Romănulŭ, mai 1861 (Anul 5, nr. 121-151)

1861-05-03 / nr. 121-123

394 Inklt nriBemte reforma lestei electoral* Iloarta st rostemite nentri o aisminea reforms, lissnd Domnslsî dr*nt5l da a monsne kabinetsisî Ottoman mi notarilor garante modifiksrh ye le ar sokoti trebsitoare, înse îl rakomsnds cea mai mare irs dinjtE mi folosindu-se de ayeasta okazie Ali-Etama, «el kar* mi în kongressi de Ilaris a kombit«* ?5nir*o ÜrinHinatelor, ss inunde a kritika me agel kariî a8 emis Totaril* Adsairilor Ad-hoc din n»rb no karis kalifilis de revolspio Ks aceasta înss ns krisji niglij* kon**r Batorii ktrora le imnsto ks d* fili form*ats elemental nre ksransaltorip în Adsnsrile aktsale, totsml îuo n’«S fi kst nimik n*ntru îmbsl*tsijir*a nousals a nonslaiilor. Ministerial tsryesk zige and Ito înalta Sloarto implinind vererile Domaslat »S fikst tot ye i-aă fost arin rurtinjis nentr» a îndestsla inter**el* din între a le adminia trage î Hr in vinatelor ea snerează ks mi oks Srm Biraa lokalt Ba nane toati rSBna latre [ re»n*kta în g*le din aiato no Jitik» flennato a Imneristsl Otomană ațt kfc no a* ia abate de ksnrinderea abUt Utikî. mi dar înalta soarte yere kft «dato ks InkiBÜnjtarea berarilor UomnBl BÎ Ksaa, nsterile garante se nsti B** intr’un kin tom srnt mi noastip »isia*li le dareureste la Lat ssmilarea kind Ikingi notele au fate o înverbare de a emidi» «fara datorinjjelor Iov *g ai o. Saks, simjmsl d« ns tckstaal dar krjdinloi al notei Isl Ali-IIauia. Sa k$*d* ks atest akt este rediyiat în kanlelaria ambasadei Asstriaye. Te »ót ÎQkredinija ks *a na fost bine «BaBt» d* mal mslßl ambasadori mi It» deosebi de atei al mare Britaniel. tforeia itomd kB o mini darniki kon«BiHljjimintal se8 cererilor Domnitorslsi RotuBnilor mar fi kimtigat simnatiile «t deiotamentsl end nayil tnlreyí, OtrimilBfnds-ml înse kontesiile înalta HoartB n» Ba onri ne Rominl de o Öairea fntr’BB kin definiția. ROMANUL! J MJUT. stindarist ziaristsl Konservatorisl ns mai no at* avea niyl Bn bBBÍnt d’a fi între Snirea mi Romi asi mi min urmare ea esto k* tot*l ksrmato, remi ind konstatat ks nartea dreanta a Adsitoril ns are nici sn organ nsblik. C. A. Rosetti. DHfli «EDAITOR AL ZIARI 8L5Î 15 NI R BA. Domnsle sce nsblika în Bskstemtl su ziarie jDstl nsmele „Konservatoria l progresist,«riscare or» organsl «net nartito întregi uri tore este o narlito însemnați kore ■a «bi» tui ute maiorilutoa In kamen.. Asel »iar a ’inetat mi s’a ansnisiat ki tontonindise ka fostul ziar „Sekolală“ «a «Bl In Biitor sânt numele de „Bilién»», ITusel ketneiă domnale, Bizind In ■Bari»! „îîntrea* an artikla ne ssnskris «i kar* uri a uiretat este de trebaii Ü ® a fi deschitsi am deskis avea desbatere «’am amiint-O In trei numere ale „frominilsl“ u’aui natea ziye în nutri. Domaia ta In No. de simbitu trekato ■Âiî .,0*orabil*l d. K. A. Rosetti, redaktoral j*r*fll*sar „Rominol*" în No. 117 din joia trekfetit, kine Boiamite a s* oksna do snal din artikolîî fonel noastr». D-lsi numenile simalil nostrs organal abrai drente. Kb feste kl «* am faie onoarea n« astea nami •fgatiBl infuidrente kitré a kiria onion nolítíne am inklinat mai mult do kit odat b, tbfBinîj n«l kare na nmS ajsns Inkb nrin kon- Tikuisne a raksnoasae leijitimitatea nartidelö? In AdBtiav*a noastri, ns voim a ne Isa âie înti onoare, mi tirotertrim ks atíta mai mart ín kantrad«»»niiri aiestia, ks kítd lsí Rosettí nla^e a konfsnda mai In »rim nartida dreanti ks nartida bitrins. .,Snirea a kritikát ks severitate trekktfil do ia M lansariá nini aksm, dar n’a skssat lntrs nimik nrin aaeasla trekstsi regslameutar, ks toate kb, o mbrtsrisim, aael trekst, nemit desnotik, a fost adesea ks mslt mai liberal d* kit sei de la U Iansaris inkoa, namit konstit*BÍonalO-liberale. Noí am l*at, kam trebaea ss leam gavernele Isi 24 ka tm rrr'ofves mi din aí«»! műt de vederj lo am jsdekat aktéi« 1W* a le komnara ks trekstsl. Oamenii nrograsslsT, în aktele lor so glndesk tot d’asna la Biitor, mi kiar kind se site la trekst, o fák nsuuai ka st noalb lega mai bine mi mai stabil nresentsl ks bíitorsl, Iskrs nean>rat ne*iesari8 ín merssl soyieibgilor smane. Aneaita ne-am íforaatS a fa>ie női ín kritinele noastre. D. Rosetti Imi ads'ie aminte kb „Tirnnsl“ saí „Sekslsb, kara renresintb aslbzi In narte „Suirea“, a fost 5el din tói organ karé o datb ka enoka de regenerare a nrotestat ín kontra relelor trekötslsi mi se mindremte de ayeasts. Eakb nsntrs „Snirea“ iib noate a so lega ks trekütöl regslamentar de kttS in nele bane aló la! nroksm asemenea niíi ks trekstsl Isi 24 IansariS de kbt earbmí in te Bá fi aBst mi acesta bsn. în kit nentrs esnlikirile ae „Rornbiisl“ ne fane onoar a nere la artikolsl foael noastre, le aimjjimS toatb legitimitatea ks attt mal mslt kS kttS diaksuiBuea demnb ne ameazb „ Rombnsl“ ns noate de kbti a fi folositoare nsblikslsi noatrs ín ímnrejBrsríle de fagb. Anest resnsns d, Rosetti îl va aven kiar hi No. viitor. Boasseveans. lIer domnsle ertare ki n’am uitist ki »iarisl „KonsorBatorisl“ snindssi ke „Sekolsl'4 a disnirst, astfel nrokam aă ssBuinst anil ki Dasia kotronindsse de Romani ijinte da>iiki a disnsrst ks total uii nol am remas ksraßl nsmal de yiutea romani, ier ertare ki ns mi am nstst InkiHsi ki Bekia mi nsterika nartiti al kireia organ era KonserBatorisl snindssi ks Sekolsl a disnirst ks total mi astfol ziarisl „Snirea“ a remas ksrat <ie ora odati siarisl „Timnsl“ mi „Sekolsl“ do ssnt a domniei tale redanaisne kind ataka ks atita tirie mi sete toati nartita Bekii. N’am mtist’o nseasta ns mi am nstst-o Inkinsi, n’am nstst kredo niil odati Intr’o asemenea Bigoare mi nBtere a «iarisisl „Sekolsl“ rn’atit de mare disolsRisne a xiarislal „Konsersatorisl“ Inkit reaninnd sent nsmele de „8- nirea“ aieasta si niari ks totsl mi se remie singer elemental fostsM siarő „Sekolsl“. Aksm fiind ki d-ta ne fa^l ksnoskst aioafti ne ’r.ßeleasi suslberaro a „Konsematorislsi“ ssnt silit a o krede. ln äsest kas înss, domnsle, esto ks total do nrisos u mal resnsnde la artiklil RominslsI kare aksm Ilkonsiderka ne esistond nentrs ks nsmal a8 ks- Btnt d’a fi. tn adeBir desbaterile din artiklil ßomfcnBlBl, ka resnsns la artiklsl nesBiiskris al öniril nB mal not aöea nini o naloure daki n8 este o desbatere a ouinisnilor ntrjiii drentc a AdBiiftril m’a risipii «tinye. Desbaterile Intre indißizl, Intre d. Bssseneau8 mi d. C. A. Rosotti, nn not anea de kit ön mik, sn foarte mik intsrö^ nentrs nsblik; mi eS snsl kare ns ssnt nini mikar nronrietarisl ayest»I foie n’am niyi drenlsl a desbate la aneste koloaue ideiele snsl indiüid. Ki»d am lnneust nsblikarea Rominslsi. m’atsnnl iiki eram monrietarisl an estei foie. d. Ersilis mi-a filist onoarea a deschide in coloanele Rominslsi o desbatere. Am nsblikat eristolile domniei sale m’am mi resnsns. Mai nainte Inss da mai sima desbeterea l’am rsgat a deklara daki este asterisat a vorbi în numele snei nartite sau dako desbate nsmal in monnsl ses nsme. ILII nentri ks n’a krezsi atsuni k’ar fi bine se srmeze anea desbatere in nsmele sne nartite Intregi ea fi Indato ksrmato. Aceasta, domnule, ofere interessi niblik desbaterile între indivizi nsmal, ssnt nsgin interesante mi ns not fi inuimite de kit kind ssnt skirte mi nsmal kit un schimb de ideie. Nsmal agele kare ssnt în numele snel nartite not apea sn adeverat interes mi kare iiki kremte mi skade dsne insemnitatea organsisi, adilto a dranelsisi ye renresinto. Astfel dar, Konservatorisl progresist nerind ks totsl, dsne a domniei tale deklarare, in Suire a, mi nemtiind kare este dianelsl ye renresinto agest ziar, este Insiderat kis desbaterea Ingensto kis Toastai pun de primul atcuroste in baucetul dat de comercistBțli din Bucuresti d-lor miniștrii din I**l. Banketsl este nenlrs komeryian- Qil Bsksreffitilor, aeea ie a fost la In'ienstcl se8 eeea se este tn ade- Bir, adiki kornsnikarea kre mlim, a rsue mines ui’a gssta *insl ímnreBni este a ne ínlrsni ks (oriT In adeveratele similimente ale Rominiei. Astfel dir komernianuil Akaremtilor divid a iest banket în onoarea miniștrilor de veste Milkop aă Boit ka nrin d B., domnilor, a se ’ntrsni mi anal tarekstori! Rom»nil d’akolo în adeviratele mi usteriNele siminimente nationalî, în religiunea natriel m’a libertinii. Kom mernisl Rakaremlilor, domnilor, n’o iierdst nil! o okasfsne nentrs a afirma ki este, ki simiite ai ksnoanite. El mlie bine ki inimiiil sei din afari — knî în Intra aBera osebire la oninism dar n’ap«mini mii! — i-aS togidait tot deasna mi ksnomtinQa mi simnQirea, mi mima mi kiar natriotismsl, el kanoamte bine toate nediiele te a8 grimidil tn kalea Isi sare a-1 o»ri d’a merge m’a anta and ki sto în nemimkare mi ki Bina este a Isi ki na simnte mi ni înțelege. El Insini s’a sfiit de nici o nedikt. de niii o sosire nenlrB ki a mtisl ki ideia este mal lare de kit ori ye armi, nentrs ki a kreist In Romxnia m’a mliBt ki daki ks kredinjja sa Ba usteti stnmata msnjiil ks atol mal lesne Ba nstea seka MilkoBsl. Komeriianflil din Bsksremli ksnosk asemenea kite sakrifiiil Ba kosta denlina snire ne fr*uil lor komerliánul de neste MiikoB ui ne toßl Rommil d’akolo din toate trentele, el însi, le roagi, d-le ministri, a le snsne ki »o boih sili a-I fase si gTiseaski komnensare !■ friyia m’amoarea noastri; t« roagi a le doBcdi, ki ori kit de mari bot fi a'iele sakriiisie ele Bor fi komnensale nentrs ki nsmal kmd ne Bom înlesni mi bragele mi mititea mi oninia mi Bora isitra îminesni ne boiu astea asiksra adevirata ferifire, a deBirata nrostierilaie. Inkinim dar nentrs fVouil nomlrill de «e#te Jttikos mi nentrs denlina snire morale mi materiale fikato ni wsyinsto nrin noi Inmine. Ilemta, 8 MaiS, 9 ore seara. Komitele Telecky a fost gisit lmnsiukat ks înssmî nistolsl seS; d’ayea nare lto a fost sn sinsyid. Esnresisnile sale mi kondsita sa de ieri aS nirst straordinarie; faya sa nalids mi tayitsrnitatea sa in uiedinjja dsne smto a Kamerel aS ssnrins ne tnslgí. üonorsl s’afli íutr’o anitaßisne rnare; mslßl ns Bor »1, kreaal Intr’sn sinsyid. Reryetarea ínyensto nentrs ayest trist eBenirnent kontintto. Arad, 8 MaiS. ín adsnarea yenerale de astoal s’a diskstat yestisnea irnnosiyisnil mi s’* otorit a yede nsteril mi a adrasa o renresintajjisne lokonteningel. ín timnsl medinjjel a sosit o telegramé de la Hemta Bestind moartea Isi Teleoky, diskssisnea s’a tntrersnt mi dieta s’a am'Bnat. Fiamé, 8 Mais. lu inedinga de Lsní a KongregagisniI Komitatslsl s’a lsat deyisisnea a trimite o renreiintaßisne kitre dikasterisl ksrjjií, yerínd ki Eansl Kroajiiel sb lanede titlsl de gSBernltor de Fiamé, ka snsl kare ns i se ksBine. Fiind kt BiyegSBernitorisl Boncina a asistat la dieta de la Agram ka denstat al kornsnil Nobí, In kontra deyisisnil komitatslsl, kongregaßisnea konsideri ayeasta ka o demiaionare a fsnkgisnil sale. RenoBa, 8 MaiS. Renerarií Türr, Durando, Sonnaz, Pommaretto mi Telia Chiesa aö nîekat aseară nentrs Neanole. Komitele Ponza di San Martino, kare este ínssryinat ks direngisnea lokoteninßel d’akolo, a sosit ayi. Frigsl kare domneinte aiyl mi BÍntsrile yele mari daS o nesnektiBi tristo nentrs rekolto. Desnre moartea Komitelsl Ladíslas Telecky gbsitn aksm srmitoariele deneme de la Hemta dia 8 Mais: Astszí komifele Telecky Lasslo (ladíslas) a fost gbsil ímnmnkat Íb kamera l«í. Die4a a fost aminatiníns lsni 13 k’o ayitaijiíme yenerale. Intinbrirea anestei nsvele íntristbtoarie a fost atbt de adínkb mi yenerale, ín kbt n’a nstst 4 nini vorbb de moijisnea domnslsl Deák, kare foarte mimkat a fbkst înssmî nronsnerea a snsneude medinaele nlnb la 13. Aneasti. nronsnere a fost nriimite In snanimitate. — O altb denemi® sine : Sksrl timn înaintea ínqeneril medinueí diétái, se imnrbmtiase skomotsl ki komitele Teleky a fost gisit lrnnsinkat ín domiyilisl seă. llremadintele Ghiczy intris atsnql tn kamen mi konfirms dm skasBsl seS nsvela intristbtoaríb. Toati adsnarea esklams într’o singari strigare de desnetare, nrvl sn ok81 ns rernase fbrb lakrime. La gslerií mai mslte dame leminaseri, mi se denirtan. Dsni se se mai no*oli ayitaßisnea, denstatsl Deák iea ksvíntsl mi nronsne, k’o vose ínekatb In lakriine, a se ambna diéta nbni Isnf. Hledinjja sesssnense. Oramisl se aflb ín maré ayitagisne. Heí mai msluí n» kred kb moartea a fost sí sinaiid. Hemta, 7 Maiá. Strinyerea kontribsßis5niIor nrin eseksijisne militarib a lnienst mi ín komifcatsl de la riernta. Mine se va faié diskasisnea adresei. Kaalntul Șd-lsrî Deák se nregbtesk d’akam nentrs tinar snre a se nsfcea risblika ín srma medinjjel în toate ziariele. — (Iütim kb moartea komitetslsí Ladislas Teleky a kassat o animaro a Dietei. Tsrin, 7 Mais. Ziarial „Opinione“ nsbliki denemie de la Neanole din 4, din kari resiltb ks reakjjisnea se rmnijine inkb ks mare ßioi'iisne d’a lsngsl frsntarie! nanale nri ki gsvernbtorisl a trimis alte trsne nose akolo. — 5n dekret reyesk konfirmt ne yenerarii Cosenz, Mediii, Bixio, Turr, Sirtori mi n3 yenerarisl maior Saehi ín rangsl lor la kornál volsntarilor. Markessl Torearsa nleaki ka ambasador straordinar la Ssedia mi la Danemarka snre a faye ksnoskst ofniale reyinijilor aseetor state nroklamarea regatslsí italian. — 0 nroklamagisne reyeaski ordinb ka în togi anii sb se serbeze serbbtoaria nagionale la bntíia Dsmnikb a lsnei Isi Isnis ín tot konrinssl regatslsí. Triest, 7 Masă. Kamera de komeriă a lant degisiunea apare Boib kamedingele sale si fi* nsblm London, 7 Maii In uiedinga de ieri a Kamerel lorzilor a deklavat lordsl Wodehouse, kb kanonsl de *uez ar fi sn lskrs ks nenstingb. Englitera ar íi datoaris, a anira integritatea Tsrniei, Hoarta n’ar fi fikst nini sn fel de konnesisne, din kontra ar fi nrotestat nekontenit mi ks eneryi» ín kontrra formbrií snei soHktbjjf, kare ar noiede o narte a terilorislsl eyingian. Ilronsnerea de mizlonire a Kngliterel, Franjjel mi Rssieí ín yestisnea Glstelnslsl, a fost refssat, arnia aflbin de siksr, de kitra Orsii», kare narsiste a mivi aieastb yevtisne ka ksrat yarmsnb. London, 8 Mais. In modinga de ieri a kamerel komsnilor, a deklarál lordsl 11« 1- merston: Englitera deremte feriyiraa Ionial. Aeeearoa ks Gresia ar fi o neaorovire noa trs Ionia. Euflitera imalinemte d’aseea o datorib, refsabnd anexarea. DE11EU11E TELEGRAFICE. Ksrtea de Aryem. D. ilremedinte al kabinetslsl din Iaml A. Hans. ,,BasaijÎ ne salsiariele minimie ye profesaul nentri fatrie mi najsisne felicitonds-Bisalstom a Boasta Benire în kapitala Rominiel sna mi nedes niruiti.urmeazi ssnt-semnitsrile.) Nsioiem 11. D. A. Hans m. y. 1. „aripind în persoana dsmnea- Boastri Birtstea adeveratslsl yetigean salstom ks bsksre sosirea dsmnea- Boastri în kapitala Rominiel. (örmeazi ssnt-semnitsrile.) Haris, 7 Maii. La Senat s’a ranorkt assuna snsi netigisnl, kare aere lsare de mirssre sare a onri o remoare a avenelor de gracbaie din siria. Komiaisnea nsmitb nentri ayeasta, monsse ordinea de zi mi diglissisnea fs finsatb nentri lsna viitoarile. Oramsl Limoge a fost brntsit d'sn maedis teribile, le narte a oramislsi s’afli In rsiiib meferitsl a fost rsborat. Msinik, 7 Man. In medința de astizi a kamerei konsilierilor de stat s’a disiutat monsterea atingitoarii de ralatiisiile evreilor. Modifikatiunea lsi Sangheim s’a leui dat k’o mare majoritate, demisiunea kemexoldenstagilor a fost adoptatb, d’ageea s’a dobandit o denisiune komilekti a ambelor kamere Berlin, 6 Mais. In kamera senioriale, la votarea nenerale monsnerile de imnosillisne fongiarile a fost iniinnitb ks 100 ín kontra 81 de voturi. Berlin, 6 Maik. In mediina kamerei denstaifilor denstiai, d. Vinoke esnri me abrerea sa de rbk assuna esmresisnilor lorzilor Asselmi Palmerston In afacerea Macdonald; aratb kb Ilissia a anulat tot d’a sna o sumb mare nentri alianga ks Englitera, adsea aminte de tradigisnile mi adaogi kb alianua ks Ilissia ar fi tot atlet de treb sinvioasb sentrs Englitera din kassa susayismit celorlalte asteri mari. Domnul Schleinitz msi Himerite nentrs internelare mi oservi si întinsrirea esmresisnilor regretabili ale lor— dar si Palmerston ar fi foarte nenibile. Palmerston ns reksnoamte înaltsi mi drentsi simuimíet de sine snei nauism senine, egale în rang. Es toate votarea ye are ingereșerea kordiaié ks Englitera. Ilissia, milpimitb domnstsi, n’are trebuinub a fage nmieiuiel nigl sneinsterisn sakriftyis al independintiei sale. And Schleinitz komimik» nota ge a nriimit ieri lordsl Rassel, mi estirimo ín sfirinit sneranga kb intimulare» ayesste ns va tsrbsra b»a* ingelegere trebSlnnion M. Esronei. RELARIONI MERKANTILE Esrsn do la Huris a aritat do 1* 29 Anrile nini la 4 Maiă o tendingi iirontinjjato de ssire. Ranta de 3 la °/e s’a ssit nini lu 69 40, ye se esubki nrin liBnoanelo ale kirora skidi»|jB cst« la T MaiS. Akjjisnile kreditslal mobiftar s’aS »rkat nini la 700, fiind ki ressltatsl semestrslsl arați o dißidendi de 25 franyi uii o reserni de 2 milioane. — Esrsa de la London a ínfogimiat ma! nsßiito flsktsagisne a kBrsBrilor; konsolidatele fitaS ks 92. — Assnra bsrsei de la Biena a fikst o imuresisne fa- Borabile nasayisl ksßtntslsl tronslsi nrin kare Maiestatea Sa nronsngfc neatîrnarea binyei d* stat; ayeasta s’a Bizst mal ales la akgisnile bsnuel, kari s’a« ssit ks 12 fior. Akßisnile de skomnt s’as ssit ks 11 fior, k’sn ksßlnt toate efektele aS srmat yeneralea tendinßi ssitoarit. Daraverile în vanstoutste atit ka ridikata kit mi ka d’ammantal sânt foarte mirginite. Magaziele ingrosistilor mi detailistilor sant Inkambrate, esnortauianea e foarte restri mi fabrikattgi