Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-26 / nr. 299

A Din kaasa serbfttoarieî de astăzi zîarial na Ba etni spftne. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guver­nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului— știind că țeara, a căriî organisare trebuia făcută, era DE SECOLÎ ARUNCATĂ IN ABU­ZURI ȘPN DESORDINI AD­MINISTRATIVE ATÂT de nume­roase CAT SI INVETERATE șci. Supsens: Walewski. Adunarea generala a Acționarilor IH VHIL­­LUI ROMANUL se va ține Duminică la 1& Ao­­em­briu viitor sera la 7 ore. In localul Sie­dac­­tiunii, caltea Fort­uni N. 15, (Uaimată). PRINCIPATELE - A - UNI. Bucuresci, 25 Brumarel. 6 Brumar. Nini o uitire interesanta nini din intra nini din afara ai­ nini foile mi korespondingele strftine ns le nicimi­­r'nn­unks. Rele de la 22 okt. sas nin­kt gabernal frames a triimis ne d. Graimnont la Biena, ear ni ne da­­ka de Magenta, spre a îndemna ka­­binetsl austriak a iede Benegia în schimb ks Ergegovina. Imneratal Na­­noleone, zik na Beliintiî, are interes a întoarse d’o kam date atengianea ita­­lianilor de la nestianea romani­ei bo­­iemite bakft a da o kiezbinie m­ai înalt kt ei doremte naiea Baronei. Rauor­­tend aueste, noi tewegim kft ns kre­­dem kft Austria Ba­konsungi la anest skimb mi na kredem bnkft lift el s’ar astea fane fft rft pft m­are de sfinge. mi fiind kft kredem k8 tft rift lift astftzi 118 mai noate Esrona sfi dea nrin baio­nete o nagisne seni domuirea anei alte nagiani skimb find oamenii ka ne nimte dobitoare, sașginem kft skim­­­b sr­le im se not fane de kftt namaî ks a­­nele nagianî ne vor fi innuginate de guBernele lor desarmate, n­ekam sine esemula gBBernele noastre aa niftugi­­nst iui mftnnin nagianea romstuft. De mi Monitorial ne­ a sn­S alaltst­­eri kift’n iokal d-lar I. Kantakosiuo s’a nimit ministre ad-interim la instigie d. doktor în medin inft Aisaki, se sss­­gine meres kft a intrat la ies­tin. i­­d. Skarlat Folkoiana. De se va adeveri aceasta, kredem kift sib ne înmiftlim kift isstigia Ba merge întru toate bine saut administrarea d-ls. Skarlat Fol­­koians. Dresda, 30 Oktobre. O koresnoiulin­gft din Warszawa, nsblikatb în namersl dasm­­sean. a ziarixlsî Dresdner Journal“ asiks­­lft, kn neaerarist Lambert n’a i­lekat neutru kasse de sinătare în striinatate, «i k’a fost limmat prin telegraf la N­etersburg, snre a rmporta assura sterel­likrsrilor in ligatsl Plo­­loniei. jț­tinerarial Lambert a Lkat kildoria­ls dramei de fer­m­in Ahoensberg m­i se va intoarne la Warsawa. Iatre alt^I artstagi se ail's, mi dori areogi luterani, mmm Ar. 200 Anei V. Haris, 28 Oktobre. Ziari»! „Patrie“ desvoltx ideia, lw. Franga ns poate evakxa Roma. O înțelegere între liana mi Italia zine, ki este neantralt, într’altfel opera unirii Italiei ns este ki nstinut. — Ds­iele de Gra­­mont a nlekat i ri la Biena, Tu­rino, 30 Oktobre. Ziariul „Opinione“ de aszizî diskritt sitaaistsnea aktsalt a­ns­­terii armate a Italiei mi arain kn în Smilia în Romagna, în Marus, mi în Smbria rekis­­tarea a fost nim, aksin sn lskrs neksnoskat mi este prin urmare o instil sisisnej nost, ka­re la înneust ns noate de mari resiltate. La Neanole va da în viitor frskto lisne; dar a crede în anostea d’aksin, este kstat o ils­­sisne. D’aneea jsmitatea Italiei nu fane a­­liHm­anele servirii, no s’ar astea am tenta, mi aneasta este kassa kt­urogramna guver­­nulxi ns noate si up denlin îmnliniit ak»m, Bologna, 29 Oktobre. Ieri as fost asasi­­najiî dosi irsnektorl aî nolirjieî milanesc, dom nii Grassel li mi Fumagaliî Newyork, 22 Oktobre. Zis rip.1 „Newyork Tnne“.­. Insne : Meksiks uere in ter­venirea gsvernulsî federativ spre a îmnika diferin­­țielele kx axternle esroneane. Guvernul fede­rativ st­rea assint­î administratiisnea linan­­isiarit a Meksiksisl mi st­uliteaska dobîn­­zile datoriei creditorilor străini. Din gazeta de la Agram estragemn simțitoarea deskringisne a sitsagisnei în Ergegosinar :,Sitsagisnea armiei lsî Omer Ra­ma trebie sfi fift demni, de nlfuns; a­­neasta o dosedesk desele mi num­eroa­­sele desertfiri a­le trbitelor sale, ne se ’ntimnift ni nimai la Bami-Bi­ bgi ui mi la soldagii armiei regulate, la Ni­zami , distriliungi militeremte. — Din Bami-Borsnnî, kari aS nlekat din Kroa­­gia tsineaskft neutr’B teatral de fes­­bel, mal­ks seams din anei de ssat komanda lui Ali-Kedik, a deșertat cea mai mare parte, kftul din anei, kari s’as rekistat în Naxia (distriktul, Krs­­na), sa’s întors la kasele lor neste 100 oameni; asemenea este mi ke nei din Nukiile Kasine, Bixan­ mi Ksleu-KakBi Desertorii na­mî daö nini osteneala a se asksnde, ni s’aralst in n­B blikmino- Bestosk marea miserift la kare as fost esmmiî mi desare kare Borbeiute în­­destil tristra stare în care se afli.. ReS îmbrrtkagi, răngi mi trengeromi, mai nini de ksm nstrigî, tem­ nini o lea­fs, mărind de foame mi suferind de in­­temneriile asprimei timnului, ns este de mirare, ks traneie iBrnemti, fstrft nBtere, fsrft mslgsmire mi (JesftBstrmit demoralisate, ns resists la un atak al insörgingilor, mi, b­us dînd armele lor, kasift a-mî sksna areaga m­in fags. Este lesne de înțeles, k’avea stare de demoralisare a armiei lladimaxbiöí, a trebuit sfi ’ndei­uo ne Omer llama a­­reusnga la ori ne mimiare ofensi­ft mi a se retrage la Mostar. — Sure a imnlini lakanele ne am hsat desertorii s'a ordinat o nosst rekrstare de Bami- BszBnî in Bosnia mi s’a mi nablikat firmanBl resnektÎB. O alte întrebare iisi este, dakst ordinea se Ba patea eseksta mi daks Isköstorii se Bor­is­­nîme firmansisi. Ne îndoim foarte m­ult d'aneasta, kisni disnosigiunea spritelor TernilorS ns este de lok favorabils gBBeruBlsi lors. Tsrniî de la Kra­jina na se Bora sanaue de lista forgei majore mi ka ss floats efektaa asemenea mftsarî, gsvernai tark ar trebui sfi disuse de asterî militare în nimer d’ajans; aneasta înss nu este. Nu se mai poate efectua în Bosnia o noas rekratare isiS onresiune a anex armate ramuroase. Dans o ordins a komandantului de körn, Derpim Rama, Kaîmakamal de la Bixani trebuia sfi rekrateze din mijlokul Tarnilor Kraji­­nani 200 oameni. In­armarea anestei ordine zisal Kaimakam orîndai ks ko­­manele (giemale) Nakiei Kasine sft re­krateze trebai uniosul namez de oameni mi sft’i trimigft la Bixuni, dar ternii Krajinanî refasari nererea mi resnan­­sers Kaimakamalaî, kft prin numeroa­­sele mi nekontenitele kontribagiam­ au ajuns nermstori mi na se mai not lin­si akam de naginele brage labritoare ne le au mai remas, fftrft a redane fa­miliile lor in nea mai kamulite mise­rifi m’a le esnane a mari de foame. Dar, dakft ganem­al ar Boi­sft fakft rekratarea ka sila atan­­ ii Bor mrefeia a emigra mi a se nane sânt m­o­ekgianea Austriei, în nenere disnosigianea Bo­­snianilor mnometaui în Kroagia tar­­nea8kft este atftt de ostilit în contra domin­at­rii otomane, în kftt marea majo­­ritatea lor m­ouangft in gara mare do­­ringa, kft Austria si okane Bosnia mi sft’i sea sant m­otekgianea sa­u Sft ne fift nermis ane ’ndoai d'a­­neastft din arms afirmare m’a stftrai a krede kft anei oameni­lor mai bine sb fift liberi de kftt sklaßî m’a se ani ka Serbia mi ka Kroagia într’o monarhie m­onrie a lor mi independinte de kftt a skimba jigal otomane ka langurile austriane. MORȚII ȘI VIII. Redapțiunii jlanului Unirea. în f­r. de tift mirsttft al bine-Boit, onorați, redangiane, a nablika ka bn­­tîial arlikla al anel­l foaie pr­ o mea­se koloane de felurite injsrtl, adre­sate mie. Am mi obineial mi datoria a resnande ori ktral ori onorabile, sau ori k'bin­ varlite îmi adresi, o întrebare sau o îmn­atare. însir mir­­tsre as kft mi onorata redangiane kh neutra a naica resnande ninepa, îl­b kiar mi ia injarit, este de neaut­rat ka anele akasbri sau injaril se lift basale ne nepa, kift la sn mir de kspiute nimine ni noate resnan­de de kftl­ear prin kspiute; mi, nobila redangiane mire kift nablikal tere ka kspiutere se lift sasginste de dovezi. Boiemle ka lift kare desba­­tere, kiar persoanele in analingb, se fii in fand pentra an uringiaia, mi kb nei santem datori a ne saua­­ne aiestei cliente Boinge. Ariikig, onoratei redangianl, na sasgine ka nitl o doBadft akasbrlle mi injariile sale mi esle ín íntregal seS nersonale. Ka ioale aiestea mt Boia sili a resnande ia doae trei aanlari mal esențiale m’a fa<te, ne kftt Boia astea, ka resnansal rnea sl kongib an minimig ie noate intere­sa generalitatea ear na indißidal. ln artikia damneaBoasirft ziiegl nekontenil kb arliklil nomtril sanl titial „önde ne dak14 Ko.ngin an mir de „difattterl, kleletirl, mono-raanii, ,,mi kb am apat numai m­elengianea „a fale o sladir komnaratißle între ,,Franga dela 1789 mi Romania.“ Se noate s’apegi drenlate, dar nu trebae oare se sssginegi akasarea ne akté islorite, m­eriam am sasgi­­nat ea n’a m­ea? dilamarea mi ka­­lomnia se faie atanil kind iele zise nu sânt sasginate n­in akté aalenti­­te, adevirate. ÜOBedigl, n­in ase­menea akté, lib­fantele islorite se am esnas na sant adepftrato, doBe­­digl lift­iele zise ín kontra klasel boierimeí de generalial Maskal, de kronikaril Rominl mi de komilele Walewski sant neadeBftrari mi ka­­lomnil m’atanii Begl­eBea drentale a striga kft este dilamare, mi funkft m’a­­tsnií kiar, dilamare din pa­r­tea acelor oameni car na din a noa­­strft, kftir, m­ekam se mire mi se noate Bedea, nimik na s’a zis kare se fist kaprilele mi oninianile noas­tre si namaî a­le acelor skrií­­tori. ilin’alanii bnist zemitne kon­­stalat ka­rele skrise ai­ sant ade­­verari mi lift dilamarea treie la re­dangianea onirii. Zi­egi an­or kli mi a­ gí fbkat întrebare, mie „d­i­l­a­m­a­t­o­r­a 1, de­­„magogal klepetitor, kare na Bftd de ,,klet boilor), în toate nefericirile gu­­„rei, se snaia line sant ea, mi line „au fost aftringii mei, mi se serpi­­„lií au flekat geril et mi tol nea­­„mai lor.u Rine mi­e, onorata, nobila mi dekorata Redangiane, daka resfoind kronikanil n’am­ avea fericirea a gasi noate mi ea, ne linepa, mi noate mai malgi, din r­blingii mi rudele me­le, kari kiar d’akam 200 de ani na­­noi por fi flikat iöBa fante bane, o­­norabile mi natrioliie? însir la ie ar interesa nablikal genealogia anal individ mi fantele rele bane sau re­le ale nstringilor mi sl­ft banilor sei? Noi, am kombblat mi kombatem mo­­ștenirile titlurilor de nobilime mi aripilegiile. Noi am sasginat mi sasginem kb dakft aiel niringl as flikat fante mari kari am meritat resulftu­rî frumoase, grmamiî lor not fi ferin­gl d’aiele fante ka indivizi, dar n’am drental a se mbndri el kg dînsele, mi mal nggin bakb a fi m­iniinl mi bel­ zadele, nentru meri­tele mi fantele iele bgne ale nirin­­gilor mi sh­elignilor lor. Urin gr =■ mare asemenea iereri, ngregi si le faiegi de la aiel kari se gmfile ssnt titlurile mi koroanele strilegnilor lor, aielora kari ne Borbesk de aristokragib mi de nobilime ear ng nogft kari am kombbrgt mi kombatem ori ie aristokra­gib mi ori ie m­i Bileflig, mi ng rekignoa­­mtem fib blergi­­a de ktt­i­e e a­r­e a f b­­kst­el, beea ie este fanta, meritai m­i flroorietatett sa, ilftrím­ii mei dar, not fi lesni sag rel, aieasta ng înte­­reseaza in nimik nsblik»! mi­ng s’a­­tinge în nimik niil kiar de mine, ka om nob­lik. Kg mbna ne xnimic a­­firm, ka tot figl, kh ei ag fost bsni, afirm kb nimai Birlstea m’as îndligat. Dar datoria fiaisl este a resnekta ne niringil sei, kiar dakb ar fi kbzst în nbkate, al krede onorabili, m­ekam îl kred mi sllersiesk a sasgine k’am fost al mei, a se sili s’akonere mormîntul lor ka fante onorabile mi bane, m’a faie, kiar dakb el ar fi fost rel, să le dobîndeaskb prin fantele sale er­­tarea omenirii mi dakb Ba fi ks na­­tingft kiar a dumnezeirii. Bine ne poate afirma k’a lakrimb kbldaroasb kbzalb ne mormîntil snor nbringî n’atrage kiar ertarea ler slsl mlergbnd toate nbratele aielor mergi! Aiea­­sta este datoria snsl fis în nartifa de ssat stindarisl se sem, aieasta este gloria la kare la noi trebse s’asnire sn fis m’aseastb datorile mir silesk se mi« o ’malinesk. DoBedigi-ml, m­in akle astenl­ie ear na m­in ks- Binte, kb ng mi-o împlinesk m’atsiil, Bol fi sn fis re £, mi n artila mea Ba avea drental a rab respinge nentra aceasta. Noi, n’am algsat ne nimine de nlasto-graf, fiind kb talb-sea a­fli­kat nlasto-grafil; ne nimine de bastar fiind kb maîkb-sa a ngtat se kazb în mirate; ne nimine de fsi, fiind ka­talb-sea a nsist kbdea în n­bkatal xo­­gîeî; ne nimine de gi­dblor sau de tridbtor, fiind kb nbringîi sau strb­­banil Isi aa nsist kbdea în asemenea aftkale. Noi kombatem numai ideiela nolitiie ale nar­iîei, mi kbnd ssntem siligl­a sorbi de indipid kombatem numai fantele sale ka om nolitik, nu nimik mai malt. Noi, mi numai noi, am împins aieastft relîgisne m n’ a­mftrtsm­ aii, kt ssnt în nartila onssb noat oameni ne kari îl stimfim ka indipizi, ba­­nkb îl mi isbim ne s­­uit, dar ne kari îl kombatem ka oa­meni nolitiil, nentrs kift noi namaî serpim m­inim­­ile ear ns indipizil, fili amili sas ride. Bedegi dar nobili, ksiern­î iui sl­blsn­gl anbrittorl al familiei, ks B­o­r­atakagl indipidil, familia mi nb­­ringil oamenilor ear ns noi. nbrin­­gii mei, o rettet m’o ssigig, au fost oameni onorablil mi desfid ne prî line se dovedeaskb o xogift, o fanlb neonestir a lor; mi dakb katezag­ se­î desgronagl, kiar ka î­n d­i­b­i­z­i, fa­­le­ gi­o, mi ne boi kazft atgnil nikatsl mi respinderea de se se va însîmnla din acea m­ofanare ka oameni nolitiil însir, nategl sb-I kombategî kftt Begl boi, kbit Biaga nok­likh a oamenilor este a nsbliksisl­ear ng a familiei, mi noî kari­ns Istm moștenirile titlurilor ntr­agism trîi oni? R’wleti ale faateîojr

Next