Romănulŭ, iulie 1861 (Anul 5, nr. 181-208)
1861-07-01 / nr. 181
574 înlesnire nonslare. între vorbirile k» jjerani mi internelxrile lor dovedirx ki aeram noștri miceni foarte bine adepiratele mi marele interese ale sferei. Adesisnea aceasta solemni mi nonetarx se Ba kxmete ín ksrínd komitetsisT central înființ[at ne himn»l» libertißei. N. Ionescu, V. Alecsandrescu, N. Bossie. Domnule Redaktor. Bxzind ín No. 179 al jurnalil» d-Boastriki ceream ín Adunare de la dooms ministr« a ne infigima sokotelile doveditoare de b»tiarul rebBimare a banilor Statilsi, kiindanele sokoteli, zicejii se afla deja în cercetarea sekijiei komnetente. Am Herst dan, la sekgia financiarx necesarele destiuiiri mi mi a dat alxtsratsl resnsns, kare, cel n»gin astx datx, bx an donedi kx cererea mea fikistx in Adsnare era legitiaii mi min «rmare nsex ci dopaslrx sintejil retxcit. Sner domnsle kx Berst bine—boi a însera în jurnalul d-voastră, acest resigns al meu, spre rectifikarea celor zise în menuiunatsl nimic. Am onoarea fi al d-voastri semitor. Dimitrie Gika. Bekuisnea financiari a ulumit nsmal sokotelele ne anul 1857. Sokotelele ne anul 1859 ns sînt înkx cercetate de kontrol, iari acele ne an si 1860 ns sânt nici chiar trimise la acel minister. I. Sixtinean «, A Ilrerbean», A. G. Goresk 8, N. N. Iovan». ROMAN IILÜ ILILIU. Ilsblikarim enistola d-lst Dimitrie Gika mi ks mirtsria de kare dsmnealsi a krezst de trebsiujjl a o îosojii m’aksm si resnsadem la rindal nostrs. Ilentrs ne d. Dimitrie Gika s’adreseazx kitre redakgistiea Rominilsî mi zice k’a Birst nele desine kare este Borba hi No. 179 al Rominilsî mi ns d’a drentsl kitre No. 137 al Monitorislsî (22 IsniS) de unde Rominslariti ksrat ki ns face de kit a konia, aremrodsce, minki ks semnele de reprodscere mi kare sunt meksm simite semnele citiri: „—u Ilentrs ce Monitorisl kare a vorbit la 22 IsniS, îl trece ks Bedetea mi Bine tokmaî alaltleri la 28 Isnis se resnsnzr, la ceea ce noi tot în acea zi ns fiksserim de kit a reprodsce dsne Monitorisl oficiale de la 22 IsniS? Me a firist marea ascentibilitate a d-ls. D. Gika de la 22 IsniS kind a vorbit Monitorist oficiale minuni la 28 Isnig. kind ziarist acesta n’a firist de kit al renrodsce testsale? konstatim dar ki d. Gika n’avea drentsl a s’adresa la noî la 28 ci la 22 Isnis la Monitor, kieî daki este cineva riticit în aceasti îmmregisrare anoî este Monitorisl sau Ministri de Finance ear ns noî, si ne încerkim aksm si nsnem iskiskle în uurul lor. Din ziua de kind majoritatea Adsuikiî a fikist m’a notat acea rensratii monsnere, kare se noate fiii ki ka dînsa n’a mai fost rains Ba fi nici sna ne nimmt, acea monsnere care a aritat celor mai fanatici mi mtiiija mi iskssiujja narlementarii alerilor nomtrii regulamentari nolitici, noi am zis ki mi’isi konsiderante al monsueriî, min kare akssi n’acest kabinet ki n’a iufijsimiat sokodelele anilor trekstji, este ridicol, fiind ki este neste ultin si a omeneaski ka într’o luni de zile sn ministeris si inkine sokotelile guBernelor trekiste, mi inki a snor guBerne kare de kare mai rele mi maî distrimate în sokotelile lor. Sunt, sine esemuls in Ministeris kikelor sokotelî de maî milttî ami ne înkinate iiki mi d. Gika ultic ki nsmaî noî am densurat aceasti mare abatere ui’am motestat In contra iei, ki nsmaî noi kind am fost la Ministerial Kiltelor am mi nsmit o komissisne de birdag,î specialismre a cerceta mi regila acele sokotelî mi k’acea komisisne n’a maînsist fsnki noua în simi. Sunt sokotelî a mai multor Ministerie de la 47 mi kare n’a» trekst luki nip nici o kamen mi snde nici kiar nrin ministerisl de kontrol. iur kind ískrimile stau astfel, ksm ustea acest Ministeris si reguleze intr’o lsmi toate sokotelele acelor guverne destrimate mi din bare abia snsi, ks mila 1st Dumnezeu, s’a dat nin’aksm in jsdekati? Aceasta a fost basea nostri, ka ziarist, ne kare am kritikat mi kritikim artist konsiderante al monsterii Adsuiriî, ce am deklarat-o m’o deklarim cea mai neaszid, cea mai assidi monsnere ce s’a nsist face bi o dali în Isme. Kiar în No. nostri de la 28 Isnis, renessim, ka iutii a basa, aceasti akssaie ce facem noi renumiteî monsnere. Benim anoî mi snsnem ki gisim în Monitoril de la 22 Isnis, sn rapsort al Ministrilsî de tinange kitre Miria-Sn, ris data 16 Isnis, prin kare zice Miriei-Sale ki „îukumdsse sokotelele Bisteriei ne ansi 1860“ le ssnsne la ksnomiinga Miriei-Sale, în trei tabele, m’adaogi ki konsideriudssi sr giuga acelor sokotele „le a mi dat, îmi tresui ks desl8mirile ksBenite, seligismî financiarie a Adsuiriî“. Domnul Ministri adaogisnki în ranoris ses kitre Domnitor, k’a dat asemenea sokotelî, Imnresniks deslsmirile ksBenite, seligismî financiarie a Adsuikî „în konsideragisnea srgiuciî ks kare i „s’a cerst de kitre Iiremedintele ieî“ în ce dar, nici odati, ssntem noî ritxcinî kind ns facem de klt a reprodice la 28 Isnis kspintele Ministrilsî de la 16 Isnis mi kontra khrora nici sekipisnea Financiare nici d. Gika n’a fost zis sn singur kSBent de denegare? In ce ssntem noi rukijji kxnd Bedem kx d. ministri zice kx ni emedintele sekljisnif „ia cer«t ks »rvingx asemenea sokotelî ? sas trebsia noi sx uressasnem kx seksgenea a corst de hri.i in jix minte sokotelî karin« s«nt mai do nici «n folos, dane k»m se nare k’ar boî sx zikx d. Dimitrie Gika? Sx mai adxoglin x nkx kx noi, a txt în No. 179 , kxt un ’n No. 180, dsne ce am relatat zisele ministr»!»?, am împins delikatega nxn’a nsmi acele sokotelî, « nici 1amu. Ul’aceasta a fost un adever o delikateg», o mare striktitate ce soim sx nxslxm în aceasti fomii; kx cî n» nsmaî kx d. ministr« zice ksr I ki „înkixind sokotelile aisterîeî ne an»l 1860“ ui.c. I.; ns nsmaî ki sekiisnoa mi d. D. Gika în issis de 12 zile ce aă trekst, de la 16 do kxnd aș plimit acele sokotelî de kare Borbemto d. minist îs mi uiix la 28 I«nis kxnd renrods serxm mi noî zisele d. minîstr» dane Monitori«! de la 22 I«nis, n’a« zis «u singer k«Exnt de denegare, n» nimaî kx ’n rauort»! d-lî ministr«, se maî Borbemite do trei tabele ce au dat sekuisnil mi deslimirile k«Beuile , ci xnkx este kiar în cele n«blikate în Monilor, o carte kare ns maî este sn bilonu ci k«rat sokotele. Astfel sure esemula d’akolo de «ude s» zice :,Sil«agi«nea onorurilor lexuemîi în ksis«l anslsl 1860“ minxux la sfîrmit n» mai este, di«ue reg«lele financiarie «n bilang ci ksrat sokotele. Noî însx, xnkx odatx, îmninserxm delikalega d’a vorbi în ambe numerele noastre trekste de «n bilanu al ar.ab! 1860. Al’acele sokotele îmnresnx ks bilanjisl n« sunt oare d'ajuns sure a do Ad«nxro ksnouitinux destil de kommell desire sorea tesasiskil ? Ns s«nl d'assus spre a dovedi d. D. Gika kx Stalsl a« este in faliment lui d.l»i Kntartí'is kl. o« este în li an li kul x ? a lui dam. bxnsesk k? n« ssnt cifrele odeverato n» este ad Komissiunea linnn— clarix a Kamerii sure a merue m’a le repisit mi konstata ? mi d. Dimitrie Gika, k« togi koufragil d«mueal«i kari ak Botat nem»mioaria iiro isnere de la 22 luni», kxnd cerea» de la «n minîsteri» ce erau«mai de bi’o 40 de zile la astero se dea ho denlin sokotelele an«l«î 1860 rtsi mira» d-lor, kx ne Ixngx alte marî uiedice, (mi kare le en»merx d. ministre în sokotelile mi bilangfil dat sekuÍHii mi financiarie la 16 I«in») maî are xnkx a Isnta mi k» dose Eforii organisate de slxkolt»] regulament? N» miia» mi n» suti» kx Eforiile sintolsrilor mi skolilor n’aă dat xnkx ale lor sokotele mi kx ministrsl n» arc ce face în contra acelor Eforii, nentr» a kxrora reformare, filozis în narentese, este d’aliBm sn an în seligiunea lisltelor »ni ardent de leue, cel nagin nentr» aceea a snitalsrilor, dar care n’a nsistenkx emi d’akolo. Toate acestea le mfias onorabili astori im Bolitorî ai rensmite monsneri, însx s’a» fxkst kl n» le mti ns maî ka sx noatx Bota o monsnere kare se remix de model în analele istoriei parlamentarie ale omenirii. Ultiak asemene, kx sokotelile mi bilingsl infi yimint de d. ministrs de finange ssnt foarte d’assus sure a doBodi kl minis— trsl în nminga dxrî sokotelilor a fikst tot ce era min nslinga omeneaskx a se face mi kx s«nt asemenea d’ajsus snne a dopedi d-lsî Katargis kx ns este Bank xrsix mi d. Ü. Gika kl n» este nici faliment. D-lor însx, s’a» lkst kx n» Bxd min» ’ngeleg ka sx noatx trece la un fel de nemurire prin tronsnerea d.lor de la 22 Isnik, a dori nemurirea este o lege i nigralo nlintati în inima om»l»î, mi dd. din dreapta kind ak fok«l mi botut acea mronsnere un ak ad«s aminte kx »nom a trekut la nemurire kiar ahind fok temut«!«! celsî frumos de la6 Efes. C. A. Rosetti. Cuvintele pronunțate de Ministru instrucțiunii publice la distribuțiunea premiilor seminariului. Prea venerabili părinți, fi Domnilor, Klern! Romixb are nevoie de a fi ardikat rai de a fi n»s la lok»! ce i se kade a oksua în societate. El a fost prea îndelung lăsat în axrxstre mi în ast ținut de dese nrefaceri n» s’a nsist realisa în bsnxlxuirile ce rekiamx slarea isi. en nas totsuit s’a fxk»l înainte: Klaso mai m»be nentr» în BXnx tsra kliricilor s’a kreal; nsinerel elevilor s’a decis a se înmsliji; o mxs»rx esencialx este de neanxrat a se Isa nosiyisnea iireoUl»! kali sx lie asig»ratx, în lisnxlxintx. G»Born»l M. S. Alesandri loan 1. n» Bariegeta a întrelisinua oale mijloacele de care noate disnsne nentru îirosnenitatea klersisî. K. S. S. ixrialele Milropolitsi, kansi d.'enlTM kredincoasei noastre biserici române, ssnt fericit a oraxilsmaice, ne a promis tot konssissi ses la înlesnxtruirile mnoielilate, viabile, și d’așiă fi totu profesorială meserii (săracii) de altă dată, i-ași uni datoriu o recunoscință cu totulă particulariă. Schimbarea mea de posițiune nu este unii cuventu pentru ca se nu mai fii simplibile la bunăvoința ómenilorü. Thornton tăcu. — Uite, Paolo, urmă esti dup’uă pausa scurtă, ești unu băiatu cum ț se cade; de sicură prețueșci mai mulții decătîi mine. Déce n’aștii șei cătii eștî do stravagante în tóte. .... — Stravaganță englesescá, murmură Paolo cu reutăcioșii. — Da, afară de organulci prudinței. Eî bine, jicii, déce n’aștii șei cătii ești de stravagante, nu te-aștii cicăli cumü te cicălescii. — Aide, aide, zise Paolo, aruncându asupra lui Thornton uă căutătură plină de afecțiune, nu are temă pentru mine. Am douăzeci și patru de ani, și nu sum una copilă ca se fiu amețită d’unü meteorii strălucinte, nici chibrita chemica ca se m’aprinju la vederea tutorii femeieloru frumóse ce se potu afla în drumulu mea. Ș’apoi trebue sé faci și partea entusiasmului artistului, în fața unui tipic de frumuseță așta de perfectă, ca și mine căndă vei vede-a. O vei admira Nieșce ochi albaștri, dulci și mari, ună peri negru ca ebenulă, uă peliță de crinii cu acele admirabili nuanțe de injurii, așia de scumpe pictorileră, pe la tîmple și pe la gătit, uă frunze de Junone, neșce large pleope mărginite cu gene lunge .... A crede-me, pentru mă adoratorii ală frumosului, este uă bună furtună iutulii puterea cuvântului uă asemene întrunire de grația și de maiestate. Nu știu ce astă daca se-mî fiă permisă a face imaginea mea! Așia face mă capă d’opere, sub sicură! — Ocupă-te de Eremiiă și lasă’ncolo imaginile. zise Thornton. A căuta în deșertul periclulü este un faptă de nebună. Ai déce ți-așiă pute da pucină din sperința mea! — Tristă dară! respunse italianulă. După cumü véni, sperinița și descrederea suntă totîi una. Forte adevărații, zise Thornton c’unu suspină, derit dé ce salutea este numai cu prețulă acesta? — Amorea este őre una abisa? = Pentr’ună omă ca tine este un sorginte de decepțiuni. Aceluași frumosă ideale pe care lu cauți in arte îlă vei căuta în femeia și nu lu veî găsi. Amorea esclusivă, amorea asorbinte pe care o vised! este flare străină pentru astă lume. in momentulu in care erejî ce domnesc! asupra anime! unei femeie, în momentulu în care îți imagini că ești pentru dînsa universală întrega cumă este ea pentru tine, trece între voi amîndou! unu fluture cu aripe strălucinți, musica unei polce sau ochiata unui semi-seu cu peptula acoperită de vr’uă decorațiune schinteiătoriă, ce sciu, celu mai mică lucru ce pute agita capriciulă seu séu place vanității sele, și tu ești aruncatu în umbră, și căndă eși dintr’însa ca se reapari la lumină, deși ești totă asta de bine priimită ca și înainte de delăsarea ta timpurariă, afli ce, departe d’a fi viéța iei, ești numai unu acidinte în esistința sea, și ce domnirea tea este împărtășită de cățelulă și de modista sea. — Nu pretinsa se sicü ca nu suntă femeie ca acelea pe cari le descrii, déru, ele formeja escepțiunea eru tu regula. — Erore! Acelea pe cari le numeșei escepțiuni din contra regula, primescu ínse ce la acesta regulă pot fi căteva rare escepțiuni. Noutatea și lucrurile ce bată la ochi aă pentru sesulă frumosă uă atracțiune iresistibile. Elă nu șcie resiste la atragerea mișcării și sconiutului; asta n’o ficură, ci Addison. Este uă cestiune de organismu. Ună elementă predomină în femeia: numeșce-lă cuma cu voi, mobilitate, mlödietate de spirită, impresionabilitate; despre mine, îlă numescu frivolitate, — una elementă cu totulă necompatibile, într’unu cuventu, cu ori ce lucru regulatu, durabile. — Déru óre, întrebă Paolo, noi ómenii suntemm așia de scutiți de frivolitate și de inconstanta în câtu se avemu dreptul ă a arunca petre în grădina vecinului? Sciu unu puntu în care femeiele ne întrecu fórte multucelu pupinü au uă calitate suptă raportulă căriia ne lassă cu multu înapoi, voiu se vorbescu d’acelu eroismu care nu se trage înapoi înaintea nici unei fatice, nici unui sacrificiu, ca se viiă în ajutoriul aceloră ce suferă, acelu eroismu pe care lu-ai admiratu arătă la femeiele nóstre ajutăndu pe cei vulnerați în 1849, J»nî seminariști! în așii zi solemni, aceia dintre BoÎ kari! s’as destins în ksrsslanelör uikolar, Bin a nriimi de la îiarx, min mina g8vern»l»î rekomnensa sMingilor lor. Îndoiuî, înzeciH.T ks lojjif silinuile Boaste, kid, kiimarea Boastn este mare: sínley! kiiinajjí de a renrisinla kiéről ks demnitate, ue a kon.rib»i la înflorirea l»T, de a face ka sxnta morale kreuilim. sx axlinzi adînk în inima întregu l»i noitor român. Cuvintele pronunțate de U. Ministru Instrucțiunii publice la distribuțiunea premiilor scoalelor. J » n i Iora leuil, Beniulak«m sx nicimijjî rekomiensa ostenelelor ce n’aui dat nentr» a dobîndi ksnouitinjjî folositoare Bose uii iterei care face atilea sakrificiî smre aiul forma fii demni de destinele el. f»n»nele, dar srile ce Beui l»a sx BX fie de aii»r»rea într» aducere aminte, kx talentil, antils dinoa, meritil, BirlBtea s«ni kalilauile kare lix not face demni de la»da lui stima koncelxuenilor Romtri. J»nî rommî! N» krigaui nici o osteneali, ni slîmin jl sn min»l din nobila noastrx emulare, zi mi noanle sßkraul k» rom! ka sx meritanî într» totdeau na de binefacerile natinei noastre. A Boastrx esto asix frsrooasxQearx a Rominiei; al Bosir» este Biilor»! el! Bol Beyl face sx domneaskx în ea Birlsgile stribsne. Beyl are la-o în fața«mea «Imite, iarxuiî strxlscind ka odinioară, u»rlînd sas în fruntea nonoarelor ce o înconjor, mireussl slindar al monxmireî, al civilisauisnei omeriireî! Despre protecționism și libertatea comerciale. In artikolul precedinte „Despre Konksrinui 14 am zis kx oamenii din kassa de Bersiliuis saksiliuilor lor as fost mi s»nt siliul a se ok»na lixkare mi mai k» aceea ce faksticuile sele ’s nermit, mi kx min »rmare a trebni sx se intro!’»kx divisi»noa !»kr»l»i mi skimbal min kare om»! k» misos»! lekrsrilor industrie! sele sx’mi noatx mok»ra tot ceea ce doreste, mi mo kare n’a nsist modsce. — — Astă é, jlse Thornton, din nefericire lumea, cumu este, nu ofereșce liberului exercițiu ală elementului cavalerescu de cătă unu cămpă forte strîmptu, în comparare cu imensitatea aceluia ce să presintă desvoltării elementului frivolă. Esistența loră este ună sacrificii perpetuu jeiței celei mai pretensióse, moda. Pentru dînsa ele stau în ger ierna și so cocu véra; pentru dînsa se încarcă, cu uă grăutate de vestimente pe cari mă căratoriu (hamal) le-aru găsi pre grele pentru usulu seu, și se strîngă și se martiriseră în orice timpă. — Sunt multe adevărate din cătejici, respunse Paolo, déru a cui e culpa? a nóstră, scumpulu mea. Déce în locă d’a aplaude aste espunerî stravaganți le amă fluiera și ne amă întorce ochii de la dînsele, nu creji ce în curéndu s’ară curăți? — Se póte jise Thornton, și moralea din tote astea e că cele doue fese nu prețuescu mai multu mnulă de cătă avulű. După acestă conclusiune consolitariá cei doui amici se separare. (Urmarea pe mine.)