Romănulŭ, aprilie 1861 (Anul 5, nr. 103-120)
1861-04-22 / nr. 112
resbsnxtoarea mxssra lsatx de bar. Vay, karele a kasat lotte a fxkslfe kongregajjisnea komitatslsl sssnendînd mi ne not ofiziali uii restasrxnd mat bine ne foasuu Juoo urelsre (Bezirksämter) ale 1st Bach, kass’> nrinainalx a fost mi akolo limba. Intre azesiea eatx kx gsBernsl nroBisoris din Kisuj, restasrx uii translatsra Beke romxneaskx, densmi mi ne translators! ns însx ks salari» de 840 fr. B. a, ksm o aBea translators! de ssb gsBernsl zißil mi militar din Sibis mi nil! ks rangs de konjjinis! aktsal in klasa 9-a de rang si nsmal ks lefuiioarx de 472 fr. mi ks rang de simnls kanálist in klasa 12-ea ainia nreksm fssese ia gsBernsl din Klem nxnx la 1848. Ba se zikx Iranslatsra romxneuskx, nrÍBilx de ne tériméi legilor» dela 1846/7 s’a reslasrat nsmai ka din gragix, nsmai ka o konzesisne fxkste nemtiinfleí romxnilor. Romxni ínsx nretind neasemxnat mai mslts de kxts o translatsrx asemenea dragomanilor de la konsslatele mi ambasadele din rxsxrit. El uitis nrea bine, kx de astxzí inkolo ns se Ba mai afla sn singer roman, karele se skrix kxtrx astoritxßile nsblize ale ßxrel Ardealsls! in altx limbx de kxt nemal ín zea naßionalx a ior romxneaskx. De aici au o forma de sine, kx institil Translatiiei geberniale Ba treb si sx se intinzx la toata geara mi la toate astoriíxijile nsbli ie, dikasteriale mi msmanuale, sas adikx, topl amtibiapii fl*biií por fi silipi a ín.Expa limba romxneaskx daka ksniBa ns omtis nxnx aksm, nrin urmare translatsra Ba trebsi sx kazx de sine. Multe legi liranine s’as ades assma najjisnii romanetuli; lotsml nici o lege fxksix de oameni ne Ba íi în stare de a mai sili ne romani kasx-uii delatere limba sa naßională în favoarea orikxril alteia de ne faga nxmîntilei. Drentsi este ssperansi Isinii, zinem mi noi ks kontele Mirabeau. Drentel nalsrei mi drentsi minijei sinxtoa&c ns se noale kxlka nizî în I I xnilalsrale ka zea Isneka urm legi din ansi 1791 mi 1846/7. De altmintrelea legile aaeiea obliga uesngsrl, seksi mi sami, kari mi le-as fxkst ei ne seama lor; earx nayisnea romxnx ns o not obliga întrs nimik. ,,Lskr» abssrd mi tiran de a ssbordina ne frangessl (relaliße ne romxnsl) la sn strxin, karé mtia iisßin sa2 res limba noaslrx, in kare el ns se noate nizî esnlika niai a ’mi arxta nemslgsmirea.“ — Romxnil as aßöt 'iele mal dese okasisnl de a se konßinge în amxrxzisnea ssfletslsl lor desiire adcBxrs) ksBintelor genislsi isîorik al Franziel. Kxte ssdori, bxtxl, temnițe, nerdere de zile mi an?, nerdere de atxtea kasse drente komsne mi nrißale n’as dat de kaiisl romxnilor, nsmai nentrs ka amiiloia||iI n’as ksnoskst limba r omxnx mi ns le a nerlraktat mi de'iis kassele în azeeatuî! Amia nentis romani: limba ori Bieapa? Amia este: Se noate însx ka romanii sx se arate lxlkxtori de legi, de mi ar fi nentri el rele, nînx kxnd azelea ns se vor schimba min o altx notestare legislativx, min o altx dietx? Rennsnssl este »mior. Romanii n’as sx kalze niH o usasm silx de iele trei stay... seama lor mronnix: ai — dsnx ie romanii ns mits mal sngstemte nini nemijemte: dsnx ne ns enstrre nxinx nte askx kare sx fix in stare de a-I face de frnkx ka se împejje pre o altx limbx lxrx Bora lor, — and napisnea romanx niai kx Bauriaene legile mi ori de alte ordinapisn, deliberate, de aisisml, resolspism, de kxt nsmal dakai se Bor komsnika în limba sa napionalx romaneaskx; nial renresentangil komsnall nial nartikslarii ns Bor mii se kspinte în adsnxri nibliae, de jos nxnx sss în dietx, sx-uiînainteze resnsnsirile, ranortsrile, kassele de moaese mi ori kare alte afaceri kxtre astoritxßi în altx limbx, de kxt numai în limba lor napionalx, bsnx oarx întocma melism se întimpla aceasta în Elpepia, unde togi amiiloiapii fxrx mal o dislinkpisne ssnt datori a ksnoamie, a vorbi mi a skrie korekt limba goborslsi ui mal ael mal din srinx loksitor nis e îndatorai a ksno a mie limba amnloiatsl sî. üiersi minte, kx în nutria noastrx în kx sa srma în Iok,ma , ba chiar în lemnsl de faux tolst merge ne aneastx kale. Atsnai anoî densmeaskx mi gsbernsi ori ne umnloiagi mi ori k^gl translatori îi Banixzeo, kx nonorslsi nimik nsi Banxsa, nentrs kx sa ei limba mi Biajja ssnt sinonime. B. (Gazella TransÜBaniel). ROMANULU 22 Aurile. 4 Mai. O Recensiune Filosofică. .,Am Hetit desnezî o karto germanx intitslatx“ Gena tilosofik în o formx nonslar*,, de I). Dr. phi. Tits Ma~ ioresks, Berlin 1861. Eram ksrios sx nxd kein sn nogerman, sn roman, ap« ksragisl do a skrio o karte filosofikx în limba germaniei, în limba azrstel verî, kare a le Beuit în Estona, ka sx ziacin auia, na— tria filosofieî, kxnd atsnai ns noato ainoBii se reretezie Iskrirî zise mintisle de algii, mi trebie a se mesenta ks ideie filosofiie nose, sas nel asgin ks forme nose nentrs idee neki, mi asta este foarte greu, nreksm suitie fixaine, kaié snoksaat ks filosofia. Ksriositatea mea a kreskst înkx m.s mslt BXZÎnd in Sitele jsruale Mormane lui Kansese (în „)».fil 1 in is Ite Zeitung de L. Rekstab; în „Nagional-Zeitung No. 15 de A. Stai, «Colcloril biograf al lui Losing; în „Revue de l’instruction publique“ No. 36-1860 de Baronsl Kaserta mal.) reaensisni mi kritiae desnre aaest on, skrise de oameni eminengi mi komneliugi, kari s’as uronsnaiat ks milx ias— dx desare skrierea d lsi Tits Maiorosks; fiind kx miiam kx mai ks seamx în Germania, în natria Isi Kant, kritiiele filosofice ssnt serioase mi secero. — Intîmnlarea a erst ka aaest ons sx-mi karb în mxns.J am aelit ks atengisnea, ne meritx, mi m’am învuedingat dia nos ka aelebrsi kseint ai lsi Nanoleon kx nimik ns este „imposibiIe în rsme“ este sn adeBxr mi kx sn roman genial, noate sx dominx sn filosof paginale, strxls Hind mi în literatura filosofilx germană Aaeea ne m’a isbit la uirima Bociere în pusl d-lsi T. Maioreski este talentul superior care are, a trakta materiele filosofice ale mai abstrakte, ns numai în se mod foarte nonstar, nslem sx zinem în o konserpagis ne foarte sinioarx mi nixkstx, ai ce este mai mult, a înfeginiia aaeste adeBxrsk ssb niuite nsntsk de Bedere its tots nose mi interesante. Deja Leasing a zis kx în filosofii nostalea ns konsiste în innengiunea ideelor nose (kxai ideele, ns sânt ka mamifitle.', cîia kaii mVate ainoBa sx nxskoneaskx nose în toste ziseie), ai a da forme r.of.e chiar ideelor 8ekî. ^sine gxsesite a da în filosofix o metoadx nosx, kiíre koudsae la ksnomtinga adevxrsrilor Beki, a găsit într’adexr o filosofix nosx; îîX4î filosofi i ns konsti în neginele resultate, kari se aflx ne neginele finde alte fix-kxrsia sistem filosofik, ai tokmai în oneraaisnele adînai intelektuali, kami as kondis min o ixrijisire logikx la aceste resultate. Sistemele filosofice ssnt numite rase trekxtoarie, nomind metoadele bune remxne nemsrlouric. Amia este în filosofix kami în matematikx, as teoremele, ai argumintele lor konstitse adeBăramn mitingx. Amia darx ks bsksrnx miks admiragisne am exist în nsmilsions desvoltarea ideilor filosofice în sn mod originale mi nor, and aneea ho am admirat mai mult în jin de fiostri astor, este o ersdigisne imensx ne lingx aneastă originalitate a konaengisnei, kxai în genere aei meaersdigi în filosofix sunt rar sumite originali mi de konaengisne nose snontanex. Kourvissi kxrgoî d-Ist T. Maioreski este ael srrxtor. Afarx da o introducere sksrtx, onsl, kourinde srmxtoariele dose-sine-zece kanitsle: ce este filosofia? si O delingisno mal I X uis r itx desire filosofix, III Enumerarea nxrgilor filosofiae, IV Fundamente tensikologici, V Tot desirensikologix (Fakultatea renrodskgisneî), VI, Tot nsikologia (slingirea, doringa pdiupa, jsdigislmi karaktersi), VII O rebist x sksrtx a minainelor asixo- rofiae dsnx metoda astorsisi, VIII Idee generali filosofiae, IV Teismss ui Ateisms I, X Moartea mi Nemortalitatea, XI houseaingole soaiaîe alo »a estsîsi sl oui filosofia , VII Anendiae (aici sunt grxmxdito notele mi ailatele saBunte ale astorsisl). Ne este ks totsl imuosibile a intra a‘ii maî mslt îu detalsirile aaestor artikoll, darx ssntem lukredingaß! kx or ae romxn, kare are siimiatia uii amoare nentrs uernelxriie înalte fiiosofiae mi kare ns se msigsmemte ks o iskrare oare ksm instiuktißx a iuteliginxjei sale nentrs obiektele nrosaiue ale Bieijel sale de toate zilele, kx aaest om ziuem, aetind kourinssl ayestsi ons îmi Ba simgi esaitatx ksriositatea de a-1 neți. Ks toate anestea u’am nstst a ne îmnedeka de a faie aai astorslsl kxteBa ohserBagisnl ssbiektiße. Dinssl a fokst prea bine kx a dat in onst ses cea mai mare întindere a sixologiei; fiind kx este intist kx de la Cartesi « (Descartes) nxnx aksm toate sistemele filosofice sunt basate ne psichologix, kxat de la Descartes, care a învenit sistemul ses zikxnd: „De tot trebie sx mx îndoesk afarx de esistinga mea monnix“ nxnx la Kant mi mai ks seainx la idealisms! Isi Fichte, la sistemel transzendentale al isi Schelling mi fenomenologia siiirtsisi Isi Hegel, basa nestrømstabile mi indubitabile in tilonofix a remas idea sintagei ființei noastre psiehice (ego, le moi, das ici) care este kansaktsl zelebrs al lui Archimede, din care filosofii moderni kxnd restoarnx kxnd rekonstriesk ismea tisikx mi morale. Es not sx mx îndoesk de ceritatea esistinßielismei, dar zelepin sn lskrs este nentrs mine indibitabile, adekix kx esiste în mine sn ze kare se indoiește. Jsnese nostri astor a sunat în zerzetxnle sale fisiologize sistemsisi is Herbart. Ilentri sns snnrit matematik (ka astorisl) azest sistem are ze ca faszinant mi isbitors; kagi este într’adevãr sa snektakol ksmos de a ședea sirul ideelor noastre formilat în miunte serie algebraize, ka fi^nd ar fi nimte* mxrimx materiali | ! f> t* <- tir. «■ i'! R este franante de a vedea min args ! minte matematizi esnickatx dedskgisnea likrsrilor noastre intelektuale (meksm este remrodskgisnea ideilor, imaginagiunea, memoria, chiar mi doringiele minologia noastră liberx, ns depine alt nimik, de kxt sn „fazî‘, al snsî kalksl algebraik. Dar ns s’a nxist tot desna kx sistemsl mixologik al lsi Herbar i ns esnrime tokmaî fsndslazestel sinitinge mikx imbrxkarea ideilor într’sn în delim de gifre este o îmbrăkare stranix, în care fix zine ksnoamte îndatx kostsmsi îmnrsm stat. Ext nentrs ideea nronrix a astorislsî nostrs, adikx de a dedsze di- Bersele faksltxgl ale noastre nsize nsmai dela sn singsr nsukt de nlekare adikx dela lsnta mi kolisisnea ideielor (Kampf der Vorstellangen) aBem sx obserBXm zele srmxtoarie Astorisi zize kx nizî o ideix ns se nerde în kreekî nomtri, mi nsmaî kx ideia nosx Batakx ne zea Bekis A, o îmninge nare kx în fsndsl stenei mi o intsnekx, nxnx kxnd Ba Beni o ideix nosx C, kare Ba întsneka la rxndsl sxs ne B. mi atsnzi A Ba redobîndi nsterea sea mimitipx mi Ba recksna din nos anteszena tea.fisisî nostri intelektiale. Asta este nninzinisl fundamentale d»a kare isnete nostri astoris densze ks o geniale sagazitate toate likrurile noastre fisize. Dar întrebăm zele simxtoarie: Exnd C atakx mi birsemte ne B, kare oksax aksm singsr inteligingia noastră, nsinds-se în lokst el, oare min te drento sx easx ideia A din asksnssi el ? Kxai din dosx Iskrsrî, snslor kx G Ba fi o ideix amia de nsternikx ka B, sau ns. dakx ns, este învederat kx ns Ba ustea birsi ne o mi kx azesta Ba remenea omninotente observxnd ne A ka mai ’nainte, dar dakx din kontra C. Ba fi de o ustere agale ks B, este asemenea infederat kx ca Ba eserzita în raportsl se« k« A, tot anei eskissipism ka B, fiind kx togi asteniizii în isme as e kalitate komsnx, adikx kx înning mi denarteazx ne zel mai debili de kxt el, kari le stas in drsm. Amia darx azeastx tiranix, ne kare B a esercitat-o kxtre A, negremit kx mi C o Ba eserista kxtre sermansi A, kare n’a dobîndit alt nimik de kxt kx a schimbat stxuînsi, mi va remînea negre mit ka mi mai înainte în o anxsare nimizitoarie, ka ksm n’ar esiste. Dar întreb, zine ne zize kx ideile (impresisnile intelektualîj ns se Herd mi ns se slăbesk de sine odatx, ue kxnd Bedem kx impresiunile simgurilor noastre se slăbesk mi se sting (verklingen) de sine ? Este muist din outikx kx ordine umpemte kxte Ba minste nekontenit la o coloare monotont (d. e. galbenx) nerBsl ontik, (al Bedereî) se ostenemte de azeastx monotonix nentri azeastx koloare mi nsmai este în stare kxte Ba minste a o nerzine; mi tokmaî dsnx ze Bederea noastrx a fost oksnatx kxte Ba minste ks kriphea sneî alte kolorî, tokma atsuzî repine neiBsisi ontik fakiltatea sea nimitiBX de a nerzine koloarea galbenă, fiind kx diversitatea impresisnilor este sn renaos nixkst mi restasrant nentru organele simgistilor noastre. (Asta este mi kaSsa nixzerei distrakgistilor.) De te darx tot azeastx lege de ostenealx mx de restasragisuea sx ns domneaskx mi in sfera noastrx nsixikx? Ni senare kx mi azeastx lege ar astea âersi ka sn nsnkt de nlekare nentrs o serix de dedskgi sui fisiologize. Noi martsrisim aizea inkomnetenga noastrx in azeste materii filosofice mi ns ne sfiim nizî de rism a arxta azi inferioritatea noastrx în azeste materii Bis-a-si ks astorisi, dar ka sx ns kreazx zineBa kx admiragisnea noastrx nentri di si ne a îmnedikat a-I obser Ba a^eea ze am ze am krezst demn de observat, am înaintat mi oninisnile noastre în azeastx materix. Amia darx terminând, ns mainstem faze alt nimik de kxt a zize ks tonix sinteritatea konBikgisnei noastre kx risis filosofik al d-lsi Tits Maioresks a atras nssinx-iks drent ks- Bîn t alongisnea filosofilor germani mi dorim ka d-ns T. Maioresks, reuiind în natura sa, să într’ebsingere nana sa filosofikx tot ks avea ssperiozitate în limba sa muternx. Atsnzi ssntem înkredingagl kx Ba fi demna renresenta in literatura romanx ramsra de filosofix înaltx mi originale, azeastx filosofix kare dx spiritelorS isni o diskigisne senoasx mi adînkx, nimte doringeama de nezesarie nentru tinerimea noastx. Dor. Isliss Baram. PRINCIPIILE ce prin Adresa el Adunarea s’a legat câtre Tron și Xațiune că se va pune în lucrare: „Unitatea romanx mi konsolidarea Statslsî Roman. „Traducerea în legi uositise salstaniele pinainte ale art. 46 din koneengisne; o asigura românilor toate drepturile lui libertxgile ne le promite acest artiksl; a da toale despoltarea institstgisnilor msmannali, atxt rsrali, kxt mi •rxuixnemtî. „Regularea ks jsstigix a legii nuimitoare la raportsrile dintre monunetrii k» InstiBatorii geranî, konform sniritstsî konvengisnil ae areBede îmbunxtigirea stxriî lor. „Reforma elektorală, anrobxnd mi uliimind toate înlesnxtegirile rechemate de interesele generali ale gxreî. „urginga sneî legi jschaiarie kare sx garantase independinga magistratsre mi drentsrile îmbiamagilor, mi sx nerfeligionese regimis konstitsgionale. „Komnlektarea organisării noastre nolitiae mi soaiale, regularea intereselor gerei pin legi jiste, asigurând nentri togi neuprimitoarea dar riguroasa anli Iiare a legilor. ,,Organisarea edskagismi mi instriligismî nskline, mi întinderea kslisrei morale mi intelektuale în diferitele state ale societigii, este una din treb singele cele mattmierioase ale României. „Organisarea solidă a armatei de anxrare, kroagisnea adopiratei forge nagionale a devenit o necesitate imininte kare ns mai sufero amânare. „Îrginga sneî legi assura nekormalibilitxgi între mandat și de denstat mi fonkgi snile denendingi de guBern. „Ali ’n sfîrmit a declarat kx tiranai fantelor a sosit mi kx ns Ba kriga niai o osteneala snre a înainta nosa noasta organisire, Itxria este gata a konsakra tot timnul ne i se Ba zore.“ Mitukurile în nortsl Galagi. Hregil Sliodskielor. In ziua de 18 Aprilie 1861, hortbii sosite înkxrkate .... „ i, demerle ..... 2 ,, nornite înkxrkate .... 4 „ ,, deuierte................ 2 Vanoare sosite............................. 1 „ nornite............................. 1 Grîs ziakîr kalitatea I. . . 209 _ „ ți * țț n. . 186 —. „ kxrnxs „ I. . . 205 — ți ți țțn. . 105 — .. arnxst ..................... 200 —. Sekarx ................................112 —, Norsmbs ........ 138 — Orz»............................ 8681