Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)
1861-08-05 / nr. 216
§86 adresat regelst ürsssiei peristoli astografi de felicitare. Tratatul de komerciS ks Sardinia a fost sibskris. Etam Ilaniia, gSBernatorisl de la Erzerim a sosit aici, el din mesniks Kiaia imi Sekretarisi siS. BoraBea a se justifika înaintea tribunalelor. Ragssa, 7 Asgsst. Eezim Be!, al doileadistante al Siltansisi, a trekut n’aiuî, bind direligisnea sine Mostar. Mitim în ziarul Serb Dsnirea Nr. 42. Sofia 5/„ Iulie, 1861. „Biclirile In kontra konuitiinijel srmeazi In oramisi nosirs, Xassan Taxsen-Nannia In lók si faki noli— jjia Inkredingati ssnt administrarea sa, a strîns în oranis toati jandarmeria din distrikt, spre a ajuta la instalarea nosluí Micropolit Dorotei. Dani Bici drile cele mai arbitrarie ce guvernatori sl a ’ntreb singat la sss zisa instalare ín Biserika Eniskonale a Eslgarilor, Xasan llauna Boenitenrin sorgi ka nonorsi si albi nentri acest mrelat cea mai mare generagiune, mi nentri aceasta se Interanigeazi mi se bat ace kari reissi d’a kidea la nidoarele Mitronolitilor. Snre eßitare d’a ns se gisi ín nresinjja Mitronolitslsl, nonorsl a in kis toate bisericele din Sofia mi a renungat ia oficial dipin, însi guBernatorisl a forgat si se deschizi Bisericele, mi dsm ce a instalat ne arkieniskon în Mitropolii, a trimis jandarmi nrin lot oramisl si tîraski ne naclnicil loksitor! ka forga la nicloarele oltarislsi mi sí nriimeaski bineksBÍntare. Hamia a nss oare karé nsrnir de gendarm! ssnt ordinile Benerabilslsi nrelat, sni! sí Begieze la siksranga sakrel sale nörsoane, algi si imble ín nroBingi mi sí sileaski ne siten! a nliti tribslsl E- miningel sale Mitronolilsl, karé nretinde k’a nlitit natriarciel 700 mi! de lel, ssmi ue karé Boernte a o adsna ks or! ce nreg.“ ROMANÜLU AÜGÜST 17 Sitiin ín „Journal des Débats“ de la 1 Asg8st: „Etrimim o skrisoaril a mimui„uelsi Bibesks Eniko Beans, membri „al Adsnirii din Esksremii, kare ín ni„mele maioritigii acestei adsniri mi „astorisat de dínsa, reklard ín kon„tra esmesisnilor snei deneme ínse„rati de noi în nimersl nosti’5 de la „7 IsliS. Fiind ki okasisnea se nre,,sinti ginem a stabili o dati nentri „tot d’a sna, ki ziariste des Debats“ „ns noate fi wripit d’a drentsi resnon„sabile nentri denemiele ce le nsbli„ki. Ka si ns nearzi o denemii „telegrafiki toati valoarea iei, trebie „si fii nsblikati în minstil kiar în „baie se niiimenite. Mele zise ajung „snre a înțelegeri, daka acea denemii Bine kiar de la Ersksele asmaî, „nin5tem controla reonrinderea iei, „ki atit maî nsnin daka Bine de la „Shanghai, de la Konstantinonole sas „de la Bsksremtî. Acestea zise, ns „facem de kit a împlini o datorii de „imnargialitate, transmițînd nsbliksis! „reklamagisnile mincinels! Bibesks mi „a kolenilor Isi. E vorba de Botsl do „ne’nkredere, ce adunarea s’a krezst „datoarii se dea gSBernslsi mrincinels! „Esza. Denemia telegrafiki zice ki „acest Bot de intentase în nsbliksl Es„ksremiilor o desamobare generale; „eristola kare ne este adresați tigi„dsemte fantil. Domn5 Ilincinele Bi„beski mi koiegiî sei se animi ase„menea d’a fi mot”Bat Botslor de „ne’nkredere, melism metinde telegra„tsl, ne tolerama ministeristsl nentri „o netigisne în favoarea sniriî mi a „reformei electorale. „Ei din kontra „reksnosk cetigimilor rominî dren„tsl d’a se adsna mi d’a netigiona; „deklari kl snirea Moldaviei mi a „Baladeî este dorința lor cea mai „skimni. Ceea ce as îmn stat mini„stemsisi, zik ei, este d’a fi dat kon„ksrssi ses oficiale snei agitagisnî „siri timu (intempestive) mi desor„dinate, kare are de skon a komnno„mite snirea.*4 Ns nstem face mai „bine de kit a nsblika testsl oficiale „al konsiderangilor, ne kare s’a snri„jiuit Adunarea rominî. ’Tbntîisi konsiderante ansngi în kontra Ministe„rislsî o akssare, kare ar fi d’o mare „gravitate daki ar fi întemeiați. E~ „ste, kl kabinetsi lrindnetsi lisza „refssi d’a înfigimia komstskle js„stifikatiße desine întrebsingarea maî „multor milioane, notate în anii acei „din siml.unelelalte konsiderangî „îmnstl Ministeristii, în nimte ks.În„te destil de nelinisrite (en termes „assez vagnes), kl înksramenzi o nro„nagandi socialiști mi incendiari. „Se înțelege de sine, kl noî ns ga„rantim intri nimik legimitatea acestor îmnBtiri, arelism ni garantim „esaktitatea denemieî noastre de la 7 „Islis. S’a abs sat urea milt în ads„nirile francese de risBÎntele de „Socialist“ mi de „incendiar“ ka si ns „fim disnsmi a ne teme ki acelami „abss se face aksm mi la Rominî, „la nimte oameni kari, noate mi mai „mult de kit noi în mine, sunt îmninui „prin temperamentul lor mi nrinna„tsra sniritsisî lor la oelocingi jsonori „mi Biolinte.1’ Ka si noati jideka cititorii nomtri în denlini ksnomtingi de kassi reprodscem ad denemia de la 7 IsliS, kare zice: Bsksreuits 5 IsliS. Kamera, ks 32 kontra 23 votsrî, a dat un vot de blam mi de deskredere kontra ministeristsi, fsndat n’a neal k’a tolerat o netigisne în favoarea snirî mi a reformei elektorale, 2-lea ks n’a mresintat snks bigetele; 3-lea ks n’a fskst nimik sure a gribi reînceperea lskisrilor Kamerei Moldave, care este amînats nins la întrsnirea celor dose Adsnskr. Deja în mediatia de la 28 Isni§, Kamera somase oare kare ne gSterna resolve indats nestisnea rsrale (renortsrile Veranilor ks mronmietarii); asts atitudine a Kamerei a esnitat o desanobare generale. Kanitatea in distriktele trimit adrese ministeristsi felintsnds 1 de tsrraks kare a intist, resnektsnd libertsgile konstitsgionall, ss mantis metstindenî ordinea mni liniuxtea ks toate sneltirile nartitelor uelor verite. Mitronolitsi mi eniskoni as refssat d’a se asocia la Eotsl kontra ministeristsi.“ A mia dar nartita maiori tigii Kamereî, nartita fomiilor mripilegiagi reklami mi motesti îndati, kind sn ziar striin nibliki ceva în favoarea nagisnii, ridiki pierssl sas mi deklarul în kontra mesakti tigii snei denemie, de oarece n’aBeas nici o dati boce, ticeas togi, eras ssrzî mi migi, de kite ori foiele stline nsblika, ns pr’o simnli denemii, ci artiktele în kontra nagismi. Sirma na nagisne romini, kit n’a fost maltratați mi kalomniati în mesa striini mi nici o dati Bresnsi din Dumnealor n’a protestat în contra acestor kalomnie, mialism, kind ziarist „des Débats,“ kare ns poate fi lirisit de socialistii de incendiar, nsbliki o denemii telegrafiki, kare arati Esroneî adeBirsl celor netreliste, gisesk d’o dati o Boce d’a reklama mi d’a mrotesta. Nentri ce? nentri ki înțeleg foarte bine kl Esrona Ba jsdeka mi Ba kondamna taktika lor. Dimnealor tigidsesk ki Botsi lor de ne’nkredere a demtentat în nsblik o desanrobare generale, la aceasta nimaî nsbliksi inssuiî remme jsdekitor; dar noate ki mincinele Bibeski Brankopians mi kologii sei ns konsideri o desanrobare de generale daki dimnealor, mromotoriî acestei desaurobirî, n’au luat narte la ea. A noî dimnealor tigidseök k’as motipat Botsl lor de ne’nkredere ne toleranga ministeristsi Golesko nentri o netigisne în favoarea sniriî mi a reformei elektorale, mi zik ki ei din kontra reksnosk cetigimilor drentsi d’a se adsna mi d’a netigiona mi deklari ki snirea este doringa lor cea mai skimni. Ssim akt d’aceasti deklaragisne mi o komnarim kis ordinanga d’alaltieri a neligiei d-lor, prin care se opresk ori ce întruniri în mige mi în straie, meksmmi ks toate aktele d-lor din trekst, mi întrebim ne Rommiî daki este Bresnsî în toati seara, de dinkoapi sau dinkolo de Milkop, kare a alSt cea mai miki bimsiali despre simnatiele dumnealor nentri drentsi Bedgiiuilor d’a se adsna mi d’a netigiona, afari nsmaî, dens Bor Boi d-lor si îngeleagi kl mrimesk adsniri sekrete mi netigism klandestine, adresate kindusrgiei, kind Rsssie, sas snei alte HSterî striine. Si ne arate dumnealor snesemnis, sasi singur, d’o adsnare nsbliki a netigimilor ssnt gsvernsl lor, ne kare ar fi, ni nroBokat-o, m tolerat-o d lor! Dar înțelegem foarte bine, kl într’sn ziar franges ns not mirtsrisi simgimintele lor în toati golinisnea lor mi trebse si arsnne o mantiligineste adeBir, ka si ns Bazilimea bsbele morali ne akoner kornsl lor. Pronesele Berbali ale Adsnirii sunt de fagi, asemenea togi netigiinit mts kit de linimtiti s’a netrelist serbarea aniversirii de la 11 Iunie, kit era de siblime nonorsl nostri, observÎnd în mizloksi entssiasmilsi gelsî mai înforiat, o moderagisne admirabile mi ordinea nea mai nerferiti; el simgla, în anea zi, kl okii Esroneî îl nripesk, kl inamigii nagisnei ar salvata ks sete nel mai mik semn de disordine. Ei bine, ne kind toati mesa gerei (ks esnengisne de organsi nirgii drente) mi toati mesa striini a reksnoskst kondsita siblimi a nonorsisi romín, Beizadeao mi kousorgii Isi deklami în kontra anesteî solemnulgi mi o kalifiki de tsibsritoarii, de intemnestiri, mi o deklari astfel chiar chiar în ziarul „Debats11 zikmd ki neea ne as îmnstat ministeristsi, este ka dat konksrssl ses oficiale snei agitagisnî intemnesti pe mi snor desordini, înțelegem aneasta, kinî ns le Benia la sokoteali si snsii adeBirsl, le era rimine în Franga si ziki ki sínt kontra drentslsi de Adsnare, denî reksnosk bsnsl lor; si se konstate însi kl ns leaS tolerat nini o lati, ki le omesk, niin ordinange noli ginnemti, kiar akism kind în ziarisl frannes deklari ki sunt ki totsi nentri dînsele. Si doBedenski ki gSBemil Goleski a dat konksrssl ses oficial anesteî manifestiri natriotine, ne kare Dsmnealor o kalifiki de tsrbsritoarii, si modski o singsri doBadi, sna singsn nsmaî! Ns ajsnge a fane akssiri, trebse a le mi dopedi, mi aneasta ns not faie, fiind kl dsmnealor mui foarte bine, klatit metinssi konksrs oficiale al gSBernslsi, kit mi karakterisl tsrbsritor ne le nlane a atribui anestei adsuiri n'a esistat nici odati de kit în imaginaginea lor. Kit este de desnerati kassa ne aniri dimnealor, o not vedea kiar din kst Întele ziaristsl “Debats,, care îl ia în dezidere ziknid: „Întîi»i konsiderante „ansngi în kontra ministeristsi o akssare, „kare ar fi d’o mare gravitate, daka „ar fi întemeiați,“ mî anoî. „Mele „lalte konsiderangî îmnsti ministeristsi „în nimte kspinte destil de nelinisrite „ki înksrageazi o monagandi soiialisti „mi incendiarii. Se înțelege ki noî ns „garantim întri nimik legitimitatea ace stor îmnstiri. s a abssat prea mult de „ksB Întele soiialist mi iniendiar ka si „ns fim disnima krede ki aielam aless „si faie mi la Rominî, kari sînt învinuit „min temperamentsl lor mi mic natura „sniritslsî lor la o elolingi sonori mi „aiolinte.“ Se poate o derîdere mai sarkastiki! Ni le zise “Débats,, min aieste kspinte, kl o elolingi sonori mi Biolinte îl îmninge a se serpi ks kspinte de karî nartita lor a alessat necontenit în Franga ka mi la noi. Dar redaktorisl ziaristii “Débats,, n» ksnoamte toate îmnregisririle, i- ar fi zis, daki ar fi must, ki Beisadeaua a fost mi în ser Bigisl Asstriei mi aceasta — Beii koinvidingi lisdali! — ki a fost tokmaî în timpui în Basismi? Daki kiar în Franga se abssi de zisele kspinte, auoî la noî! Redaktorisl ziaristsi “Débats,, a nrestmțit foarte bine karakterisl boiiramilor nomtri, kari întreb ne togi în Biolinga esmresisnilor; acolo în Franga mai este oarecare gini, oare kare temere de oninisnea nsblikl, kiiî nonorsl îi fiscn nei ligi, dar aici, boiiril nomtri ni se sfiesk, îmi bat jok de oninisnea nsbliki, atíri kapalarielo asstro-rsse mi susnieca ie toati nagisnea unde ki ns este amia. Lumea însi îl ksnoaște dsm fantele dumnealor mi-’i jideki dsm meritele lor. FELURIMI. Fabricațiunea și consumațiunea berei în Bavaria. Ună funcțională ală Ministeriului a publicată la Munich următăria statistică a acestei băuturi naționale: Mai multă de jumătatea recoltei anuale, de arză, adică 1,200.000 șofeli, și 50,000 căntare de ameră se întrebuință dă anuale în Bavaria pentru fabricațiunea berei: acest materiale costă suma de 15 milione fiorini. Cheltuielele fabricațiunii, dimpreună cu dobînuile capitalului se urcă la suma de 12.600.000 fiorini, impositulă fabricațiunii la 8,000,000; astăfel că berea revine bavaresiloră la suma de 25 și jumătate milioane de fiorini, uă sumă egale cu toate veniturile Statului împreună. De se va socoti prețul vînzării, se poate adopta cifra de 50 milióne. Numărul berărieloră este de 4858, că lățimea anuale a berii este de 8,400.000 Eimeri, sau 33,600,000 vedre sau 336 milone ocale. Esportulu este forte neînsemnătoară în proporțiune; în anul 1856 a fostă de 165.236 Eimerî, adică nici 2 la sută din cătățimea fabricată, pure, cele mai nobili. Vrei se-și spui ce doresc să facă?“ „Aste cuvinte fare pronunțate cu atâta fineță și blăndeță, în câtevă radă de speranță veni de mă făcu se cred la ce puteam înco eși victoriosă din luptă. De acea a respuns el: „— Deși manierele d-tele nu pre sintă îmbărbătătorie, ele nu mă vor opri d’a cerca a îndeplini cea ce crești ce e uă datoriă. Mă vei asculta, nu este asta?“ Fiind ce elü tăcea, urmai: „Înțelegi forte bine ce al său că-țî imaginezi ce au cause legitime de plângere contra constănginelui de care vorbim, admitü ce aî dreptu d-ta. Voiu chiară să Démi iertarea injulteloru nu este pre prerogativa unui sufletu nobile? Episcopul este betrănit, infirmă, după totă probabilitatea chiară dispusă a se căs; pate cugetăndă la morte, care nu póte fi depărtată pentru densulă, a simplită dorința, înainte d’a apără înaintea suveranului jude, d’a se împăca cu singurulă consăngine d’aprópe ce are pe lume. Ai pute ore, ai voi să-î refuși astă ultimă consolare ? Dece are atâta trebuință d’astă consolare, z ise cu recălă Paolo, să mi-o cără, și atunci voiă vede ce-mi convine a face. „Bă respunsel: — Limba giulă d-tele este totă d’uă dată mândru și o flică cu părere de răă, crudă. Ună omă de etatea și de posițiunea prelatului póte cu dreptă curentă se aibă pre care repulsiune a face primele păsuri, căndă nu scie cumu va primită. Să se înceteze acestă incertitudine. Scrie-i căte-va linie, numai căte-va linie, în care se se vădtă respectulă și supunerea. „La aceste cuvinte, figura italianului meă deveni purpuriă, și, cu dinții încleștați, strigă: — Nici uă dată, nici uă dată! Ună actă de supunere, că! Nu-să aș să face, d’ar trebui prin asta să-mi asigură salutea ■ eternă! Infernulă ar rîde cu lacrime și asta ar pute face pe toți sănții din paradisă să găină. Nefericitură torturată trebue ore să se umilescă înaintea persecutorului săă? victima inocince să cără grațiă calmului? Acestă omnă a fostă persecutorială și caldulă familiei mele. A blestemată pe tată-meă și pe mamă-mea în liua în care s’au unită, și de atunci vicia a fugită până și de umbra loră, ca cumă ară fi fostă nesce infami scelerația lăsată pe tată-meă, pe tată-meă inocinte de orice crimă, a putrezi într’uă închisoriă, căndă ar fi fostă destulă ca senioriulă prelată se rădice degetulă celă mică ca se facă a i se da dreptate;a lăsată pe mamă-mea, propria sea nepota, uă femeiă în vinele căriia curgea acelu-așî sănge ca în ale sele, să caștă amețită de treptele palatului seă, struncită de fatică totă așteptăndă. A lăsatu-o să moră d’uă lină agoniă, cu sufletulă și corpură sfărâmate de durere, și căndă, că fui aruncată în lume, orfană și cerșitoriă, la etatea de 17 ani, a făcută totă ce a putută ca să adaugă desenarea la miseria mea; da, mi-a propusă uă învoire infamă, mi-a cerută se lapădă, cumă lapădă cineva mă vestimentă strențurosă, numele, numele fora pată ală tatălui meu; a vrută să mă facă să lă văndă acelui luda din Israel pe 30 de dinari. „Nu seiă ce impresiune póte produce asupră-țî acestă limba giă, — hărtia este ună intermeșlcară forte rece spre a descrie pasiunea, dără cuvintele acelui nobile june:" aventură săă, căutăturele sele, m’aă făcută d’am simplită mă ce pe care nu luam simplită în viața mea pîn’aci. Eram aprópe să plângă, să cadă în genuchi înnainte-i și să lă rogă să mă ierte; dără nu-mi fu cu putință se articleijă uă singură silabă, atătă mi-erà înecată vocea. Creții în magnetismă, în acea putere misteriosă care pune voința nostră suptu influința altuia? Eă începă a crede într’însa. In momentulă acelua de mî-ar fi comandată orice m’așiă fi supusă orbesce. Aștă de june! aștă de eroică! Nu-țî potă descrie efectulă ce făcea asupră-mi, — colo, în piciore, — singură spre a lupta contra lumii! Chiară că veniam să-i aruncă uă petră! Oricâtă de asurdă ar fi orice comparare căndă e vorba de densule, singurulă milulocă ínse ce am d’a te face să înțelegi precumă cugetarea mea, este d’a-țî spune c ® semăna cu Mario în rolulă lui Ravenswwood, căndă aruncă Ashton-iloră acestă frase de sublime dispreță. Vi disprezzo. Ți-aduce aminte cătă ne-a făcută acelă pasagiă d’amă plănsă și d’amă dorită să putemă veni în ajutoril nefericitului Edgard și să îmbărbătămă, cumă s’ar cuveni, pe bieta mica Luciă? El bine avui că emoțiune analogă am simplită, dără d’uă mie de ori mai forte, numai nu puteam nici vărsă uă lacrimă, nici esprime cătă de putină ce simpliam. Pare ce eramii împotrită. „In fine îngânai unu feliu de acusă, spusei că tă îmi părea de rea celu întristeță. Singurulu argumenta ce putui da ca să se ierte indiscreția ma mea fu viulil interesă ce simpliam pentru dînsulă, interesă care fusese singurulu meă mobile în acestă circustanță. Fui forte atinsă ved énda cu ce iuțeală fiű alinare aceste cuvinte. Figura sea se lumină, și îmi adresă chiară una surîsă: ar fi disă cineva ce e uă rația de spre ce alungase furtuna, coci ori ce urmă de mămiă dispăru. Mă întrebă că mă aceată ce nu să audisem nici uă dată la dînsulă: — Aî ore pentru mine mă interesă forte mare? „— Cumă te poți îndoui de asta? respunsel că c’mă tonă aprope supărată. „— In adeveră cumă m’aș să pută îndoui ! Dece nu te ai fi interesată nici uă dată de persona mea, mi-aî fi făcută pre totă binele ce mi-aî făcută? Im acorzi mă merită pe cari