Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)
1861-08-01 / nr. 212
»b.iii. Anul VS3m LSNI, MARUI. Voiesce și vei puie. 31 Iulie, 1 AUGUST 1801 LuniU nețate și vei fi. Va eși în tote filele afară de Lunia și a ? ~^== « pin pouTico, comați, unun “ .“ Tr«î luni..................................................... 32 — _________ __ _____________ în județe la domnii Administratori și la cores* • hmă....................................................... pondințiî noștriî, sau d’a dreptul prin poștă trăi i’iciințîiilinia...................... ^ (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE) mițând și banii. Tot asemenea Și în Iași. Direptoriulüpariului Romănuță și Redaptoriul respundétoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cpariulr d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 13. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă, țeara noastră.. „Guvernul împăratului știind însă că țeara,a cării organisare trebuia făcută, era DE SECOL, ARUNCATĂ IN ADULURI ȘI’N DESORDINI ADMINISTRATIVE ATÂT DE NUMEROASE cât și Inveterate, șd. Subscris: Walevski. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. BuciirescIS 12 August. Alegerile nentru dossgulininți la Mgnimnalitatea kauitoliî sunt a se fane Dominika Biüoarii. Abnegarea *se asaritat D-il Eoambi un Xaui-Angel, diricis tnî demisiunea, spre a se astea komuleta konsilisl kg D. Melik, îi fase a fi de drept candidați înartitei liberale. Anol mal venețim ki aceasti alegere Ba fi mi o manifestare nolitiki, snerim dar ki D. alegătorii vor înțelege însemnătatea aste! manifestări mi por mti a da în ki o nosă dovedă ki ssnt netri minimniere de progresii libertate kontra minciunelor reakționarie ini retrograde. D. Alesandrs Floresks s’a nsmit nrefekt al Etolițieî Kanitaliî. Hostisnea d-l»I Metode stă tot la ordinea zilei, ziariele se oligni neîncetat de dîrisa, foriind diferite messagnerî dskina konseiinților ie!. Illirile din grai se «Beni ne snsninkă d’«n nos insdinte se ograBenzi gestigneo, se angnță ki s’a intîmplat «n nos konflikt între agtorilițile nauali mi fraimese; tot anei kardinale Merode, kore a îngrijit kg aliti sinterese nalmele morali lor dete generalisl Goyon, a kistat a fato o nogi insglio fransesilor. La 31 Igli» s’a întîmplat o Ilitae într’un soldat franies mi o sentinelă nanale. Soldatei framnes a fost aslnerat mi dus la spital; d«nă se gn medik informase ne fransesil la banitol de sele întîmplate, fransesil alergară de sergrt gn brankard nentru transportarea generalului Kardinalele Metode destitei îndată ne medik, fiindcă se adresase la o autoritate străini. Aceste întîmniriî notnirea în sine de a sțini însemnitate, ele arați însi iest si de ne fagi nenite tendințe otrîte d’a nstri animositatea mi d’a mopoka en konflikt serios între kartea Romei Franța. La anestea toate ne fane liana? El reissi d’a skoate din funkțisne ne d. Merode, ba iiki anesta se biksin d’o mare înrîurire în konsins. Te Ba fane aksint gSBernsi frannes în fața astei nsruri ? Aneasta se întreabi mai toate ziarele, iisind ka fantele si dea resnins. Trebie st însemnim însi ani, ka sa semn noate despre disposiuinile gSBern sisî imneriale, kite-Ba linie din le Constitutionnel, ziaris ofinios al anestei gSBern. El zine kt „d. Goyon a respins ofensa „ksm trebsia; dar este treaba anelora „ne as komis-o sas a nelor ne s’ar „astea teme si fii c considerați „ka solidari de dînsa, DA IRE„BEM öRINTIRILE 1EÍ. Ori nea„tingere kttre persoana si„Beransisi este resimnțiti „de Franga intreags ka O INSOLUT NAȚIONALE.“ Nle kind Bedem toate acestea în Roma, ne kind realiijisnea în Italia, ka nretstindenî, kastturin toate mizioanele a restsrna auerea nagisnii mi a reveni la neie treliste, nekindînj Neanole se deskoner komiteie barbonese kari tind la resternarea Domnitorisisr ales de Boinija naționale, nekind se deskoner nerktii de manifestul realigionarie, kari îmbroskate ks maska liberalismslui, as de skon restsrnarea ori ksror instil sigisnî liberal mi naționali, ne kind în Romania nartisaniî drentelsi dipin sneria Bedea nolitika Nra8iei vntrind n’o kale reakționarii mi retrogradi, mi organiseazi sn komitat spre a trimite sn skst de onoare Is! Frannisk II; Bedem ideiele liberal! mi național! progresind neînnetat mi ks namî mari; gsvernele kami n onoarele înainteazi ne kalea liberale; Bedem în London, dsui o tsuti foarte mare mi dsin toate mizioanele întrebuințate de reakțiune, kandidatsi nartiteî liberale simtind majoriatatea alegătorilor kanitali Mari! Britanie; gS Bernsl urssiau fane o mistrare asnri sns! ssmerekt, kare kstezase într’o nickslarii a ataka demokrația; di ordini trimissisî sis la dieta de la Frankfort a kombate orne motisne ostile Italiei ne s’ar urodsne în Dieta Rermaniei; la Roma stsdințiî mi non orațisnea fak manifestirî neîncetate în favoarea snitiții naționale, ki toate onnirile noliție!; în koletiist S. Michele Bedem kiar o revolti a mkolarilor; La Neanole minininalitatea, kare renresinti nentirenî, mrotesti kontra sneltirilor reakționarie, nonorsl manifestă, mi noate într’un mod preamonsnțat, desanrobarea sea kontra recresintanților nărții drente; ssnskrintisnea italiani se abonese în kite-Bazale mi ajunge la 900 milioane, ks mult mai mult de ssmna nersti; în lolonia simțimintei naționale se monsnți din ne în ne mai ne fați; el nrofiti de toate okasiunile spre a se manifesta; aria de esemnls în zisa aniversarii a uamteriî îmiiintesei, la nriimirea oficiale, ns vedem din nobili de kit ne Komitele Andrei Zamoyski mi din partea klerstsi katolik usmaine Arkieniskonsl Fialkowski; din partea getițenilor vii komernianților ni se înfițiuiază nimeni; în seara aiestei zile se sparg Bestrele aielor ngține persoane mari, conform ordinii poliției, iluminaseri: în nenerengma însijine ferestre erag iluminate cu aiestea cras lorigințele unor funkționari sau militari, simnțimîntul ngblik se manifestă însi kg toate că ordinea poliției dikta o amendă de 4 */2 ruble nentry ori kare ng Bangmina. în celelalte motințe ale Rssiei Bedem misikărî sare libertate, sure reforme, werkesii rădikă ea rămî minele lor armate; nonoarele Asstriei ferb de mai roșii (imn; inssiningii în Tsugia refgsi ori ho mitsire ks gS Bernsi mi Omer Ilaniia se Bede nepoit a deklara ki Ba însene ostilitățile kontra lor mi kontra Muntenegr lsi kareî susține în linia lor de examinare; în Crema spiritele ferb, națiunea înnene a se manifesta în kontra Domnitoris Isîses kare remesinti ne strivi mi iskreazi ka strivi ear ns ka greki metstindenî în fine mi în tot modul ideiele liberali mi naționali îmi fak lok, se manifesti, kaniti mai mare tirii ne fii kare zi. Herkirile reakițismî în adezir devin mai enerțiae, mai desnerate, ei s’agați d’ori ne anski ka d’o skîndsn deskinare, lopesk prin toate mizioanele ideiele progresiste mi kasti a le înibimi; ei stii însi ki din nersekstisne namte kredința, ki este lețiea natsrale ki ks kit zigazsî, ne se nsne ksrssisî anoÎ, este mai mare, ks atit insndațiunea este mai mare, kind Bnel zigaz se țsne în fine. Terbirile reakționarilor de ori sade, silințele, sneltirile lor nstor serii de kit ai face mai bine ksnoskstî națiunilor, de kit a grimidi assura kanetelor lor mai multi sri, mai mult disnreț, mi a le tlca ori ne mizioane d’a mainstea amigi bsua kredinți a nonorsisi. * do GgBcrngl olandez a *ekgno8k8t re‘ gatul Italiei. Ultim din Rusia se Borbesk desuro «n kommlot 4e s’a deskoperit la Pletersb«rg mi kare ar avea de shon întinarea imnortulsi iii proklamarea unei konstituțignî. în Polonia, ministrul de resbel Syxosanet va fi înloksit prind distantele ționerar komitete Lambert, karesa avea agtere de guvernator. Ultimii dieta de la Agram a luat otrîrea a ne trimite denstațî la konsiliil imperiale din Biena. „Ruia dar, zise ziarigile Constitutionel vorbind despre aceasta, d’o narte, konsilisl imneriglgl remine nekommet nentrg ki dengtații Ungariei, Kroației, n« se afli într’— în Sv‘1, mi de alta dieta «ngarei ng se nmipeiite Balabilo konstituiti no kit Kroația ng Ba Q renresintatb în sîngl sis. Se asikgri ki d. Doak, însirinat a menaja molektal de adresi Intri îmnirat»l reve Frantisk Iosif, mi a terminat Iskrarea. Se nare ki înainte d’a disksta anest moiekt, kamera Ba desbate gestiunea naționalitiților. Difiksltițile grBerusi si asstriak kresk la fii kare nas imnensi de narte d’a sesnifika, nare a se desbina mai mult ks kit remesintanții nonorațisnilor ssnt kiimațî a se esniika assura diferitelor nsntsrî ale programei d lsî Sehmerling. Asti sisatisne o konstatim firi a-i nrevedea solstisuea.44 în privința kilitoriei regelur urssiei la Chalons, n’asem nini o miire nositiBi; snil zik ki s’ar fi amnnal nentri kite Ba zile, alții nentri su tin in nedefinit, alții in fine ki ar fi si se fakl îndaris. Rețele Ssediei era amteutal la 5 Asgsst la Saint-Cloud, ende as mers si-1 nrimeaski Imniratsl mi îmnsriteasa Franuesilor. FOITA BOHAHÜLUI. LAVINI A. Partea III. XV. (urmare) „Scupa mea lady Augusta. „Bărbați? suntü neșce ființe rele și ingrate. Dă-țî bătaiă de capü ca se fii amabile pentru acastă spețsă, și a se vești ce recompensă a se aibi. Acestea, cu totii respectulü ce i se cuvine, se atingu de senioriulu meu Domenico. Alaltă eri amu avutu căte-va persóne la prănilu, și nu-ți poți imagina cătă dibăciă mi-a trebuit ei ca sĕ-la facu se fiă și elü invitatu. Unchiu meu declarase ce cu nici una preță nu voia se vâstă la mésa pe maiestrulu de desemna, cumu stărueșce alü numi; deși șcie ca și mine ca senioriul. Paolo nu e măiestru de desemna cumu nu stim nici eu; îi plice asta numai ca se me contrariere. Iliceam deci ce unchiu-mea și eu avusesemu mai uă certă în privința acestui prăndu; m’a facutu de în adevĕru m’am mâniatu. Am produsu tote efectele mele de măreția â la Rachel și în fine amu alergata la ultimulu mi slul meu. Dece, senioriu lü Paolo, am glisu, nu va fi la prănșle, nici eu nu voiü fi; și se înțelege de sine !) Vedi No (02), ce am câștigată bătălia. Și ce mulțămiri am priimitu de la acesta prețiosă Domenico pentru tote bătăiele mele de capü și bunăvoința mea? vă reservă plină de recola, nici una respunsu, sau căte-va cuvinte aspre. Oricumü ance totü n’a fostü mai réa decâtu toți ceilalți ospeți bărbați, afară de cornițele de Fortiguerra. N’am ve^utü nici vă dată tipuri așiâ urîciose din sesula celu tare. D. Jones era în una din disposițiunile sele cele mai agreabile: scomptosii, pretensiosü, laudarosii, etc. Acesta așm pute-o elice și de capitanul Paddock cunosci pe Paddoek-I din Paddoek, din Yorkshire? Bună familiă, după cumü spune Piper ii, d era prea strîmptorată; capitanulu este apoi totușiâ de lipsita de spiritu ca și de bani. insum sicură dé ce și favoritulu meu, cornițele, nu era camu pré multu voiosu; dérà elü s’a purtatu bine și n’a fristu stupidă ca ceilalți dóul. Deși sémena puginele ce-i placea camü be, vei lînsö totu de una Intrínsulü pe gentilomü. Apoi este totudeuna dispusă a-ți da despre orice lucru informări de totu feliulü, animăndă ceea ce spune prin trăsure de spiritu, aproposite chiarü, fară a eși nici oă dată din marginile bunului gestu. Cuvintele și gesturile sele au impresa eleganței și demnității, intr’una cuvântă, una ce misteriosa ce nu se află decâtü la omenii bine născuți. Cu tote astea nu este perfectă, este camascomptosa și vorbesce pre tare dupĕ părerea mea; dérii acestua este unul din prejudegele mele. Nu-mi place se vorbescă cineva tare, și deprinderile și manierele italiane diferescu de ale nostre. In ori ce casa preferă timbrul sonoră alü vocii sele decâtü îngurluirea cavalariului. Acesta emininte mică diminutivă de omu era vecinulu mea, trebue sĕ șeii. Totu de una îți vorbeșce ca cuma ți-ar face curte. Spera eă senioriulü Mancini nu și-a imaginată ceva asta ieliű între mine și cavalariu. Cu tóte astea de mai multe ori m’am temută de acésa, și, fiindu ce nu-mi place a fi veștită suptă unu aspectu ridiculo, am repetită tare ceea ce suisese cavalariulu și am cercată pe cătă am putută a nu lăsa conversațiunea să pară dă convorbire între patru ochi; déru tóte cercările mele au fostă deșarte. Pugina îmi pesă, însă, ce cugetă de mine Domenicui și ceilalți; déru este unu lucru la care voiu lua bine aminte de acuma înainte, adicĕ nu mé voiu mai grăbi d’a prodiga simpatiele mele.......................... „Potü să mé lasă în voia simpatielor mele, așia de liberă ca ori căndă. Eram într’una aceia de disposițiune sumbră căndă am scrisă liniele de mai susü. Le lasă așia cumu suntu ca pedepsă meritată a nebuniei mele. Acusarea de ingratitudine ce am formulată contra senioriului Paolo este asurdă și odipsă in totă puterea cuvântului. Cum ar fi putută el, presupune că D. Jones va respinge societatea sea sa devină ce era datoria invitarea sea numai mie? Câm despre reserva sea se explică forte bine și, cred ü, se justifică asemenea prin circumstanțe. După termenii escelenți în cari suntemii de aprope doue lune (șeii ce elü este singura personă ce vine de ne vede) și deprinderile de intimitate cari s’au formată intre noi, d. Paolo putea crede ce are mai multu decâtu oricine dreptu a mé conduce din salone în sala de măncare, și s’a simplită ofensată séu suprinsü, asta probcștă ce acestă favore nu era una ce indiferinte pentru d ĭnsulü. Déce este cineva de criticată în acéstă circumstanță, negreșită numai eu sum, caci amü avut o febletă d’a cede unchiului meu și a lua dragulu cavalariului. Déru apoi am fost o forte pedepsită prin nevoința în care m’am aflată d’a asculta tote secăturele ce mi-a spusă omuiețulă acestuia. Luptă reportulu stării și rangului, cavalariulu pbte fi și este fară indouință superiorului Paolo. déru este mai multa spiritu și originalitate în degetulu celu micu ale pictoriului decâtün dóue deci de cavalari ca acestua. Acumü căndă mi-am ușturată conșciința descărcăndă pe Domeniculu mea de acusarea nemeritată ce-i făcusem, am unu altu subiectu de neliniște, unu subiectü mai seriosu, care afectez á pe mătușiă-mea și alteră sănătatea mea. Nu ne mai putemu înșela asupra tristei realități, unchiu-mea prinde gustu la beutü. Cându prăndimu singuri și petrecemu séra acasă, lucru ce se întîmplă mai totude Iuna, ela de grogurî peste groguri, atătu încâtu își escită creierii și adorme în fotoliu lu séu: cându avemu societate la noi sau cându prăruieșce aiure, se îmbetă cu Lotuia; sora trecută ajunsese într’uă stare rușinosă. Mătușiă-mea și ea nu sciinü ce se facerna; este așta de brutale și irascibile în câtu nu eute plătim se priéin uă vorbă... „Fiinduceastă-zi erații de ședință, pentru mine, amu avutü firesce mulțime de visite. Regulă generale, ori de căte ori doreșci mai multă a face unu lucru, vine cineva de te’mpedică. Mai întiiă Piper in, apoi Paddock-ii, ar fi disă cineva ce e una facuto. Eram cu atătă mai dispusă a-mi pare réü d’astü neajunsü, coci mé simplă destulă de plecată a iubi pe mistress Paddock; este unü tipu de femeia destulă de straordinariü, unü aerü bărbătescü, unü feliü de grenatariü rusü, dérü este plină de franceță și se arāta totu de una dispusă a combate totu ce-i desplace, persóne și lucruri. Era doue ore cându în fine amu putută eși, mătuștă-mea și eu ea sé ne preîmblămă puțina in trăsură; cătă despre ședință renunțasem la dînsa de multa. Ne ama dusă mai intimüa Via Frattina, ca se esplicama d-lui Paolo pentru ce nu veniseremü la d ĭnsula. Elü atisă ce asta a fostu foarte bine, pentru ce avusese visita comitelui, sau mai bine ca se mé servescu cu espresiunile sale, cornițele intrase cu forța în ateliariulu scutrin scomptulu ce făcuse la ușii așia ii