Romănulŭ, mai 1861 (Anul 5, nr. 121-151)
1861-05-04 / nr. 124
J O 8 I. Voiesce și vei puté. Va fiî în tob^ilile afară de Tunia și naoua zi după Serbatoriu. Adunarea pe un an ......... . 128 Ieînease luni......................................... . . 64 —trei luni.................................................. 32 — i’e lună.................................................. l — Un exemplar................................... 24 par, înșciințâile linia...................................... 1 leu.r. 124. Amol V DUBIU POUNCD. COIERUÂU, UflBiBIO. (ARTIGLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE. Direptoriulu jianului Romănuță și Redaptoriulu respund Jetoriu: G. A. Rosetti. Tipografia G. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul chiariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 4 Maiu 1861. Simimediite și vei fi. Alion.«ea se face în Bucureșci, I» Adnewhs*trațiunea Românului, și la librăria C. A. l»* țin calea Mogoșioia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și «•respondinții nostri», sau d’a dreptul prin postă trămițând și banii. Tot asemenea și ln Iași. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bucaresci, ,i Florarii!, Kabinet»! iei no», nrek«m sneram erl, ne a esniikat oare k»m kare a fost ka»sa kin» s’a format, nrekim se zicea, »n ministeri» „kare se noali, zise d, nremedinte al kabinet»]»!, dane realisarea unirii, remmea ka ministeri» definitiß“; aieasti kassi zise k’a fost ki dd. minimtrii din latul a» deklinat d’o kam dați aieasti kombinare. Amia dar sa8 ki venirea In Bsksreusti a d-lor minimtrii din Iami n’a fost, meksm s’a zis, nentr» a forma «a singur kabinet nentr» ambele minimale, sa» ki dsne venirea d-lor an a» însimninat medite ce i-a» omit d’a forma kabinet»! Ilumminatelor Unite, în aceasti miiuni, programa ministerial»! nostr» n» ne mai di niil o esnicltare, însi kredem ki Bom priimi-o di I alti narle. D. memedinte al kabinetsi»! din Iami, ak»m ma k» seami kind ministeri»! din Bekstemi! a» atins aieasti festisne mi-a» deklarat ki dd. Ilan» mi Mavrogeni ,a» deklinat d’o kam dați aieasti kombinare“ Ba fi negreinit internelat în Adunare m’at»mi! aszind mi k»Bintele ie se vor da do kitre d. Ilan» pom astea dobîndi o k»neitrugi mai întreagi. Ilrograma ministerial»! nostr», mek»m si n» ne figidsiemte nimik alt de kit o stirsire în a se nuzi k» striktitate levile m’a deminde seara k» resnekt» lor. Ne suntem no! ase! kari Bom zise ki este miki aieasti figid»ingi. Din kontra am SBS ginst mi s»suntem ki »na din cele mai mar! rele mi nenoroiiri ale acestor gere a fost ki legile n» s’ae nizit uiii odati mi de kitre nimine; m’am s»sgin»t mi SBS ginem ki nrogres»l n» konsli în a avea m»lte legii în a si nizi aiole kare s»nt, kiar kind sî nt rele. Si se kritiie, s’a zis nelsonjenit In aceasti foii, si se kritise ori se logisire se pare a fi rea; st se nsii în desbaterea nsbliki nirgile ieî kari se kred rele mi si s’ arate ki s»nt rele mi nentr» se sent rele; „si se n»ii în desbaterea t»t»lor, — zisenm ak»m 5 ani în programa nsblikati în No. 1 al foiei acesteia, — si se nsbline krittele mi dane «o fii kare ui’a dat mrerea — kial toate oninisnile trebsesk askaltate k» resnekt — kind «n ninninin sa» o nestisne bot fi reksnoskate de adevorate ne Bom sili a le Introdsno în domen»! fantelor.“ fim’ atsini însi, adiki mni nu se modifiki o lege, tostiî trebae si ne ssR&nem iei; în alt fel ns este progres, din kontra, korsmnere, destrimare, neire. Ministerial d’aksm zise Adsnrii lui nagismi ki el ne min aksm esistinga sa de la lea d»ne »mi h.nti ne sssgiusrim ks togii nentr» legalitate lui ki a fsst prin sumare de mai ’nainte îndatoriri d’a susgine, d’a anira ui’a managa legalitatea. Aneasti ideii d’a data esistinga d-lor de la zisa în barc a» sssjjinsi legalitatea este frimoasi, mi figid sinjja ne si di d’a mergo n’avea kale noi o aulasdem un Bom fi tot d’asna gata a ssigino, în piitor ka mi ’n trekst, ka toate legile lesne sas rele, se îne nuzite fre striktitate, mi ne togi anei kari nor linta ne aneasta frumoase kale. Alta îuse este d’assus oare „în momentele solemne , în care ne ailsm, nelism ne susne înspins d. Ilremedinte al Konsilislii miniștrilor? Ministerist n’a Boit a ne snsne sn singsr ksB Ent mal milt, nini desnre nestiunile din afara nini desnre nele din între nini sn ksBE nt nolitik n’a emit diu gsra nostsi kabinet, astfel înkEt uitind uineBa programa ministeristsî ar zine kE missiunea sa ns este nini de ksrn nolitikE, kE ssnt mai mult niuite simpli direntorî mi nini de trem miniștrii. Ultim kE ni se Bazine, mi ks drent treBEnt, kE geara este ostenită de Barbe mi setoasE de fante mi kE kabinet»i nostr» gine minte bine ks- Bintele Teki»l»i nostr» kronikar kE „Roman»l»i ninin»î este aminte a skrie ui mai mult a fa ie.1’4 Aceasta era în adever obineisl celor Beki mi dorim din suflet se ne întoarcem astfel la iele bekie. Daks dar kabinetsi a tElret ks anest skon, anoi bine kuvîntatE fie trnerea sa mi mai bine kSBEntate EnkE fantele sale nentri întărirea manErarea nagionalităgii noastre! René. Mulțimea se strîngea în resemei și se înșira în lungulu strateloru spre a vedé trecându fantastica cavalcată, unde figurau la unu le cu divinitățile Olimpului, sântele personagie ale testamentului vechiu, și caricaturele inemiciloru politici ai lui René d’ Anjou. Cortegiulu care era se ésu cu facle din ospețulu orașiului avea cu totulu caracteriulu unei represintări din evului messiani: porturile erau cele de la curtea lui René; caii, arșelați ca în vechiele turnesi, era încălicați de cavaleri armați din capu pîna ’n piciore, și musicanții cântau altele notate de regele Trovatoriu. Straiele ce mergeau la ospețulu orașiului erau împiiite de poporulu de joșu, care areta impațiința și bucuria sea prin acele aclamațiuni ascuțite particularie rasei provențate. Acesta parte a orașiului era atunci ca și astăzi locuită de neguțători și meseriani. Asia, în mulțimea camuscomptosă ce garpia ferestrele și tiare era înșiruită în Domnii miniștrii ns Bor lsa aceste zise ale noastre ka o kombatere, nentrs kE mus togi k* ideia noastrE nestrEm statE mi neskimbatE, natima noastră, boala noastră dairE Bor Bor s’o nimenski astfel a fost, este mila si vestiunea nagionale. Se noate ka ideia noastră se fii o rstruire, dar tot trelistil nostru doBedemte ks ea este nentrs noi okredinga , mi nini onstere omeneasks ns ne Ba nstea fane se ne mai skimbim kredinga ks o nagisne kare ns krede în sine este neroistE, Ice nini onstere striins ns ne Ba da nel mat mik ajstor dakE ns ne Bom nsne în stare a da mi noi ne Ba în schimbsl anelsî ajstor, ks nsterile amine în sfîrmit n’a verst rekonstitsirea Insi Stat la Dsntre ka se ne dea nosE okasisne se ne jskEin ks ksBintele de libertate, de astonomiE mi de guvernemînt konstitsgionale, ni ka se sim ani nin noi în mine, o adeveratE bariers a Esroneî. Aneste ni ssut nimaî ksBintele noastre , kredinga noastrE ni înssmî ksvintele mi kredinga Imneratsisî Nanoleone : kiar astăzi, organsi kabinetsisi frannes, le Constitutionnel, într’un artikis ne 1 remrodsnem mai la Bale zine. ..Sint desure nonoragisnile „Dsnimane, ssntem ferinigî d’sne„Benemînt, ne le fane su lok nos ne „snena nolitikE mi lekiam Bajss„ti fik a toate sne rangele nise „în restasrarea Bekiei ginte „romane.l He ssnt pare anele snerarige m’anea restasrare a Bekiei ginte romane, renegite de kstre foaia gSBerasisî frannes kari a zis nekontenit kE trebie se ne nsnem în stare d’a ne anEra noi în mine mi a fi sn ajutor nentri Tsinia m’o bariere nentr» Esrona ? LQi kim se noate sie ns mai noi romanii se ns le intim, se ns le ’ngelegem, ksnd ns este nini sn strsin, ministre, den stat sau ziarist kare se ne fi anErat drenturile noastre fsra snsne îndatE sie ne anEUE nimaî nentrs kE krede kE ssntem, kE nstem fi îndatE o nagisne, nini snsl în sfirmit kare n’a esniikat ne se înțelege prin „restaurarea Bekiei gipteroanene“ — „Rominii ssnt, ziuea d. Gladstone ministrs de finange al Engliterei, — avea Bekia semingii a danilor , kari era groaza imneris Isl roman mi kari mai înkoaue, nriimind o nsangE tare de uitilisare romans, ni se denortarE de lok de Bekia famE militari, astfel în lift în timnul kind notonsi komisteî otomane nEBElia assuna ouidintelsi, anest nonor, mi mai singur anest nonor, nin bsnele sale nalomie mi mrin nste finele sale brage mi mime a fost în stare a-mi nostra libertate,si mi mai la Bale; „anest nonor kare se lsnte mi kEintige libertatea nentri dînssl, kare nEsti E aneasta libertate intr’sn timn îndelungat de serile“ m. n. 1. gt-Ksm dar EnkE odatE streinii kred în noi mi nsmnî noi ns Boim krede ? Ul'anoî aksm nestisnea noli tikE este mi mai grea mi mai komnikalE, nreksm ne o snsne înssmî d. Ilremedinte al konsilislii. NiEni ne alt înseamnă ksBintele „asemenea momente solemn eu zise în programa kabinetslsi, de n» mirile nesti»nî nolitine din afară mi din gisnune, mi kare nneoksne ne însumi Esrona întreagă,, ne toate nagisnile mari mi mine? Onorabilele d. Katargi», sunt abia kEteva zile de kind zise în Adunare, ks okasiunea desbaterii adresei katre Domn în nripinga suirii kamerelor, ks «refere kspinle simple mi fante mari; kßnd dau subsrbat de Stat ka domnia-sa Bine akim mi dekiai’E ne tribsua Adsnarii, ka Hremedinte al Kabinetsisi ks „momentele sunt solemne“ negremit kE susagisnea nolitikE a Iluminatelor este foarte serioasă. Daks kiar disî, kare fsge de kspinte noranoase mi solemne, a declarat kE momentele ssnt solemne, and kredem k’ar fi fost de trebsing, se íie arsnkat, nel insgin sn filger de limins mi nentis nagisne assuna nolitineî n c are se srmeze kabinetsi in momente atât de solemne. Negre mit ks d. Katargis ns înmErtuiește ideiele noastre assnra sisteme de nolitikE de anErare nagionale. kalea nolitikE înse are mai multe linie mi dakE krede kE ns noate snsne kare este linia ne kare Ba merge domnia sa, kredem înss kE cei mici, omenii din clasea mezină, aveau in genereuă puritate de moravuri pe cari le spălia deprindei'iloru aceloru vagabuneji de condițiurie înaltă, alu cărom tipu, cu totulu perdutu in grifele nóstre, începea de la berbanții din timpulu regiunei, déru niminui nu i-ar fi venitu aminte a le aréta nemulțămirea ce ascita presința loru. Unu feliu de temere se amesteca cu repulsitunea ce inspirau, deși fiă care era revoltatu de manierele loru inspirați, îi lăsau se facă ce vreau, și celu mai cutemtătoriu din locuitorii cartieriului neguțătorescu n’ar fi cute^atu se-i atace prin vorbe și mai puținu înco prin fapte. Se dederc la uă parte in tăcere ca se le face locu, și ei remaseso camu separați grămăjițele ce-i încongiură. Unu singuru individu care de candu înoptase se aședase în loculu unde venire ei, nu lăsă postulu seu și stete lungo dânșii, jumetate ascunsu într’uă ușiă glidită. Acei domni vQibindu iu șura mare, se pusero că tu tot este bine, este de neanirat a s’arita iei nogin oare kare geromie, kiiî a merge ko okiî în kimî o nagisne întreagi, ne notem krede ki este bineț oriic de mare ar fi kredinga mi resnektul iei în omol mi nentro omolie o kondoie, între kanol nlekat ne este tiat mi si rotarea minei se n’o notem morika, mi’ntre armarea gloatelor mai este negre mit m’o aiti linii de nolitiki mi ne kare este de neanirat s’o konoaski geara, mai ko seams kind ne aflim „în miute momente solemne“ m’avea linii de nolitiki, nu nomaî ki no ne-a snos-o programa ministeriolor, ii nici nici no nă-a lisat s’o ’ntrevedem. Trierea kabinetoloî nostro in festionea nolitiki mi nagionale o nrißim ko abta maî mare dorere kl kiar în artikle de astizî al ziarioloî le comstitutionnel ie-1 reprodoiem mai la Bale gisim nimte mesestiri se no not fi trekote ko vederea de guvernul nagiunii romíne. Si lisim ki nentro ane da On „a Berti se ment“ zise ki „Borona a ’merkat oare kare osteneals, skîrbire în nripinga festiunii Ilumminatelor; si lisim ki nentr’O a mat skina niks odati onoarea noastri nagionale de atakurile inimitilor noștri, — kari zik ki no sontem o nagione mi ki ori te ar Boi si faki Borona ko noi ne Bom somne ka nimte Bite konduse la jonglare, — ziariol guvernold frames ziie ks daki Rominii s’aS sonos nedrentelor densioni ale konferingelor dela Haris kaosa a fost kinuterile amise a „iera tiio noroleiromina uliimi „firi îmnrotimire organiserea „nropi serii a nuferilor celor mari“ si lisim zisem, toate aiestea mi si Benim la on alt avertisment noni tikie ne di mi kare este ki vorbind ne de Tenia ziie: „Nonutea guver„nele oiidentali, a doua zi dom res„belel krimeei, a sfirima la Domre „drenturile euei interi ne care o a„miraseri la ili»t.“ Amia dar, lea se no se notea alunii, si fii bine îngeles ki se noate astizi. Ilii ideia aleasta este esmre si mi mai limurit în do’e rindurî maî la Bale iu aiest arŭ titlu. ..Mei de la Konstantinopole mită astăzî ki iele mai bune trataturi mi iele puture mai în fagă,și espusere persónele loru cu totu feliulu de grație aronganți. Ghiaru déce olele cu focu n’aru fi luminații figura aceloru fashionabili de altă dată, i-ar fi recunoscutu cineva nimai dupe profumulu pulberii ce acoperia perucele loru și dupe maniera loru d’a trece pe lânge ómeni. Unulu din ei, pe care dupe ae»rulu seu era ușioru a lu recunosce de str«inu, uuu Parisianu <^ise altuia care-i da dragulu : — Déru, scumpulu meu Nieuselle, eu nu ințelegu pentru ce slămu aici. Se ne Intorceau la Cursu, te rogu. — Ba nu, respunse celu laltu, ve ceru ănco unu cartu de oră. — Apoi déru, ca se petrecu timpulu, am se m’apucu se vorbescu de amare, se făcu curte acelei mice brune ce ne privesce cu coda ochiului. Fru* musică femeia pre legea mea! — N’a se-ti fiă ușioru a deschide convorbirea, te însciințe^u, c^ise unu alu ceile. FOIȚA ROMANULUI. 2MC X SB SS IS STUI«T. Partea 1. i. In ajunulu serbătoriei lui D<jeu, in anulu 1780, tote casele din orașiulu Aix erau, după vechia datină, splendidu iluminate și decorate. Ole cu focu ornate cu flori de crini și cu steme cu armele Provenței, era așezate pe tóte ferestrele, și aruncau uă lumină roșiatică și frumosă care combinăndu-se cu dulcile chiarități ale labei, ștergea tóte umbrele și respăndia pâne ’n fundulu celoru mai strimpte strate unu feliu de crepusculu. Burgesii și butecarii suntu în balconi și la ușile caseloru loru, pe căndu mulțimea curiosă se preumbla prin frumósele cârti arie unde eră se se represinte prima scena a dramei pricipale și pretósa inventată de regele lungulu caseloru nu se pré alibili vorbindu-se francesesce. Toeletta femeiloru era asemenea fórte modestă; nu se vedea în condura loru nici pene, nici flori, nici sclipiture; cele mai eleganți își permiteau numai a pune pagină pulbere de toeletta pe peru. Distincțiunea ranguriloru era atunci așsă de rigurosu însemnată prin costumu în cătu era destulu s’aruncîuă căutăturii asupra acestei mulțimi ca se teasicuri ce nu erau de cătu burgesi și meseriani în vestimente de duminică. Cu tóte astea candu fanfarele anuntară co cavalcata era sé trécu pe piața ospețului orașiului, uă cotu de patru sau cinci gentilomi intră în acestă mulțime plebeiană și se opri în colțulu stratei Aurariloru, unde căți-va curioși se așezasera deja. Ultimiii veniți se grabire a lua loculu celu mai bunu și lumea-i lesă se se instale fara opunere, coci mai toți erau cunoscuți în bunulu orașiu Aix unde facuseră din mai multe scandalur Burgessi ak