Romănulŭ, iunie 1861 (Anul 5, nr. 152-180)
1861-06-25 / nr. 176
PRINCIPATELE - A - UNI. DEI1EIIIE TELEGRAFIER, (Sermi sl nartikslar al Romanslsi.) Ilemta, 6 Islie. Astezi ambele Kamere au priimit în unanimitate koransnerea inimitivB alsî Deak de adresa. Triest, 6 Islie. Hititn în „Gazetta triestina“, Iluiminele Montenegrilsi, a ordinat, kB Marks Andrean SB fie înnspirat, iar kanitansi de la Gloxsdae esilat, Madrid, 5 Islie. inssryenjjiî as ntristi Loja mi as fost risin Tjî, 'L "NUWI'.'....—j> I" ' N ■! "g |'" ' " * .■ [UNK]l'11'— RE VISTA POLITICA. Bucuresti, " g*Sv Adunarea elentiei, a Botat, mrekstu intim, in uiedinga treksti, ki,derea ministeristsî. Re Eta fane akism kabinetsi? ns uitim, dar vieea ne mtie orî sine este kalea legale mi konstitsnionale mi nimsrmare este must ki ministerial na nonte de kit a arma avea kale, adiki, a denine demisiunea sa în minele kanala! Statal»! m’al kon~ silia sas a o nicimi sas a discipe Adsnarea m a fane anei la alegitoi in kontra Botalsî Adsnirii. Aceasta mi namaî aneasta este kala legale mi min armare n’afeasti mi usmai n’afeasti kale Ba merge mi kalometsi nostra. Ministerial a ansnyafe astizî kt de mi nsi s’a f^kat ksnoskst Bocal Adsnrii inși a transmis Măriei Sale a sa demisiune. Adunarea ano! Boii si noviendi la Botarea ana nicient de lege s’a deschitst de mai noate sa*ie asemenea lakrt&ri in linși de ministeris kare si» Je sssyii sas kombate mi s’a demonstrat mi nliimit ki us noate, m’astfel s’a oksnat ks sokotelile nestorie, s’a ridikat medinija. Din afari mtirile ne ne adak ziari dle streine sent foarte nsijine; si notim însi ka mai însemnate iele urmatoare. Sultanul Abdil-Azis a esnas tarea Boinyi d’a srma nolitika fraielises. Era si nalt. la 27 Isnis sn xati merif nrin kare se mroklami minninie kanabilî d’a asiksra mosneritatea istor ssllamilor imnensisi firs deosibire. Ilolitika din arja noals! Ssltan Ba reminea asemenea neskimbati, dsnn lsm lordsl Wodehouse, în sana informirilor date de ambasatorisl tsrfesk, a declarat în kamera englesi. Ssltansi este oticît a realisa în imnerisi se reforme. Aksm aste prin'linie de masneritate generale a imnerisisî, aste reforme ne se premit U5- ne-se-Bor oare în adevir în likrare saS fi Bor nsmai Borbe ne xirtie ureksm ale ale ssltansisî renosat ? si snerim kB ns mai bine derit fratele sef. Se vorbește asemenea la Konstantinoaoe de amnistii generale. Si snerim kB Siltansiaktsare Ba înțelege susayisnea. Daid-Efendi, gSBernatorial Libansl«I, nsmit de Intri no»l Ssltan namii, a fost nriroit la 28 Isnis în awdinyi de konyedik la ssBeransl se8 mi era si niese la 29 la íiostsl ses. Illtirilo diu llesta ne snsn ki domnia altoie o raare nelinimle în kamen mi in nonorayisne; se resnindise Borba ki îmniratsl refssase ks total Adresa; intim însB, dsni deiieuma noastn, ki trimimiî ks Adresa la îmnBrat s’ak întos la Ilemta un îndati dieta a» uinst o uiedinyi sekreti al kiri! ressltat ns se ksnomtea BnkB; dsnB kite a nstst transnira resnsnssl Îs! Frantiisk Iosef n’ar fi de lok sn refss ni o nrimire konditionale a Adresei. Le Constitntionnel, norbind desnre aneasta, esnrime sneranjja ki, de mi ns este tokmaî ksm «U-JaBt* ibngsni, resnsnssi imnsrstesk Ba aBea de ressltat momentan a alina nsgin sniritele. Konferințele germane de Wurtzburg as numit moiektsl BaBarieî pentru formarea snei a treia armate federale. Aceasta se consideră de Ismea nolitikB ka o oriosinisne direntă la monsnerile urssieî în Dieta, gestiunea teretensiunilor El Repie asura victorielor nestralisate ale La Boieî resine ear la ordinea zilei. In Camera Lorzilor a fost o desbatere în impimia aceasta. Gspernil a declarat kB a urmat neînnetat negocierile ks Franjjaka s’o faksa da komesisnile netiesarie Elpegiei sure a o nsne într’o stare de serisritate ne kare susagisnea aktsaie a Iskisrilor nsio dB. Dake aneaste nestisne se întârziează kassa e kB yelesalte nsterî refssB d’asssgine ne Englitera în negocierile sale. Agram, 28 Isnis, în medinija dietei de astBzî Banslisks ksnoskst, kB maiestatea sa îmnerat si a ordinat a esurime dietei, nrin telegraf, insl^B mirea sa nentri dovada de loialitate ne-i dete nrin Botsl ses în midinija adresei ne as trimis maiestigiî sale îmn Bratesei. Dsn aneasta s’a continuat nesbaterea assuranestisnii ale Biriî; denstatsl Kristianopin! a fskst o monsnire de desuprijire: Ungaria si dekiare, daca este gata a intra intr’o alianga federali BB ks astonomsi mi independintere regat Kroapia m.n.I, a reksnoamte Birtsalile sale drentsr teritoriali mi a monsuga egalitatea de drentsr nentrs toate ponoarele liste loksesk in Ungaria. Sb se fakB o ll^e ín senssl anesta, kare sb se ssnsib întăriri! reyelsi mi anesta sb abrigat a kiass, ne simB viele nenesarie atingătoarie de diskssisnile ulterioarie. Nentri mousnerea komisiuni nentrale as Borbii DD. Vranicany, Veiz, Piscovel, Pavlesil și Vacovics. Anest din srmB a înfpju,imiat sn amendament. Nentrs monsnerea de la Agram aS Botat DD. Modi, Tarez (lis amendamentsi Isi Vaiseli) mi Pavlecovic, anest din srmB insB nsmai atbn’ji, kBnd se Ba nrcimi monsuerea Isi da repisa legile sugsteme ale ansls! 1848, atingBtoarie de naragrafele ne le satems nestralitatea mi Astonomia. Uledinija BitoariB s’a fost ofBrit nentrs Isna trekstB 1. Islis. Tsrino, 28 Isnis. Msnininalitatea a isat denisisnea a nsne la dosaris reskrintsl gsBernsls! de la Agram uriu kare nere trBmiterea nrotokoalelor msni'iinalitBjijii, ka sn akt nekonstits^ionaie. Komisariatslsi de iioli^iB s’a retras loya diu tealrsl orBmiBnesk. Konenxaga, 28 Isnis. O koresnondinu,B a ziarisls! „Dagbladet44 de astBz! oserBB. Danemarka mi nsterile strBine negogieazB în momentsl aktsaie desnre nestisnea xolsteinslsi. NegoyiBr! ks Germania sas ks Englitera în nriBinya IIIlesBigsls! ssnt ks nenstinjjB. tr» ka ksBintele d-ior sb albi krezimínt mi tirii în geari, m’afari din ueari, este destal si fii zise în sala Adanirií mi Irekate ín nroiesal Berbale; negremit k’a4easla esie a d-Ior kredinui, ki4í íntr’alt fei ar fi iiesle íi8Ünj|i de ínjjeles ka nimte oameni bitríni, Bek! mi dibaií nolitiil, k»m so»n d-ior ínmiio ki s»nt, si se esnse, astfel iireksm sí esn»n, a s’anta naintea naßisnil, mi mai k» seami ’naintea stninilor — la karé d-Ior din tradiuisne m'n mait mai m»Il de kit la naüiane, — k» nroiisner! mi k» ksßinte ka iele fik»le mi zise ín Kamen de kit-Ba limn, mi karé este ínBederat ki ns not ad»4e de kit derídere, ki n» le not serBi, nentr» 4eí kari inti» k»yela kit de n»jjin, de kit a anta ne d’o narte goliWisnea de orí te ideio simtoaso mi kiar linsa de 4ea mai miki raßisne, ear de d’alta uinla la karé Bor s’ajsngi k» orí 4e urejj. Karc komi ín adeBír, ar natea amierne síi akt de akssare k» mai malii go- Ii4i8ne de ori 4e ideii nolitiki, k» mai malii »misrinjji mi natem zi4e ka mai nsyin rauionimínl? Mine ns Ba ride kind B3 Bedea ki trei, nalr» siíluí aí sóéi narlite, ki Ireí, na- Lrs oratori stril»4i|jl, dane »n nlan de resbel la karé a# iskrat ín kara de doni anl m’assnra kirsí-a as k»qetat fii karó mi s’u» sfilsit mi’ntre dínmil m’afari din dinmii, Bin auol ín Adanare mi u»n ssnt akasare sn Ministen» nentr» ki ... . nentr» ki n’a konBokat el Kamera »n»! a 11 II r i n 4 i n a t, »nde este »n all g»Bern. üli 4ine n» Bede mki k’akösind Ministen»! din B»k»remtl ki ns kotiBoaki Kamera din Iaml, se fa4e sa» o akssare 4e n» noate ad»4e de kit derídere 4elor 4e o fák, — ki4í esle karai o konilirii —sa» k’akssarea kade n’alt 4ineBa, n’a4ela in sfirmit karé esle kanéi ambelor minislerie mi karé, d»ue leqile konstit»|jionale, n» noate fi »n minél mikar n»s ín jók. K»rn ministerial dVii noate kotiBoka Adanaroa din Iaml ? üroiianerea ínsi-ml o su»ne; „nrin tr’o serioasi i n t e r b e n i r e dar iulerßenire kitre 4ine? kitre rainisteriöl din iaml? Dar 4c astoritale mi ínrlarir© noate aBea ministeriel d’a4i assnra welsl d’akolo? Ni4l »na, mi nrin «rmare a4ea interBenire na se noate fa4e de kit kitre a4ela karé este kau»l ambelor minislerie. Ilii d. Katarqi» amlerne falanga nentr» ministerial d’ani — mi mki fin nostaB romi», k»m era 4el n»m'n obi- 4ei»! Domnilor Bekl — ka si »meninge k» dînsa ne 4el kare n» boiemte a konBoka aksrn Adsnarea din Iaml, ureksm daskilii 4el Bekl biteas la falangi ne konilsl sirakslsl nentr» ki n» oștea» si loBeaski ne beisa-deasa 4e disulikese daskil»!»!. Alifia, akssarea aceasta sa» este fikisti ministerial»! Golesk», m’at»n4l este tot. 4e poate fi mai abssrd în li mc, sa» este fik»ti a4el»ia singer kare este kau»! ambelelor iluuminate m’at»n4i este tot ce poate fi mai ilegale. Defiim ne ori line si dea »n al treilea ngeles, afari din ateste dosi, akössiril siks bt nirsl dar moraasl nait te g»Bern»lsl din Bskstem's kin» se redeschide Adunarea din Iaml. Mine and a maltizat o akssaro mal anssrdi de kit a ceea ce se face ministerial»! Golesk», nentr» ki 4ele trekete aîs kiilt»U» milqi bani mi n’a» negitit sokotelile lor, nentr» k’acesta n’ak sfîrmitk într’o i»misiarea mi înkinarea sokotelilor de mal m»s|! ani? Ilii în sfirmit 4ine a mal a»zit ka o kamen se faki o serii de akssiri ne simple mesansnerî fir’a apea »na singsn mikar ne kare s’o noatt spiijine k» 4ea mal miki dopadi? ki4i 46 zi4e monsnerea? „Ki s’aS Hin»! disk»rs»rl În4endsarie?41 - Neade Bir. Ki k» asemenea disksrsuri si sabate azi necontenit nonor»!— Neade- Bir dopedir, fiind k’aceasta a fost singura adunare a nonorslsl. „Ki adunarea mi diskars srile sa filist min instigirile gsBernsl»! mi ki konkars»! se oficiaI eu — Ne ade Bir inBederat mi ne kare desfidem ne origine al kombate k’o singsri doBadi. „Ki ministerial acesta prin fantele sale nationeazi ilegalilijile komise de ministerial En»rean»l.u — Neade Bir kanoskat de loali lame». m. 4. I. IIIi d»n’aceste neade Birarl n»se de d-lor în pronanere, kite attele rostite în Kamen ? Atilea kite sa» zis mi kspinte. N’a mers, d. Știrbei — kare tot deasna si nsne naintea Adamil ka »n kouil, ka kamar boî ka pro4esele Berbale si I serpe de akt do Beditor de Isneue, — n’a mers zilem, d. Știrbei», nr»nic»! general al gS Bernil»! de la Baila-Liman, si ziki în Adsnare ki banket»! uonoral»! era serpit de oamenii Holiuiel ? în demert mai melte mii de Bierssil ÎI strigi. .. „Neadeper mi I.Nr»nk»I General»! gri redemonstrînd astfel de la Balta-Liman afirmi ki d-l»I n» kanoamte de kit Bekisl obi iei» al nartitei sale ka tot de Ba zi4e boiiral si fii k»m zice el: nentr» ki d-bl era obișn»it în regimul acela kare armitea bobbodslsl a zise jidekitorilor „sintejil a tikilomi“ — m’obien»ia ne jadekitori resűsnae inkinîndu-se. — „Tikilomi Miria-ta.“ E domnule Știrbei, afli în sfîrmit mi d-ta, ki nonoral nu este Belzadeka si fii servit la masa sa de Iloligie. Ultim togi ki sânt givernsl dimitale iloligia 4ea miki serpea nonorsisi bî4e ne kind cea mare bi serBea ne d-soastri la banketele ce se si4ea» ki armatele in Basisnilor; mi mîim asemenea ki sânt givernele sale nonorsi ns 4ere de la Iloligie de kit si’l lase în na4e mi si s’oksne de fikitorii de rele. N» jideka dar si miuimîntele mi obicei»rile nonor sisi dsn’ale d»mneavoaskri ki4î ele ssnt k» total altfel nentr» ki el este nonor mi nonor îmnilat kind dumneata esti beizadea mi el are drent ami zi4o ki titlul de beizadea este beizadea emis din jargoanele armatelor de in Bazi»ne l»r4emtl, msskilemtl mi a»striane mi ki si miié ki ,,l»nsl skim , D. Știrbei a zis în Adsnare ki j bankelsi de la 11 Isnie a fost ansajjat oficiale la 8 Isnie, mi mii la momi. D. Dimitrie Gika a zis, tot în Adsnare mi tot în acea zi, ki adsnarea afeia s’a ginst sekret. Kare din dosi a zis adepersi? konstatim nimai ki dosi adepersil ns not il. D. Știrbei a afirmat în Adsnare ki netiyisnea ni s’a fitit în adsnarea de la Filaret mi ki Ismea a ssnskris fir’a mu fe. I s’a zis în Adsnare ki n’a sass adepersi mi generalsi de la Baltaliman n’a nsist dosedi ki este rism a zis dfnssl. D. Știrbei a zis în Adsnare ki gspernsl de la 28 MalS, ansi trekst, a akssat în gazete slriine ne kansi Statslil. D. StirbeiS a zis ear sn ne sdeßer mi’l desfidim si noati ssiyine zisele sale; m’astfel eaki i mins íntr’o singen zi, afirmind în Adunare feea fe nseste, mi eaki renstaiyiî stîlnl al yerii despiliul de iei în mii mi Ismea nssi în nosiyisnea a Bedea ki bimisi de sinsn ssnt aktele d-lor de akssare. Afi însi este feBa mimai milt; afi trebse si Bedem kare este skonsi d lor? Sli noi ns Bom fate akssiri nsmai ne uressns nerl fi dedsferi logife estrase din fante ksnoskste de toyi mi kare ns se not nega. Bedem ksral, minstem zise anime, în ziarisl nirgil drente akssat 24 IansariS, adiki kansl Statslil. Slim kind ssferi Bom, zisea aksm Br’o 20 de zile foia niryil drente, ka si ni s’adski la kansl gsBernsl»! sn Eusreansl kare era gonit de kamera Moldapiel? Bine dar a adsi ne d. Eusreansl ? kansl Statslil, mi min srmare anelsl la resold era fikst kontra kanslsl Statslil, kontra 1 si 24 lansaris, zis mi rezis nekontenit în zilele afelea în organsi d-lor Știrbei, Katargis mi to Birimie; kansl Statslil a fost mi este nekontenit nss nainlea nayisnil ka yinla în kare s’arsakari tot felsl de akssiri mi s’akiti yeara în genskiati, tot astfel meksm d. Ion Britians le a demonstrat în Kamen k’a8 fikist mi la 1842 kind am restsrnat, tot prin asemenea taktiki, ne Bodi Gika ka si ase în lokst ne Bodi Bibeski, kandidat sssyinst de Assia, zise d. Ion Giua în bromisrea sa din kare renrodsserim mal desnizl kite Ba niryl. Kansl Statslii a fost mi este nekontenit akssat d’adventsî în foia niryil drente, nreksm s’a demonstrat khiar mal desnizl mi mrekism se vede kiar în no. de astizî, în demisiunea kabinetslsl Katar»gis, în area renstunii demisisne ks frimossi refren ka kmiefile Is! Berenger, „Miria-Boaslri ayl refssal 44 fine alt este ass în akssare naintea nayisnil m’a Esronel, dens kansl Slatsbi? IUi kind în toate zilele în zhrist nirgil drente mni’n Kamen so arați ki societatea este în agonia morgii de la 24 lansaris mi nin’aksm, mi si ziso lot d’odati ki „Ia Breme 44 se Ba fere mi minfine stnin; kind alallier si zisea în foaia d. Katargis mi toBirimie ki s’arsaki moartea mi miseria în sînsi soksitorilor, ui’asemenea biserite se a Adunarea Eleptivă. ii (A Bedea Nr. 175) Renimiiîiî stîlni a nirgil drepte al Adsturii, kred negreoiii ki neu