Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-01 / nr. 274

866 ROMANULU­­I OCTOMBRE­­ lor regimenilor lelor Bekie, în mina acelora a kirora nolitiki s4isese na­­s­i»nea romini, în mina acelora kont­­ ra kirora ea se skili d’ alitea ori sui­ I resuinse de la dínsa ka ne nemte kornsrî striine se o inflama m’o adesea la gsra mormíntslsi mi kari, m­eksm ÎI Bizsrim nekonlcnit ureksm era natsrale se fib, ns nu­mi mai ns nsteag desnirgi sistema no­­n­tiki 'tea Bekii de lea no8i m­in­­ir’sn­abis, 4i mici, la ori­ce mim­­usleg ne îmningeam noî ne ministe» ris a sina între abiS8rile treksisisi mi organisarea lea no8i, întindeam î­ndali­o i­sate ministerial si nentri a tre4e la dîmuif in labera­rea ks sis­temele, ks ab8S8rile mi­ks neb­ile 'iele Bekie. Hine’n adener a «Hal ■ lea memorabile nodini 4e d. Ka­­­­srgis snsnea, în g«ra mare în ka­men, ki’ntinde nekonlenil ministe» r­slsî lensr­ans sure a-1 skina de­­ lestisnea arendirii oknelor, de ges­­tisnea nomitelor, de 4eslisnea gs­ Bornirii m­in ordinanye mi sagrima­­raa m­essei lui de toate cele—lalle m­i4ilijji mi fin de leg­­ne komitea, mi ne kari i-o’ntinse nini’n zisa din srmi, nini kind d. lensk­ans­isi nodina de Isi Katargis mi dede ks dín sa mi’n kanei treksislsi mi’n kansi BistorislBi, swermd ki Ba­ns­­tea 84ide mi ne ansi mi ne alisii mi remmen anoi síngsr domn mi sle­­nm m’a gsterna el ne kalea mi sis­tema­rea Bekii, fir’a mai fi silit a mai imnirgi asterea­ls­d. Katargis mi komnania de dosi-sm­e­ ze­ie? Des­­notismsli gB Bernamentale In lokul de saolismil si oligam­iei, al boii­­riei, al komnaniei de dosi-sire­­zene. Nimine n’a sitat mins Bans­­tea sila rensmila nodini ad-lsi Ka­­targi8. Nimine n’a sitat mi­ns Ba­nstea sita ksm d. Katargis mi komnania domniei­ sale s’as onss neksimat, de la 1859 mi nin’ukism, la ori­ce re­form i adeverat organisitoarii mi fo­­lositoarii nagism­i; ksm­as resnins in ki din sesiunea kamerei de la 1859 mi formarea snei bm4e, a­­diki ksrmarea krisii financiarie m­i’n­ Bisarea komer­istii, mi desfiintarea imnositelor s m­odsktelor naßionali, mi amezarea snsi imnosit ín m­onor­­­isnea Benitsisí fii­ kirsia, In lokul Bekselor imnosigism­ degriditoarie mi nedrente, mi organisarea Benitsrilor mi kieltselelor mi nresiutarea snsi biyel dsne regilele nosei komuta­­bilitipi, mi repissirea sokolelelor trekste In form­i mi ks­e4itale nen­­tri toate gsvernele, ear ns nsmal nentri snele, mi organisarea ciulirii dsne sistema i­rissiani mi elpepiani, mi formarea gardelor nationaii, ear­ns a gendam­ilor desnoUsmalsi, mi kiellsirea banilor n­entra­lis miiiritoa­­rii de arme ear ns nentri sniforme, zidiri mi slaturi majore, mi organi­sarea komienilor mi descentralisarea guvernemîntale mi toate cele­lalte m­in­inte ale ReBolspisini de la 1789, atit ín 4ele din Ialis kit mi’n no­­lilika noastri din afari kare, ka mi In trekst, a fost mi este ks totsi mi întri toate m­oarli. Nimine în stir— mil n’a silat mi ni Ba sila ki d. general George Stirbeis a mirisrit singsr, ne tribsna Adsniril, în se­siunea de la 1859, ki uarlea dreauti a Adsniril este nentri treks­t, ki uarlea stingi­urea Boieuile a m­erge ki m­uezivisne sure Bihor mi ki dsmnealsi se m­onsne a forma sn­­entrs kare si mcargi n’a linii de fer, negre mit sure acel iubit nentrs al ses­ne se­nsmenile Balta Liman, mi din baro­n­­­s­a k­inki, kiim îi ula4e a o snsne singur, a emis d’o­­dali general mi bet -zado ; d. gene­­ral Știrbei era atonii in kontra nirgii cireule, nentrs ki ea imisese, avea un alt candidat la Domnii, mi d’a­ 4eea d-lsi sutra ki Ba ustea krea mi la noi avea narlili 4e se nime­mte în alte mijl­icniri, mi la noi rumeni, ka si upaii m­inl­’Insa anoi si ’nsingi mi ne dreanta mi ne stin­gă mi si ne diki In balta domniei sale. Kind d. Știrbei se demteatb sus îl domiciliari m­i-1 anulari assi­­ditatea înverbirii sale, d—Iki Ireks în dreanta mi se ’mierkari alpil an­d­ a realisa bîssi domniei sale, între kari ns brelse si silim m­ika mi ne’nsem­­nala narlili guBernemîntale, kare se ’muierki a se forma ssnt ministeriele d-lor Ion Gika mi Manolaki Kostaki, min 4o nerds mi dínsa sueraripu mi s’arsuii ear în dreaula 4e este gata a ursimi tol 4e ni se noale nzim­a ne napisne. Nagisnea n’a silat nimik, nici kfar, rism ziscrim, însemnata inirisnire a suitariilor George Știr­bei si dreaula Adsnik­i este uenris trolist, m’aksm, n­in ínsimi asso­­rilatea d-lsi de Tocqueville, mai a­­ritim odali mai mult, ki singsra kassi kare ne a fiksi si síim ,,a— rsakayi In asele absssri mi desordini allt de nsmeroase kil mi ’nBd­erateu este ki krezarim k’ar fi ki nsiingi si mergem ne kalea­vea nosi, ki obicei srile mi ideiele 4 d­e Bekie, mi ki fii iira Bilel Isi Karayea m’al ReTM gaiamenislal organik or si Boiaski m’or si uoai­ Inyelege m’anlika m­in­­ 4intele fie Boisgianil fraimeso de la 1789 Inskrise In Koti BenjAi anea noa­­sta de la 1858. „Bois l­e4e ks din mii, zi4e d. de Tocqueviile, avea in línii euoki de la 89, In care amoarca egalili­­pii m’a libertipil ímuliyesk mim­ele lor; In kare­ns Bor nsmaí a fanda institapisni demokrati4e, 4i institapisni libere; ns numai a destrage m­iüile­­gie si a reksnoamte m’a konsakra dreulsrl; timni do jsnepi, de ints— siasm, de mindrii, do nasisni ye­­neroase mi sirmero, a kirora me­ morii, ki toate erorile lor, oamenii sor in­stra-o nentri tot­deauna, mi kari, nem­rs mslt­­ima miri, Bor tar­­bara somnul acelora bari b­ar boi si-i koramul mi si-I redski Ia seiBilale.44 Kind noi Borbirim de konsa­­crarea drenturilor, de fondarea insti­­tatianilor libere, de jane .i, de in­­tasiasu», de mindrii nayionale, ferim tassapi de demagogî, de oameni de singiari mi desordini m­il. Snerim ki ea Bor naica da aceste frumoase e~ nițele d-lei de Tocqueville mi ki bot înyelege akain topl ki, fin jsnepi mi intasiasm, ni se reformi o so­­■jid­ale mi mai i­syin mii ns se fon­­­dează o națion­alitate iui mai kssta­­mi anele napisni kari um’a4i fsri trsnkiate, k­ripsile m’afsndale în lini, în Halbere mi’n mormintele anei ti­ranie m’sneî dosuolism striin mi ko­rumul. D. Tocquevile, skriind kartea desiire kare Borbim, a asat de skon a kombate 4enlraiisarea administra­­tiBi a uii’u stsdide hq assiira regimalsi nelai Bekia arati ki a4ea nenorocili centralisare era în Franga­rea Bekii mi ki Repolapianea, silind ideia iei urimitipi d’a deskide sn abis între trekst mi ciilor, a reluat siste­ma­rea Bekii a centralisirii mi d’a­ 4ea­ a a naist mai în­simi rekidea ssnt alte desnotismuri. Aceasti nenorociri nentralisare fiind pipial Fényei iiki dinaintea Repolapism­i de la 89 mi fiind mi nentri noi o mare kangreni mi kare ne a omit nin’aksm d’a sili Kamera mi gavernal d’a nane în li­­krare artiklil 46 al Konpenpianil, organisarea romanilor mi liberligile Mani4ínalí, simnßim trebuinta d’a ne rizim­a tio o autoritate ka a d-lai de Tocqueville m’a nane saut­okii 4i­­litorilor nomiril kite-pa nasagie miri din renumita sa skriere. Aleasl­ da­torii o ’malinim ka atila mai mare iiliiere ki ea, na numai nu ne de­­n­rteazi în nimik de sabiektal ne sladiii­, 4i niii ne mai di mi mai mai malte lekyienî nosili4o mi eko­­nomi ne m’arali noirea la kare ne-a das mi ne dak m­eliimii nomirii a­­ristokragi. Kadral trtai ne santera datori­a nisira fii kirai arlikla împlinindu-se, sintem­ siligl­a amina nentri mine în Rigim întele­ge­re di fostul Mini­­stri al Franyei, d. de Tocqueville. C. A. Roset­ti. Cotropirile Imperiului Rusescu de la 1686 până la 1854. Kredem ki lektoril acestei foi Bor 4ili­us interes similearea tabeli doveditoare de spiritsl kobronîtor al kabinetslsi de St. Pietersburg, care, conform testamental al lui Heirs I, ginteazi la absorbirea tatiror natio­­nali lißilor, ne rainele kh­ora si ri­­dice an imneria im­perial, dani­e­­semnt al îmneriului roman. La 1686, lletra I sabjagi dala­­tarile nalatinatarilor imirnese de Smo­lensk, Mernigos, Baza Ko«a4ilor Za­­w­orojeni mi cetatea Kiev. La 1689 sabjagi Kam4alka. La 1692 îmi însame mie kitepa m­eBingiî ale Kinoi Begine­ka Rasia. La 1696 lietra cel mare ia Azofal, kinilind o mare inflaiigi în Marea neagra. La 1700 iot lletra I sabjagi LiBonia, Ingria mi Estonia, nroBinyii ale SBeßiei. La 1700, fondeazi în Ingria rieterbargal, kanitala Resiel. La 1704 lletra I kolronemte Ho­­lonia mi Lituania. La 1714, lletra I kolronemte Fin­landa mi înșela Åland, de fi4ea narte din Spegia. La 1721 Rusia subjagi cea mai mare narte a Karei­ei mi a nroBin­­aliilor amazate ue Ballika. La 1723 tietra ’iei maro ka­­tronemte mroBindiile Ilersiei Dagestan, Skiraan mi Aslerabad. La 1725 Rasia ia Derbental mi se amazi ne marea kasniki. La 1731 Rasia asarni yara Ti­­tarilor mi a Kirgissrakilor. La 1738 Rasia sabjagi ne *lon­­kiyi din Siberia Nordalsi. La 1743 Rasia îmi însame mie o mare parte din Finlanda ks nagska Spegiei. La 1762 Ramil trek stimb­area de Bering mi oksui o narte din A­­merike Seutentrionali. La 1774 Rssia kaniti mrotek­­yisnea kilagirilor greci, bsin mi­nis­­tirea liben no Marea neagri, mi trecerea, ori kind Ba Brea, din Ma­rea neagra în Mediterana prin Eles­­nont. Tot atsnul kaniti seon­4esianea tslaror loksrilor importante din ssdal­mi din o­ iîdentsi Rssieî, nreksm Ie» nikale, Azobs­, Kergisi, Taganrok, etc. La 1770 Katarina II kaniti de la Tsr4l Krimeea mi nrotekyisnea a­­sanra Ilrin4inalelor Romme. La 1783 Rasia okavi definitiBa­­mente Krimeea întreagi, iar Georgia depune tributari rsmilor. La 1792 urindr’un tratat de na4o încheiat la laiul, orarele Rasiei se în­tind unii la Nistru. La 1795, Rasia asumi Karlan dia ka nagsba íloloniei. La 1796, Rasia okaui defini­­tiBamenle o narle a Amemiel kiria i daa namele lor. La 1800 IlaBel I al Rasiei de ■ klán Georgia narte integranti a im­­uerialai ras. La 1801 Hasel I se deklari nroteklor al insalelor Itniane mi al ordinala! kaßaleria do Malta. La 1885 Rsmii ias Ilersilor nro- Binyiile Karaban mi llleki. La 1806 Rsmii ias Derbental. La 1812 Rasia sabjagi BesaTM rabia mi Aleksandrs I, nrin tratatul do Ia Baksreml), fa4e ka Ilrstsl si fie xotarsl între Rusia mi Tsrsia. Ki­­mlarea Krimeil asigsn rsmilor no­­sesisnea Mirii negre. La 1814, riersia 4edeazi Rusiei de neuoe Georgia, Mingrolia mi inslle nosesiani d’ale sale din Kaakaz. La 1815 Aleksandra inkorno­­reazi Ilolonia ka imneris rssesk. La 1828 riersia abandoni Ra­siei uroßinfliile d’EriBan mi Nakskißan. La 1831 Nikolae I inkoruoreazi Barsaßia ka imnerial rssesk. La 1848, iirofitmd de resbelsl Sugarilor, Rasia oksui Ilrin4iiialele Moldaßia mi Rominia. La 1849, Ungaria este învens­­kiali prin întervenirea romilor. La 1853 famil iua zilog prin- 4inalele­ önile. La 1854 Englilera mi Franga deklari resbel Rasiei, kare di­­nand­ jamilarea Basarabiei mi i se taie in­­flam­ta In slringin­ate, ín Slambsl mi în Marea neagra. Ka toate acestea Rasia tot bi­­seazi realisarea m­analui de dominare Baroneanu al lsi Mesia I, dar pro­­gresul lantinelor si de intentarea na­­tionalitißilor o vor redate la Beriile Sole xolare. C. D. A. nile resnektipe ale kornarilor kons - litaile sunt ama do­nsyri definite si sunHse adesea la ai­regairi personale ; e foarte anevoii a evita konfliktele; dar, odati­ne acest tinin, e gres­ea lenta de m­inanie si ns knzi de la îni­flimile la care trebuie a se sustine. O mai reuet, domnule, sunt în kontra aktelor d-lsi ministru, akt­o kari lasb în esplainalitate sa nrece­­dent din cele mai rele, dar, tot de o dați, fiind ki t*8 krez ki am koTM mis greuieala d’a ns reissa ori­ 4e diskssisne assura unei aeslisni de- 4Îsi ks o zi mai ’nainte, kind kiar d. ministra a deklarat ki Ba lua m­­isil nentri utilizarea 4imm­ölsl, fiind ki ssnt nss în posigianea d’a nirea ki sssgis om­m­ile d-lal, m­eksm mi s’a zis de unii din d-nii denslapi, ue kind n’am fikist alt de kil a mi abflîne, mi fiind­ ki, în fine, ssnt do ub­ere ki, sub un guvern konstitu­­ßional, asemenea konflikte na se not uleda de kil în Kamen, sânt decis a mi retrage din I­onsiliul Mari­annal. Bi rog dar, domnule nresido.it, a n­u­mi demisiunea m­ea, ne kaio daki am amintit-o a­ni azi, a fost numai ba si amtetit sosirea d-B. (Semnal) D. Berindei. Domnule­­ resident, Bi malgamesk de onoarea ao agi bine-Boii a-mi face insislind a’mi retrage demisianea mi amtentind kiar reîntoarcerea mea în kanitali nentru aceasta; msi îmi Bepi nermile a slirai în demisianea mea, mi a bi raga a o considera ka definitivi mi a-i da ksBenita armare. Ilk­imiyi, domnule »resident, a­­sigurarea m­ea osebitei mele stime mi konsidersul. (Semnat) D. Beri­ndei. DEMISIUNEA d-lul Berindei de la Municipalitate. D-lai nresidenl al Konsilialsl Mániáinál. Domnule nresidenl, Am onoare a bi face ksnoskat ki abym­inda-mi d’a laa narte la 4imnis, am declarat msi, aici în Kon­­silial Máméinál kit mi în faga dom­­nalal ministra mi a d-lor denatagi, ki datoria noastri e d’a arma ka­lea legali mi d’a­sasyine ilregal re­­saltat. Dali d. ministru ar fi sanas ia aprobarea Domnilor alsi acest 4im­­nis, negre mit ki am fi skatigi azi de toate komalikirile ce a adus a­­b­asti 4estiane; din nenorocire msi Iskisk­le au mers alt­fel, într’o gean* în Hare atribsjjig­y Domusle Redaktor. Avem onoare a Bl riga și bine Boigî a însera în coloanele jsm­alilsi d-Boastrl alitsrata esnlikapie filisti. de kom­orania fabrikangilor de nîîne în nripinga deskrieri onor. Maniuina­­litivî din jurnalul No. 281. Kaiisl kornorayii, Xr on ia di. Membri, N. Mitg. Iánkul Do­bi’ e s k s. F. N. Mos k s, D. TI a n ks. Anal 1861, Senfembre 29, No. 99. Domnului Redactor al ziarului Românul. Descrierea fiksti de onor. Mbrij­­urn­alitate prin jurnalul Romínul No­. 271, ne nsse în noziyie de ne Ba ner­­mite onor. 1)D. membri ai Msnimnni'­­tipi a deklara n­sblikatsi ki D-lor au dat k8 totel o alti fagi lakismilor,­­ dsne ksm si Bede în descrierea noa­­sta nsblikati m­in jsrnalsi d-stri. r­entrs kspintsl ue zi­ ie ki, «jilli­­nist de la 30 August a fost legal, se poate înțelege, ki ns, ne kit timn sas kilkat dianoziunile jamnalalui kon­­silisisi de la 857 m­i ni kit timn noi n’am nartiuinat la fauerea îs», kim s’a urmat chiar de la îngensusl regulamen­­tslsi. Ki ns esisti nici o lege dsal kare si se administreze hornoragia khiar din deskrierea fiksti de onor, Mimuinalitate, noate înțelege ori ka­re ki este adevirat, ki4i intîî i­sne înainte artikolul 19 din regulamentsl organik, ne simi jsrnalil de la 57, de la 59 mi nel de la Isi­g­a, c: in­și ns deklari kare trebăe a se lua de baz, mi daka m­eksm zi ne d-lor ki jernalil de la 857, s’a modifikat m­in gel de la 859, mi aceste m­in­uel de- h la Issig, yeatrs ye d-lor la mmms1

Next