Ba timn greaga souiale mi intelektuale a folsitorilor din Warszawa a fost închis nînd la no5E ordine. „Sînt tsrbBriri în nopinjjE, la Ikotzko BB mi la Kielce. Se trimit acolo omtirî. Ziariele Warszawei de la 11 Anrile komin o otErîre a komisiunil de interioarie care regisează nopisoris organisarea konsilislsimsniuinale. Ordine a fost dată negogatorilor d’alsa de la ferestre obiectele de dosiu. De atunus însa toate ferestrele magasinelor sunt închise. „Ileintea din orame este ssnrest ninE la o nosa ordine.“ Ilemta, 19 Anrile. Kamera denstagilor s’a konstitsit mi aginst Entîia sa medingE. Ilremedintele Ghiczy zise într’altele. Imnargialitatea este datoria nremedintelol, dar avea imnarigialitate ns trebie se se îmningă nEnE akolo în kEt sens se abtsre la acele doringe în care toți memorii Kamerei se snesk fsrE deosebire, adikă drentsl egale al tstilor vetEgianilor, satisfakijistiea nretensiunilor legitime ale celorlalte nagionalitajiî, mEnginerea integritegiî și neatîrnarea sferei. El mroninge în numele kamerei aErerea sa de rES kE isbig.il fragi din Transilvania, Kroagia, Slavonia, frontaria militariE mi de la Fiume, n’ag fost kon- Bokagî. Ilremedintele mi sekretarii Kamerei nripesk nostsrile lor ka nopisorie nEnE ne Ba fi kamera komnletatE min sss nstnigii. Biuenremedintele Tisza arata difikslrEgile sttsagismî mi oser BE. Ilolitika noastră trebse se Ae ksragioasE, dar ns temerarii; trebse se fim înnelengi, dar firE lamitate, kare, prin temerea d’a ns strika nimik, kommromite adesea siuesele astinioase. Banioarea „Stadium“ a komnaniei Lloyd, care a sosit la 18 Anrile la Trieste, adsse simtoarele niBele din Oriinte: — Konstantinonole, 13 Anrile. Xaîredin Ilamia a fost nsmii in loksl Isi Etem Ilamia gSBernator generale al Ksrdistanslsî, mi kolonelsl Selim Bei a fost nsmit kan al gendarmerie!. Nosa xErtiE-monetE (kaimes), ue s’a emis nrin dekret imneriale, Ba aeea ksrs in tot imnerisl otoman ks singsrE es stima mai puținu. Nu stim din acei ce promitu cu lașiulu scopu d’a nu-și ține promisiunea. Amu mersu înaintea timpului, n’amu făcutu decătu amu grăbitu fericirea nóstră. Elu îi vorbia apoi de dorințele sele de însoțire și o asigura de viitoriu; déru ea plângea trecutulu, nereparabilele trecutu, cugeta ce elu îi lua dreptulu d’a cere ceva, și acepta ca nesce binefaceri nemeritate promisiunile lui Frederico. — Nu mĕ întorcu la Heidelberg, îi țiise ea; nu voiu ca acei ce m’au cunoscutu sé încetele d’a mé stima. Amicii d-tele aru arunca póte glume vulgarie asupra amorii nóstre și aru vesteai-o. — Ai dreptate, și cugetasem și eu la asta, respunse Fredericu; timpulu șederii mele aici este terminata. Dorința tată-meu este sé visitetlu Italia, vei veni cu mine m eașia? Acolo, cerulu este așia de curatu, ariile suntu așia de înalte, încătu amarea nostră va ave marturi demni de dînsa. Bnrietta primi. Remăiendu singură pe căndu Frederica se întorcea la Heidelberg spre a prepara tóte pentru plecarea sea, ea scrise medicului spre a-i recomanda din nou pe cele doue deposite scumpe și a-i ruga a-i scrie deseori. Și $icea terminăndu: „Plecasem ca se viiu sé te trebue în acestu momentu ee ^enunțu gengisne de Xedigas mi lemen. — D. Cerstti, ambasadorisl sard nentrs Nlersian leaks noîmEine la Texeran. Lordul Dufferin, komisarist engles în Siria, mi-a dat demisiunea sa. — Texeran, 10 Martis. Ambasadorist frames, D. Pichon, se întoarce la Paris. Washington, 6 Anrile. Ani s’a împruintiat skomote de resbel, se crede că forțele Pickens a fost atacat de armia Sidilsi. Anderson a fost înBitat ae Baksa în timp de 48 ore forțele Sumler, altfel se va bombarda. O fregate și alte korsbii armate miesinate au aleriat la Sud. Țara și Adunarea Legiuitoaria. Ou se persuade que si 1’ on était libre on sarait fort, et l’on ne voit pas, an contraire qu’il faudroit étre fort ponr étre libre Q u i n e t. I. Kamera a luat din noi ksrsul sedingelor sale. Figora oare mai feri4igî, în rândul acesta, a ne suni odalE din lok? Doi ani mi mai bine de Biagi konslitigionale; sneminga kimtigati ín aceste din srmi isnl; silsagisnea atit de kritikE a gerei ns Bor serpi nimik! E trist a mirtsri ki dsne atita timn ne afirm azi ka la nsatil de plekare; mi ar fi mi mal trist a re’n4ene Biaga din avemii doi ani din srmi. In adeser, kare e progresul realisat? kare sunt îmbunăucirile materiali reclamate de trebsingile gerei mi realisate? Unde e Blaga morale un intelektuale firi de kare e Nagisne ns noate da ’nainte? Starea iei de fagi, din konun, ne fane ks drent a ne înfiora. Indiferinga pentri binele nsblik se asksnde ks aneBoingi ssal maska ua— triotismslsl; Binga morale distris de metstindin înloksiti de sn materialism fin trîs; încrederea în destin de Rommier, anea kredingi kare devenea din srmi din inima snsl noil or, niOBE civile în mslgi; mineea ne e mai trist, resneklsl legilor a ajuns a fi mai mult o Birtste de kit o îndatorire, mi libertatea sn kspínt nsmal, skrisín konstitsgisnea gerei, dar Bariabile ka temneramenlsl nelor la astu proiectu ce-mi plăcea atătu de multu. Déce bucuria d’a vede pe soru-mea mi-ar fi fostu refusată, așiu fi pututu celu pucinu se-mi sărutu copilulu. Vai negreșitu elu n’a se mé mai cunoscu!“ începu se plângă și fu coprinsu deuă mustrare de cugetu. Bietulu copilu, cugeta ea, a selu părăsescu. Ce simplia ea pentru dînsulu era unu amestecu nedefinibile de tinereță și de amărăciune care adese ori o spăria. In acestu momentu, nu simpția de cătu bunătatea inimei sele și nu cugeta de cătu la inocința acelei mice ființe, fără altura^imu de cătu dênsa pe lume; déru Fredericu reveni era așia de fericitu, se grăbise așia de multu ca sé se întorcă ma curîndu, o ocupă asia de bine cu a marea sea, ia cătu ea nu mai putu cugeta decătu la dînsulu, și plecăndu pe clina răpede a pasiunii, ea se lăsă conduce de acesta mană iubită care era să nu se mai despartă d’a sea. Frederico făcuse în grabă preparativele rele. De la plecarea lui Antonio elu perduse mai de totu din vedere pe studiați. Actiurile sele nu fure deci limge; cu tóte astea nu voi a uita pe mătuși ă-sea Mariana, și luă drumulu spre Manheim. O află mai de totu însănâtoșiată, și, ca totu de una, mai dispusă a vorbi de dînsulu de cătu de «a. Plecarea lui Fredericu meninul a o întări în institigismie mi moranskle iei. Interesele materiale ale Nagisnil ne prezint avelanil snektakol; kredhtsl a nerit; lekririle nsblice sunt în cea mai nroasti stare; komer4isl, kare înaBsgemte nonoarele mi kontrilse ki atilanstere la întinderea mosneritigii nsblise, se mistiemle ssnt isbirile de a nrimit agrikshsra în klasa arindamilor; în fine, faliții le nenimirate, linsa de ordine mi de stabilitate în afaceri doBedesk o stare nesiksh mi Bltimitoare care atinge de a ndlripi interesele nsblise minunBate. Negremit freb se a gine kont de anemorigile 4e întîlnuim in nonor în enorile de reorganizare mi de transigisne; dar sunt nminteaska administrare a ministeriala aktual am progresat în risi. Daki orice legilari konshistine ale gerei sânt slibite; daki magistralara e amilitimi transformați în instrument al îmnereburilor noblimi; daki kamera a fost goniți sântan metest kare askande ls gres doringa firi sagiS d’ags Berna, o suntem datori în mare parte acestui minister kare a abuzat de încrederea Nagisnil mi kare a mers ks kstezanga mma 4erka s’o faki si legitime arbitrarisi mi si se sins4idi singtri sabskriind tot ce s’a aneltit în contra Iibertigîlor mi moralitigîi iei. Dar ns Boim a ne ’n- Unde mai malt asanra karaklerala! a 4emtel administriri, stigmatizat de kamen în adresa sa kiire Domnilor, rai densngal de mesi ks atita karagiă mi skraingi. jjeara a resusns la anelsle i s’a fikat, raineste usgin reprezentangii sei Bor nsne negremit un termen afemtei orgii de natere, inaugurate de persoane de la care eram în drent azere, mai mult de la oricare altele, resnektal legalif legiî mi drental8l fu kiraia. Heeare ne meokani azi e Bistoriil e si Isagianea în care ne afirm mi ’n kare ar fi nerikalos a stirai mai mult. Simagianea noastri însene a da Biserele Ia togi a4er kari usa interesele generali mal mesaj de vin’o cuprinse scia proiectele tatălui seu. Nu făcu doru nici uă cestiune asupra acestei resoluțiuni așia de răpeai, care înainte părea ca lu spartă așiă de multu. Entusiasmulu lui Fredericu, foculu cu care vorbia d’acésta calétoriă, carej se înfrumuseța pentru dênsulu cu încănțămîntele soței sele, nu-i scăparo din vedere, îlu oserva in tăcere și aștepta póte ca elu sĕ se ïncréziu intr’însa, déru nu-lu întrebă. Póte asemenea n’ar fi voitu sĕ priméscá uă confidință pe care ar fi combătutu-o, făra a ave puterea d’a impune defense salutarie. Numai, căndu plecă Fredericu, ea îlu îmbrățișiă cu mai multă iubire de cătu de ordinariu. — Du-te scumpulu meu Fredericu, nu Jise ea, și revino bărbatu. Instrueșce-te, admiră ariile, cunosce viața și nu perde din vedere nici pámêntulu nici lumea, adause ea sumeréndu cu bunătate. Fredericu nu strînse în brațele sele fară înduioșiare pe acea femeiă escelente, prima sa amică, prima animă, în care se revărsase a sea. Căndu fu departe de Manheim, nu mai fu de cătu alu Enriettei. Nimicu nu lu mai ținea acumu la Heidelberg, îlu lăsă fĕrà părere de réu; numai, în momentulu d’a vedé disparendu ruinele vechiului castelu, se întorse, îlu véau ăncouă dată, luminatu de uăra<tă frumósá a demăneței, și aducendu-și aminte dulcea aparițiune a Enriettei, salută cu emoțiune acelu poeticu legánu alu amorii sele, se intîmplă totu de una, tocmai în momentulu căndu se credeau departe d’ori ce periclu trebuiau se veghieze maieu atențiune. Aru fi trebuitu se cugete ce dupe luptă vine adesea fatrea și perirea puteriloru, și ce atunci pasiunile unu momentu reținute și devenite mai putinț prin reacțiune coprindu totu. Nn cugetare de cătu la fericirea ce se prepara pentru dînșii, intr’uă vidră petrecută neîncetatu împreună, nu mai vei are filele trecute de cătu ca unu visu tristu respinsu forte răpede la deșteptare, pe căndu viitoriulu se desemna în ochii loru cu culorile vine ale speranței și totu visăndu la viitoriu uitare presintele, care trebuia sĕ fiă patinute și reservatu. Se dederő unulu altuia, déru se dedere cuim se dă cineva in estrema sunetă, adicĕ prin escesu de încredere și de simplicitate. Furè unulu alu altuia înainte d’a ave unulu acésta cugetare și celulaltu acésta temere. Lumea a cării căutătură i-ar fi opritu póte nu esistea pentru ei. Fredericu abia o cunoscea. Enrietta n’o strávé <juse de căzu de departe. Ș’apoi ar fi trebuitu ca tótu natura se nu fiă complice a transporturiloru loru. Ar fi trebuitu a se descrede de farmecele primăverei, de profumulu îmbătătorii, alu sucului celui sau, de călduțele ei (Urmare pe mâne.)