Romănulŭ, iunie 1861 (Anul 5, nr. 152-180)
1861-06-11 / nr. 162
mor d) kolete k« mărfi adrîse kx battle k« Banor mi deskirkate la osci niBiikt n« se gisesk înskrise între koletulo Bim«ite, rai ki mef»l bisronis saraale n» a flk«t nini akxin nini niketi într’aceasta, nisii n’a ranorfot direkyismî Generale a Bunilor, s’a srnendat din serBÎgis, rai s’a rmdsit o komisiarie sau faki o niketi minijjioasi, ka în arsna konstatirii adevoragilor kslneuil si se dea eî în judekat%. fictim în Monitor. REFERAT. II resent al konsi 1 1818 a miniștrilor, în uredinția de la 6 Isnis 1861. Dintr’o korasnikoijisne a onor. Ministeru de resbel su b No. 1815, ressili ki d-1. Inspektor general al serpinistei sanitar a fost însirginat a face la Haris o komandi de kîrne Bekt, destinate a se transforma aici în marnii nentri trebskiya snitalsrilor militare ale jjereî; ak«m însi dintr’o denemi se afli. ka a«toritițiile cisnniere ale Frangiei o o* nrit esnort»! aielei mirfine temeiul kiar al legi«iriî franiese kare moibi eseosti esnortațsisne, nentr« kare subsemnat«! a mi interBonit ne lingi onor. Agengie a Frangiei snre a obuine erairea estenisiorial, do Ba fi ks ostinu^, a komandeî în gestisne rar îmbarkarea-l nentr« neara rommeaski. Ilenk» a eßita dar ne Biitor g«~ Bernslsi asemenea difik«kiulion«se din nartea jderilor stnine în virtatea legilor anelor jjeri, s»l semnat»l crede de a sa datorie d’a arita aneasti îmnrejsrare onorabiliboi konsilii, nentru ka de ak«m înainte ori se cerere de asemenea natsn gb se fukl min kanalai ministerial»! trebilor striine care este organul obligat între gsvernul Hereirairen rainlarijg.il Statelor striine în jjean, spre a se n»tea l«ak« kin«l anosta tot d’osna, în ieolobil, o asigurare formale nssnra Beri-karil îmnedikir! s’arini, meliBti în kas«l de fajji. Tot deodată seb SBmnat«! este de înrere ka, ninian« se fuge komande în geri striine, ar fi j«strai mai avantagios în k'b, de a se adresa komergwasî lokale karele Ba oboo fakultatea de a konkșra rai kireia, oferind mey«ri mi k»nlitatea egali, s’ar k«Beni da i se da mreferingi; min kare mod s’ar f.mor sa mi înlesni despoltarea komer’neis’ mi industriei nationale rai s’ar esila ori se alingerî fondate din carte I. Sub-semnatu l are onoare do a sarame gelegenreged la kilossirea onor. KonsiliS snre luarea disnosiyisnilor gonagisi de kH Bsinyi într’ageasta. Ministri Sekretar de Stat la departamentul trebilor esterne D. Bulintineanu. Citim în monitor. Domnule Ilrefekt rrmn ordinal de h 30 Anrile a. t. Bi s’a meskris a Isa disnosiyisn, ka pînarea nasirilor, afuri de giori, și ns fii liberi nîni la 15 Iulie limn, în care n«ni se skot, se miresk rai not sbsra, dane ksm se «zmeasi prin toate Statele. Bizîndu-se însi ki ageste nns«rî ns se eselisti, bi ineii d-le Jiresekt, a îngriji nentri a lor efoktesre, iar kontraBentsionarlî si se sense kortkijisni ii reBizati de legl neutra infraktisnile adeseagestor disnosigisnî. II. Ministr» NI. Orbeski„ No. 2220, ansl 1861, Mais 23. LIBERTATEA, EGALITATEA mi OTVERNUL. (A Bedea Nr. 157). Kind onisl si miraki îri miz- Joaifl? maieriall kare-1 înkorniisri ROMANULU;; IUNIE. fit’ a 1 onrî, kind svrifrd din Imea Bisibile îmi iea nin gindire sborsi sine regiunile nesfiruii’o ye inleliginijoî, ns nsmal ki d nourii în sine si mulți mînt sl nsterii sole, dr miri, geea gel mireuire m>[ mil! Înaintea piciior sei, el ínüeleue, ki aneasti nstere este ssassi Borijiel sele, ras ki el noate Iskra, sas sta în Biristea libersisi sis arbiiis. Sas ki el Bede onstaklele, sas ki el le ssasne; sas ki în lsntele sele se onreuite spre a resiila, sas ki, îmningînd triumfele sele nîm la kami, ns adoarme de kit în sînul Biktorieî, el aste neînsetat în sine o Boe interioan kare-î slingi ki fu 4e fant al ses este liber, iar el necontenit a krezst în Borbele ageler B04e. Asii libertate de akuisne de kare tot omil are konuiliinjii, a fost nsmifi de filosofi libertate morale. In deuiert s’a konstatat asii libertate, în deuiert s’a onss reinsterea oarbi a basselor determinate; ki4l în toate enonele rai în ori ge societate, omenirea a protestat contra agistor argumentiri, rai desmeisind diskssisinea dezacarlelor argste, s’a proklamat liberi nentri ki se simn U ia liberi. Usi în adevir, ne agest simntlimînt de libertate renassi rai responsabilitatea, asti ani ritoarii a sogieticilor. Dar daki omul se sirante liber în sfera indi Bidsali lijiiî sale, ei ns roale nigi si Iskreze, nigi si se mirage fi,ri si intre în gerksi indi BidsaliUjjilor gel înkonijioari. Degî, min agensia kiar, ki se simnte liber, cl înițeletie ki rai gei laigi asageiarai libertate ka rai el; rai, mekism el prea ka libertatea sa se fii resnektati, asemenea konsimnle de lesni-Boii ka si se resnelto rai libertatea gelor largi. Prin urmare, el însămi nsne sn frîs liberti Ri sele în toate kassrile kind ea toate se îmnechege libertatea gelor-laljji; dar gere diî kontra agelearai sakrifie nentri dînssl; astfel în kit a-ceste re'iiitroge kongesisni, devenite garantie de seksritate, întiresk libertatea fii-kirsija, ki toate ki nar a o restrínge. Kigî în adevir, 40 poate fi libertatea, dalii ris garanția dienismior fii kirsia ? Uli ksnn asti garantii se noate altfel esergita, de kil nsmaî dmd rai niiirnind? Intr’sn ksBînt asta nse de lut o adevirali asogiafiisne, rai, ka în toate asogiauisnile, se nicimeiule mal insl de kit se di nentri kie 4eea ge se dinse de kit o frakjjî she indipid sale kare se’mnade între sori, ne kind geea ge se inumerate mo Bine de la totji sure a se kongentra assmra sasia. Atuia, ssma kongesisnilor ge se fak fii* kirsî indi * Bid fiind ssnerioarii kongesisnilor sele moniie, ressii ki mi suna libertinilor selemerne kreskînd în monorjiisne. Prin urmare, inirna kondijjiane nentri a fi liber, este d’a resnekta libertinile gelor-laliji ki al e kspinle, libertatea ns este aici de kit Egalitatea. însă, între aceste individ sau tifiî, care toate sînt inegali, noate foarte lesne se naski neînțelegeri, kolsisni. ^ine dar, ar astea fi jsdekitorial? ^ine ar astea bine egilibril? Nimaî o fiinji kolektiki însirginati d’a dirije interesele komsat, kare se vorbeaski rai se komande în numele rai ksasimnjimîntsl tstilor. Ageash fiiniji kolekiipi se nimennie asterea. Nsterea este snirea asteri 11a i 1 raia forme î ;* Astoritatea kare este Bogea raaisnii generale; forma kare este kongenirarea tstilor ușierilor individ sau în sna si* gsr. Degî, ra* IamennaÎB, Ijisnea nartikslari a fii In.rsî în dl— Bid, fiind kourinsi în luimea generale, srmeazi ki fii kare trebse si se ssnsii astoritisin, ssnt osîndi d’a se afla In repolli kontra ist înssrat; kigî, ssnsindsse osloriliRir, el ns. fale de kit a da askillare legiî ge el inssrat a fliristo; kare Ba se ziki, ki el kiar în ssnanerea sa, din robi de libertate, în siînngsl agelaki, în sosietate rai kitre societate, omil, este, dsm esuresisnea 1st De Maistre, sklap de biim Boii, d’agi ressli baki, kb, astereanse de kit guranna libertiun. Eaki dar, libertatea omeneaski konsiderati In trei kondigisnî diferite: 1.S în ranort ks omsl în Bieaya sa individuale; 2-le în ranort ks omsl în Bieaila sa de relaijisnî ks geilaijiî oameni, sas Bieaija sa gi- Bile; 3-l e în ranort ks omsl în Biealia sa de relaijisni ks ITsteiea, sau Bieaua sa noiiliki, în nrirasl kas, rai întră kit ageasla imiperate sfera sa individuale, libertatea omilui este nemirginiti; el este în nosesiunea ssperanitiijil denline iar întregi ge se afli în el. Se ne esulikim. Asii libertate nemirginiti, asii ssperanitale asolsti, ssnt nimaî asiakyisni;kimî este ks nenstitijji a konge ne ne om isolat: el este legat de societate prin toate nsnurile; isolarea sa nu poate fi de kit sn asidinte. Degî, not ns Broim alt a zige, kit ki omsl, în steaua interioarii, este ss Beran. Agesta e primul siminimînt de libertate. Kind însi, omsl onoreazi în sfera altor individ saliliuî, restrîrye ssBeranitatea sa, în geoage ea toate se atingi ssveranitatea ‘selorlaltiT, kirora el le reksuoarale agelearai drentsrî karai lsl înssraî. Bedem dar, ki lîngi simnul mînîsi de libertate se craeazi nimaî de kit siranuimîntsl egalitigil. în fine, kind omsl onereazi în sfera noiiliki reksnoarate ssnrema Liansteriî ge eînssraî a stabrigit, rai ssusne libertatea sa agestsi kontrol la sare de bsm Boii a konsimnyit. Uli alsngî Bedem ki lîngb simulsimîntsl de libertate rai de egalitate se linerate neamrat simuljimîntsl astori tiuit. D. Negsig î. 515 Varietăți. Ziariul „Wanderer“ publică o caracteristică a noului Ministeriu italian, din care extragem următoarele pasagie: Căt de nou și particulariu este caracteriul revoluțiunii Italiane atăt de nou și particulariu este și felul în care reclamă victimele sale. Irevoluțiunea italiană nu este o rădicare a mulțimei orbe ci a remasu totdeauna suptu conduita clasiloru inteliginți ale națiunei; ele au solut a îmblînșii sau cel puținu a înfrâna monstrul, l-au condusu în timp de ani c’o mănă sicură pe marginea abisului la scopulu doritu. Dar o asemenea lucrare întrece puterile omenesci. Deci nici unu minutu nu este förä periclu, fiecare secundă e prețioasă și cere aplicarea tutuloru puteriloru spiritului. Aceasta a absorbit, a ruinatu, nu numai puterea gigantică de activitate a comitelui Cavour, ci și pe toți consilierii ministeriului seus’au ajuns victimele excesului munci intelectuale; ei după trecere de puțini ani au îmbătrănitu, încrețitură adânce săpate pe frunțile lor fac că cei cari nu i-au văsluiu de cătu-va timp, nuî mai recunosc, toți pătimescu de morburi nervoaseu. irevoluțiunea italiană n’a condusu pe nici unulu din conducătorii sei pe asafodu, daru îi omoară cu încetul. Farnin și Nigra s’au intorsu de la Neapole strundțl, până la măduvă. Ricasoli a fost atătu de impresionatu prin mortea lui Cavour, încătu a trebuitu să se pună în așternut și se și lase sânge, ca să fă în stare a merge la rege, care a pus pe umerii sei o greutate ca a muntelui Atlas. Dacă înfățișiarea lui Cavour avea ceva de adevăratu cetățiănescu, c’unu spiritu viu și sarcasticu, Ricasoli represintă în fiăcare mișcare pe adevăratul gentilom italian. De statură înaltă și nobile, mișcările grațiuoase, sunetulu vocii armoniosu și afabile mai cu seamă către ómeni din popor, dar căndu e vorba a se împotrivi unei vulgarități, vocea lui samănă cu tunetulu care omoară. Cavour a fostu temutu pentru sarcasmele sale, daru nimeni ca Ricasoli n’a meritatu mămia înderetnică a satelițiloru reacțiunii; nimeni n’a fostu arătu de calomniatu ca dînsulu de niște ómeni, cari nici n’au cute^latu a se uita în ocii sei pătrunzători. Daca vr’unu omu în lume este în stare a opri pe Garibaldi d’o rătăcire la care nu poate atrage entusiasmulu înfocatu alu patriotismului seu, acela este fără ’ndoială Ricasoli. Nici un portretu al lui Cavour n’a putut reproduce acea fulgerare a spiritului, acele scintei de sarcasme; dar portretele lui Ricasoli nu reproduc de cătu profilul seu, poate încă seriositatea, întristarea trăsurilor sale, dar nu sunt în stare a reproduce bătaia nervoasă a masculilor, causată de o adîncă suferință sufletească și care deșteaptă în fiecare simplimîntul unei adevărate compătimiri. Ricasoli este din Toscana, unde se află întinsele sale proprietăți, pe cari ca Cavour, ca tdtă nobilimea italiană a partitei liberale, le a prefăcut în ferme modele, sacrificând sume mari pentru îmbunătățirea agriculturei, crescerea gândacilor de mătase, drumuri de comunicațiune, institute de creditu. Precumi bărbații, omeni de Statu, găsescu ăncă 5 destulu timpu a se ocupa de aceste îmbunătățiri materiali atătu de trebuinciose, consortele lor nu rămănu în neactivitate, și ceea ce au făcutu pentru educațiunea și îmvățătura poporului merită cea mai mare laudă și recunoștință. Ratazzi arată pe avocatul pe omu de statu reflectatu, pe oratorium liniscitu; regele se complace cu deosebire în societatea lui, mai bine de cătu în a lui Cavour, care căte o dată îi remonstră tonulu seu soldățescu. Alianța ce a contractatu Cavour acuzau vre o 10 ani cu Ratazzi, capulu partitei liberale moderate, a fostu numită de toți Italianii „Connubio“ (căsătoriă) și este caracteristica că fetele italiane umoristice, ce vorbescu prin craionulu desinatoriului represintară tóté pe Ratazzi ca femeia. — Cătu de mare, cătu de gigantică este perderea lui Cavour și impresiunea ce a pricinuitu în totă Europa, (de căndu cu mortea împăratului Nicolae nici o altă morte n’a causatu o simpliciune atătu de generale), totu nu trebue să se desărimește partita naționale în Italia, să-și aducă aminte de situațiunea Italiei căndu, în urma bătăliei de la Novara, Cavour a luatu c’o mănă puterică cârma Statului. Garibaldi, Ricasoli, Ratazzi voru fi în stare a continua operea gloriósa, începută de Cavour. Conform obigeialtff nostr» d’a deschide kaiea animilorî kirsî om usblikim similoarea eristoli, ks toate ki ea ns resnsnde la cererea noastri rai ki toate gisdaiele frase rai estresisui ge ea konrinde. Ne mirginim nimaî a zice k’am fi nreferit peristoli koniissi rai skrisi de kitre d. Ilîrîians sau de nsanoî, a vedea amrarea este sssuristi de geBa fanle maî adiogimenki ki Bom fi feriu'uî nenirs d, flirîeans ka rai neenis orî kare altsl austea înregistra fante nobile rai natriotige rai ans BBea drentsl ori de kîte orî am skne geBa nenlikst desine ori kare roman. în stimabilul domniei noastre ziariS de la 20 Mais, esnirat, a anist un artikol avînd de skena negri în vederea nagiî fanta d-lsi ministri de a fi rînduit n referit la distriktsl nostri ne domnsl Zanfir Ilîrîeans; mi nretestsi ne inBokaiji în naroxismil intrigei kare, din ratinini sas nemtsingi Bl Bedem Biktimi, este ki nsmitsi d. Ilîrîeans n’ar mit kondeis; mirakol ! Doransle Rosetli, ki dsne wkim stan gele ne însoflesk astizî sinta kassi, I kiriea serBigî a kistat si reksrgl la j testimonii de kaligrafie! dar am prea j si ratim de kindajgî kizsi la gistil belelor arte? kmî ne toate zilele se file orindsiri de fsnkigionari firi ka skiiisloasa nensBri a stima bilsi sî d-voastre ziariS siT mai treaki în registi! ne am întrebat în nedomirirea noastri, kare se fie kassa ne a imnortsnat atit ne kondikitorsi omnisnei nsbline Rommil? (ziar) rai în naivitatea noastri nsiara nstst atrib si alte argumente, de kit ne vele ne Isim ksragisla relata ani, în ksnomtingi de kassi. Ilîneansi, birbat onest, kare, min sidorile regei seale a ajuns si-un kreese o nostijisne de sade si deßini folositor semenilor siî, n’a poit a fine nakt ks assnnitoris mi ssgrimitoriî nagisneî sele, ni nilmsinds’î le a întors snatele dsne ksm merita, mi a dat mina de amik singer gelor ne Boeskade Biratsi bine; aneasta e suika sea gremeali, în neea ne se noate zine nsn nolitiki, kinî altfel Ilîneansi, în raport ks datoriile sele în societate, este birbatsl ordineî, al integritigeî, onesti tijjiî ks sn kspînt nimik ns’îlinsemte sine a astea si dsne toatl dreptatea birbat demn în toate resnektele; trekstsl siS resnsnde nentru toate. Se poate ka simnli miritor se fi disnlikst din Bresn nsnkt de vedere, insi nemonsi ns ar fi trekst prin minte ki kolossi de akssare mi kondemnare a sa, o si se adminikstese ne linsa sasi singur talent al kaligrafieî.1 Skote stagi Berîkit Begi nosti domnsle Rosetti, dsne ksm o fanejji rai ks nimersi d-Boastre de Margi 23 Mais, noî ni Bl Bora simiri ne anest tirîm, ni Bl Bom lisa ks totsl formoaselor d-Boastre insnirajjism, sigsrn în konpikgisnea noastri ki nobilsi d-Boastre karakter ks ulinere se pa Bedea nevoit a se retrakta într’sn timp, fiind fantele Bor Beni în realitate si desmingi negrile ilisisnî de astizî. nriimijji bi rsgim domnsle Rosetti salsurile noastre friflemii. (Urmeazi ssb-skrierile.) 1 Meremertare ki ns Întelegemi asi ks BÎnlal do koioB mi mai nayiii mki no Hol. neaszit inki do noi adiki „se a cina ini k «teze" Nnt. Redak. Către Domnii acționari ai Ziarului Romanul. Komitatsl sogieUyit ziari»!sí Romm« I, roagi din nők ne dd. akuionarí kari n’ak trimis banii nentra akjji«nilo ne aă s«bskris, a bine boí a si konforma artiklslsí din Statalele sogietiljií; inlr’altfoi komitatöl Ba fi silit a da kont de starea kasai ra’a nsblika nsmele gelor ge n» s’ak konforraat ínki shs gitatslöi ortikl«. Akuisnilo ssnt densse ia adminislri*uí«nea agestei foie Ilasayisl Romín No. 13. Akema emi de seb linar In lino— grafia domnitfcr A. Berman din Sarat o Rekslegere din gei mat b»ni Astori frangezî sebt tit!«, de: „Paroles pour l’Esprit et le Coeur“ (Esprite nentri snirit mi inimi) dedikati Instuimei Sale Doamnei Elena, de Arnold Kaminker, Titlul agestei kirijî Borbemte prin el« însămi, mi snerim kinxbliksi amatori« de frimoase litere, na fi mil nemit din getirea agestei onere. Se afli la toate libririiie rai la b, Dagiel, kim mi la administraiia agestei fei, Ibea«! sn«r eserantari» este 12 lel,