Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-02 / nr. 245
774 Heresale. El arată ki daki a refssat a se ’mîloi ks Omer I Tauna kassa a fost fiind k’aiessa na kisia mizloaie de înțelegere si d’a nane mîn Hînatsi într’o nosigisne de denendingi în faga Taniel. Sfîrmind adaogă kind Bassa armele de băt kind inimiul sei se vor dekiara ne fugi, atenii adiki kind din lomajjil nomtriî regalamentarî a8 deklarat ki se skani geara emind ks kanetile ne tinsiî înaintele mi revenind kanenisrile aline de ale lor kraiuiale. C. A. Rosetti, Torino, 5 Sentembre. Ziariste „Pungolo 44 nsblikl nBBele de la frenîarie; avioane 400 inssrgingi au alecat de la Velletri la San Giovanni. în Carico mi la San Marco în Lanichfie rîsi Gargano inssrgingiî au fost bstigi mi liniștea s’a restabilit. Torino, 7 Sentembre. Nușele oficiali snsu ks domni de la Rovere a fost numit ministre de resbel mi generalist Pettinengo lokoteninte în Sicilia. Ziariele Borbesk ka d’sn skomot desire lssitoria iroentats a finei Regetei Italiei, konilă de 14 ani dB infantele Nortigalieî. Berona, 7 Sentembre. In urma întroducerii noselor monete și a tarifelor întroduse de Bănzitorii runei s’a intîmplat alaltăieri (5 Sentembre) la Milan, în kartikrtel Porta Comasina konflikte serioase, nonorsl a ni Bălit aspura bretsrnelor, a respins ks netre natralele. Nimaî dsns ne astenit la faga loksisi dose komnanii de infanterii, garda nagionale mi karabinikil s’a risinit mulgiunea. Ilaris, 6 Sentembre. Monitorial de astăzi de sanobi bromista „Imniratal, Roma si Italia.44 London 6 Sentembre. Hifimon „Times 44 ki între krieteniile konfederagilor (In Amerika) domnenile de SBnire. Newyork, 24 Asgsst. Kongressl konfederagilor a nonrit esnortBl ne sskat de zaxar mi orez. S'asiksri ki nreraedintele Lincoln ns Boemte sí ’ngidBe mai mslt timn neatralitatea Kentski8lBi. Mairel de la Washing-ton a refssat gBBernBl8í federatiß jsrimintBl kredingei. Newyork, 28 Asgsst. O snedigisne insemnati sBbt gvneralsl Battler a nlekat la 26 de la Monrose; loksl destiniril ns este ksnoskst. Dsnă 5n skomot federalislií, ssbi komanda generalslsí Rosenkraz, aS fost ínkonjsragi mi bitsglj Bn alt skomot ziie bl konfederagií, nersekstagi de trendé snisnil, s’a§ retras din StatBl Missouri. Maiorel de la Washington a fost arestat. Forțai de la Fillamore s’a nredat konfederagilor. Ragusa, 6 Sentembre. Muntenegrinii aS lsat ki nsterea armelor Eranina, acolo au nerit 50 bami-borsii. Tsrrii au oksnat Zilozi firi a ’ntîlnir’o împotrivire. Givernatoril de la SkBtari, Abdi-Nama a trimis ne generalil de brigadi, Ahmed Hama, din mesniki loksitorii de la Skodra înaintea Muntenegrinilor. Ragasa, 7 Sentembrie. De ieri Mentenegriniî aSepalsat Branina, lsind k» dînmiî 50 familii kremline din jar mi renngîndise d’akolo. Desi batalioane trene regulare tsrieuitî aŭ sosit de la Konstantinopol la Skötari. La 6 Septembrie au sosit la Triest dosi Bancare ale Romnaniei Lloyd „Knik»ta lui „Amerika,•* kari a8 ad»s mtirile simitoario: Konstantinonole, 31 Asgst. Alaltăieri a rlekat d’aiaî o Banoare k» 450 oameni la Ragisa. Venerabil de dißisisne Mistafa Haina, care s’afli alteri în Bosnia, a fost numit general ssperior al armiei în Asia. Agia Efendi, mal ’nainle komisar în Ergegovina, a fost numit direntor generale al nemiilor. Boaibai, 12 Asgsst. Misionarei bisericei d. Long a fost condamnat, ka libelist la închisoare și la o amendă de bani, fiindcă traduse o dramă indiană. In tenatel Asgisto ueatl de Montenegrin! din Rasoießin în numir de 90 oameni treksri prin Bosnia și Benin nînt la frontaria Serbiei. Din aserisia a treia narte, întorkînduse în natrra lor, au întilnit o armati tsrnenski de 3—4000 oameni, ks kare tentindsse a isbstit a o trene omorînd 70, tlimdi 30, mi BBlerind o mslgime de kilireg’. Toate garnizonele tsunemti emind din Sieniga, Erdare BO, Bielondie, mi Ilrienolie d’abia nBtsri omorî ne uimit Montenegrin!, ear alți 45 din ei, s’a miruit. Despre acest eroism istezitoriu ni nimaî ki se Borbemte dar mici este limtat în limtine sîrbenitî. (Wanderer) ROMANULU SEPTEMARE COMISIUNEA PENTRU VERIFICAREA TITLURILOR SUPUȘILORUI STRAINI. In kanii tehnicilor nagionali ale göberniloí Stefan Goleske, trebie să nsnem komisienea nenlis verifikarea tinerilor ssneinilor străini în seara noastră. în adevăr un asemenea fapt, în trista stare de slăbi itene a sui- BÎtslsi nagionale în care ne aflăm, merită toată lasda lui toată considerațiunea. He este mai trist de kit să bată cineva în timp de nație, un timp de severanitate nagionale interioartă, kind, gragii traktatslsl din Haris, se zine ki nsmaî natem fi bimtsigî de in BasÍ8ni, ue este mai trist zik de kit a Bedea line Baml în seara sa 20,000 de Bauil-beizsul, distregsind legile gerei, dalinele uimîn- Ibibi, nereksnoskînd sesligia nagionale mi no ssnsinds-so de băt la reglementele orlalelor lor resnektipe, rîzîndemî, dismegsind tot ie este nagionale, tot ie este sakr» nagismi. Aieasl anomalii o ssntem negremii datori între altele mi dekoragienilor slino ks kari si iisneazi între noi marii natriogl aí írekétől»!. Eaki loköl si Iisdim regölamenlöl: aieasli karle neîngeleasi de boiiri. Totto este rS în ac eastă familă de karte, mek»m a numit-o en boiler bitrin, s’a anlikat mi s’a nas în tekrare k» misos; lotie a 8B8l ban, na s’a anlikat nici odată mi a rimas literi moartă de la ofi liel lai Kísitef de nromalgare mi mm în zilele aalodafirii sale. Eaki se zise regulamental în nripinga sanamilor străini din steara Rominenski. „Art. 93-le. Un mare namir ,,de oameni se afli niskagl în T»r„lia sas în Hriminatarî găsind în „sele dani Brmi Bremi mizlok de a „se alătara sub o uroteligie străini „mi de a se arăta ka nimte sadigi „al kalima sas al katima nateri, ka „printr’aceasta si dobîndeaskă ani„rarea mi slobozirea întărită prin „traktalari snre favoral lelor adeți„ragi sadigi ai acestor naterî, karii „Bin în geam ks nasnortari. Drent „aieea este de Irebenigi ka komi„siile katagrafiei si se însimineze „de a face sa kataslix obmtesk mi „de logi iei amezagi în geamne„gagilori mi meiuteri, kami nebek „sab numire de sndigi străini. „într’aiesi kataslix se va însem„na al lor name, norckla, neamul „din kara zik ki se trag, a lor o„rîndaiali mi meserii, silimteirea de „akam, alatarile nemimiciloarie de „kari ar fi monretarî în geam, mi „mi în sfîrmit nasanortarile sau de„kamentarile min kari se vor dovedi „al lor însenat adeBirat, mi vremea „Benirii lor în minginalari. „Obiinatia obiteaska Adenare, „dani se Ba serieta aiast kataflix, „îl Ba sanane, ne lingi ale sele bi„giri de seamă, Domnalui, mi Dom„nal din narlel se Ba adresa kitre „înalta sloartă ka dintr’o glisaire „ka înfigimitoril naterilor e»zone„nemti în Konstantinopol si se o„rîndaiaski în fiemi kare nninginat „kăte o komisio într’adins, kare si „ierieteze mi si adevereze titterile „nagionalităgii acestor oameni, mi „si’i faki a intra de isnoaBi intri „ale lor firemil dreilari ne togia,,ieia se na Bor arăta nasnortari în ,,bani mi kaBiimioasi formă date „lor do kitre gavernirile a khora „sadigi se vor fi namind. Konsalii „naterilor euronenemlî mezilor” în „minimat por fi kemagi ka si intre „la aieasli komisie mi si se înde„letniieaski într» serala adeperire „mi denurlarea de asemenea dobîn dite abssipe motekgiî, kari sânt „molißnite înfiiigatelor amezimîn „tarl mi kari aS nriiinait de malte „ori prigonirî între slinînirea loks„tei mi între konsalalorile naterilor „earonenemtî. „Art. 94-le. Kăt nenlr» agengii „konsalalarilor amezagi de are o „kigi-Ba ani în feterî de jsdege a„e miniinatului sale numire de stat roșie, mi kari laind asamra lor dren „tal jadekiloresk mi al nrotekgiî a „sama lokailorilor nimînleni îmne„dika suirea okirmairif genil, trebae „negremit a îmeia, nenlis ki sli„nînirea este datoare si kanoaski „konsall sas agengl al konsslalsri „lor, nimaî mre iei ie se Bor nsmi „do kirensterile esrone nemtl mi „BornBea la minele lor beratarî sas „fermansil ale florgii asemănate ks „amezămîntirile ie ssnl în sungă.44 Gabernul Stefan Goleski a numit o komisisne komnasi de nremedintele msnimaliligiT, Bornikal nolitieT, kanal noligieî, de kanal dipisisnil f-ia din ministerisl din afară, de kanal dipisianil I-ia din ministe rial de finange mi de d. Zisa Sideride Romín din Maiedonia. Aieasti komisisne aBea de skon si oblige ne togi slrrinil nronrietarî în geam de nimînt sas de kase, a trese ssnt jsridiligisnea gerei; si lerleleze toate doksmentele sanamilor străini mi si reksnoaski de Balabilî nsmaî ne aielea ie s’ar doBedi astentiie mi Benite din inleriorial di feritelor statarî. Togi ieî algîzimî sanami ,străini, rekratagî în geara noastră de kure anii din konsali; togi aieia ie fiind goingi de dem nal konssl aktaale al Marii Britanii as trekst sânt skstsl Belgiei, ks sn ksBÎnt togi aieia ie ns sânt reksno skigî de religiani în staturile khora se zik sanami, si se ssnaii kontribagianilor gerei de bani mi de singe, mi si reksnoaski în toate afacerile lor numai valori ligile gerei. Urin aieasli inisari stieram ka din Br’o 4000 zirnl sansmi greii, si remiib abia 100; sneram ka din Br’o 150 ssdigî Olandezi si remii Br’o 3—4 nsmaî mil.mil. kal trebse s’o mirisrim nsmaî konsslal Franiieî, konsslsl aktaale al Englitereî mi kon salal Rasieî n’aS abasat în aceasti nripingi. îndată ce a venit la natere d. Arsaki, ka Minister al afacerilor s'.nine, kare firemte trebsia si nremeadi, ka si zîk amia, aieasli Iiomisiane, a desfiingat-o saS a lisat-o în nelabrare, leea ie este tot ana. Ba inki, de Ba fi adezirat, afirm ki ar fi reînființat khiar ge starostii de urin jsde gene kari natriolikal gavern alisî Stefan Goleska îi desființase, întrebări ne d. Ministre, kind kiar în Tsiria s’a înființat o asemene komisisne, mi avem tot drentsl a krede ki esemnisl s’a dat de la noi, nentrs ie d lsi o sokoteniie de misos aiil? fee teme kimî Ba nerde minl’aieasta tillirile în Greiia snde mî-a nriimit nafsralisagisnea iea mare mi în iele alto statarî Beiine ande, negremit, asuiri si dobîndeaskă alelami drent? Dar ami noi si întreb într’aieasta mai ka seami ne d. Dim. Gika, kanal kabinelului akfuale, tot nrin dinlomagii amtentim si ni se dea Boi a Infiriga o asemenea komisiane în Stalst Roman? Se amuleanti mi nentru aieasta o densiune în konferinge? Kialindu-se bine în kanielaria fostului Ministre Bolintinians, se Bagi si noate komental anei lcrerî se se fikase sine a astea aBea kigi-Ba konsali ai nomtriî ne Ia oare kari nortsri în Tania, si ne-Ba iertat si întrebăm ne animal Ministre mi ne Ministral din afară, unde stă aieasli lestisne? Am avea mi altele de întrebat dar ne anginem nentra astăzi ka si ni amestekim lestismie. Ziariele străine, mirele grele mii mai ks seami as anl koresnondingi sare a le snane se faiem noi în statul nostra; ns sunt obli— gagi oare de lok a le snane mi leea se fak rennesintangii snor staliri în statei nostri? Daki gavernele noastre tolerează absssrile acelor agingi, oare gsvernele lor resnekliBe n’ar trebsi si nsii sn frîS aiestor abssarî kari mopoaki sre nagionallie n’ar trebsi si fu? Ns e destel a miglisi kite Ba persoane slabe dintr’ sa gapern slab ka kite o nanglikagi sa8 o kranaligi. Nagiunea e foarte indiferinte ka alele semne de onoare, nagisnea iere eiilale, mi ori ie ga Bem serios, kare are o nolitiki a sa nagionale, trebae si gii sokoteali d’o asemenea dreanl ierere. Cesar Bolliac Domnului Redaktor al ziariului Rominal. Te rigim so bine Boigî a nablika, resransal alilarat se adresim d-lei Redaktor al ziariului önirea. D-Ie Redaktor al Onirei. 1861 Asgüst 31 Bsksreiutí. Sabt-însemnații, Doktori în Meastă afacere. Miss Jones, cercăndu a scăpa pe principele, promisulü seu, priimiseră plagă seriosă. Acestea era principalile vorbe ce circulau, auzite îndemănata acea a chiar de Salvatore, și raportate la via Babuino. Paolo se duse la palazzo Morlacchi îndată ce cuviința îi permise. Prima parte a întrevederii fu așia cum se putea aștepta în aceste circumstanțe, din partea a doue nobili și entusiaste nature. Fură luptă de generositate, care se iea asupră-i partea cea mai mare parte de culpă, și se scuse mai multu pe celu-1 altu. A doua fu atătu de intimă, atătu de deslucită, atâtu de sinceră cumu se putea spera de la doni juni amanți, cari, dup’ua neînțelegere seriosă, descoperiau că el amândoul n’avea decâtü un iniraS, una sufletu, și cari erau apro- 3 60 6«p?ra, Paolo făcuse mai multe înaintări în inima Laviniei în căteva ore atunci de cătu în patru lune de cânda se cunosceau.Ișî promisere solemne credință și schimbare suvenir de amóre. Paolo dede laviniei unüăneluțit de aur, ce fusese alai mame-iei, și Lavinia, dupö rugăciunea lui Paolo, fără pentru dínsuta una din lungele plete din frumosulu seü peru. II promise asemenea din totă inima a se supune unuia din căprițele lui, a nu schimba nici oă dată modulă coneiureasele, și a purta totu de una perula împletitu ca diademă ímpregiurulu capului, cumü ilü avea ăntiia oră cândü o vestuse elü, cuma o iubise. „Cândü ne vomü revede, ^ise Paolo c’una tonü mângâiosu, simpla vedere a perului d-tele peptenatü cuma îmi place mie îmi va spune co ai cugetată la mine și ce me iubesslănc<5.“ Remânea acumü a fipa epoca și foculă întîlnirii lorü viitorie. Fiindu cö nici mătușia nici nepata nu cunoscea planurile d-lui Jones, de catü numai ce Sienne va fi prima lora stațiune, era cu neputință a oțărî ceva d’înainte. Totu ce putu face Lavinia, fu d’a promite lui Paolo a-I scrie adresa lorü îndată ce arü fi și curi d’a se opri undeva mai multă. Atunci elü va merge la dînșii, déru nu mai ’nainte d’a trece orecare timpö între șliua în care va primi scrisoria Laviniei și aceaa în care va pleca. Acestă condițiune superă tare pe impaținntele june, fu mare greutate píne să-la facă a’nțelege ce prepusurile d-lui Jones ar fi neapărate deșteptate de coincidința venirii imediate a lui Paolo, cu instalarea lorü într’unii orașiătre care. Lavinia cerea să lună, déja după rugăciunile lui Paolo, reduse astă terme la bolile. Aste cincispre-dece șlile vor fi întrebuințate de mătușiă și de nepotä a prepara pe d. Jones la posibilitatea reapererii lui Paolo, cepi ílü au șlsere formandu proiectulu d’a visita loculü unde familia alesese domiciliulu seü. Ora separării se apropia. Cei ce le-au încercată sciu ceva seplică asemeni momente. Cuvintele nu le potu descrie acelorua ce nu cunoscu amărîciunea astora ultime carte de oră, în cari credința cea mai ferbcinte eșită, în cari slăbescă speranțele cele mai tari. Clelia, din fericire sau din nefericire, apăru în acesta moment o critică. Venise după invitarea Laviniei, se primască mulțămirile acesteia spre recunoscința bunetăților, ce avusese pentru dînsa la catastrofa de la villa Torralba. Paolo fu asia oblegata a domni emoțiuneasa, și adiulti cetra Lavinia fu mai putină espansioa de cumü ar fi fosta altrăminte. Deru nemica nu oprea pe Paolo d’a manifesta sîmptimîntele sele cötra buna mistress Joness, își luă cu afecțiune congedia de la dînsa, făcu una adio mai ceremoniosă d-lui Jones, apoi cu inima tristă se retrase. In momentul cândü trăsura de drumu a lui Jones eșia pe porta del Popolo, la șase ore sera, în aceeași zn, Lavinia oservă pe marginea drumului una omü înaltă învelită într’uă mantelă și veștit, — astă vedere făcu de-i trăsări anima, — una sudaria albă agităndu-se spre dînsa. Era ultimul adio al bietului Paolo. (Urmarea pe mine,)