Romănulŭ, noiembrie 1861 (Anul 5, nr. 305-334)
1861-11-25 / nr. 329
lăudați pentru că au capitaluri, și . Cei cari chiarű daco nară fi lăudați pentru capitaluri, am pute însă fi onorați și lăudați pentru „că au purtare cinstită și bună rănduială în trebile jloră.“ Și oricine înțelege că daco este să s’alăgă numai cei cari pot fi lăudați numai pentru capitaluri apoi nu sciű nici daca amu pute găsi 30 de alegători, nici daco teza și magistratura ară folosi închizendu ușile celorlalți comercianți mai tineri cari au cunoscințe, onorabilitate, ordine, dară nu aă încă lauda ce aduce capitalurile cele mari. Se mai adaogă ănco, d-le Ministru, ce acumă doui ani, onorabilile meă predecesoriă, d. Polichroniade, cu aprobarea tutuloră, a dechlarată ca legea nu opresce ca cei 30 de alegători s’alegă și chiară afară din cerculătoră și că s’a și urmată astfelă, și domniata, domnule Ministru, scu, că în raportulă mea tă amă semnalată acésta, spre a se face totă astă-felă, insă prin cunoscința și aprobarea domniei-tale. Astă-felă dară, în ce constă culpa sau chiară scăparea mea din vedere, căndă n’amă făcută de cătă a mă conforma cu strictitate legii și principieloră de libertate, căndă dd. Starosti aă adaosă ș’aă ștersă, dumnia loră aă compusă în tine lista unui numeră de neguțători, după care apoi aă alesă totă dumnialoră, in unanimitate potă Șice, pe cei 30? Și ăncă se țî mai facă cunoscută, domnule Ministru, că să seamă propusă chiară votulă secretă, la care s’aă retușată din causa multului timpă ce ar fi trebuită se perglă spre a înscrie 30 de nume. Spre a ve asigura, domnule Mi- Ministru, și mai pe deplin despre procederea mea, și pentru care amâncă și mărturie pe toți doi alegători aflați față, ve alături aci chiară originalele listelor ce s’aă făcută faciă cu do. alegători și de cătră dumneloră, și dupe care puteți vede că do. cari reclamară fostă toți trecuți in acele liste făcute de comercianți ș’apoi unulă căte unulă fură șterși de cătră cei în dreptă ai șterge, ș’a reduce lista definitivă după legea ce este încă în vigăre. Acesta, domnule, Ministru este procederea mea, și nu-mi mai remăne acumă de cătă,cumă am zisă, a me raporta la decisiunea domniei-tale spre a oțărî dacă doi reclamanți sau că ințelegemă legea în sensul iei celă adeverată și i ntradevără largă, dreptă și liberale. Dacă găsesci c’am făcută Vr’uă abătere saă scăpare din vedere, te rogă a bine voi a mi-o areta cu deslușirile cuvenite și cu articlul legii, căci, cumă ai veȘută, do. reclamanți n’aă binevoită a ne spune cari suntă calitățile ce lipsescă celoră înscriși. Vorbescă numai despre cei aleși Coci pentru cei lăsați pe din afară, suntă lăsați, o mai repetăm de cătră doi. Starosti alegători, și încă și mai dreptă suntă șterși eră nu uitați de cătră dumneforă, precumă dovedescă și listele ce am onăre a se alătura în originale și pe cari ve rogă a bine voi a ordina a mi se napoia căndă nu ne voră mai fi de trebuință. Primul Staroste C. A. Rosetti. COPIA. . După ambele liste de numele d-lor comercianți făcute de d-nii Starosti, din cari se póte vede mai culesnire cățî au fost propuși și cine s’a ștersă de D-nii alegători. Angelo Nedelcovici. "Pavelă Tetorianu "). Petrache Ștefanu. "Petrache Nedelcovici. "Stamate Atanasiu. Alesandru B. Dancovici. Petrache T. Dancovici. Costache D. Atanasiu. "Nae Niculescu. "Ioană Bombă. "Teodora Mehedințianu. George St. Sulacolu. "loan N. Triandafilu. "Stancu P. Bechianu. "Nicolae. Stoica. "Christache Polichroniade. "Iancu Dimitrescu. "Enricu Winterhalder. "Iordache Atanasiu. "Dumitru Culoglu. "Matache Avram. Grădinică loanu. Costache Grășdanu. Christache Penciulescu. Tudorache Rădulescu. Barbu Protopopescu. Christu Georgiu. "Nicolae Pancu. Avram Georgiu. Christache Atanasiu. Angelu G. Sulacolu. “Michalache Mincu. "Vasile Constantinii. "Nicolae L. Gerassi. "Christoforu Stoianovici. Costache Atanasiu. Ghiță P. Gerassi. “Iordache H. Angelu. Lazaru S. Gerassi. loan G. Palada. Anton Constantinescu. Carabetu Anuși. Grigore Bazaca. Nae Caluda. Vasilache Gugiu. Răducanu Dimitriu. Lazăru Calenderolu. Michalache Califaru. Miro Vlastoleanu D. H. Bacaloglu. Dumitru Mincu. Panaitu Ionescu. Stefanu A. H. Pandeli. Constantina Panaiotu. Tănase Petru. Petru Stoianovici. "Iancu Nacu. Mihhailű H. Stefanu. loanu Starnu. Cei adăugați mai in urmă după cererea D-loru Starosti. Teodoru C. Atanasiu. Ilie Atanasiu. "Ghiță Elefteriu. "Petru Enciulescu. Iordache Toncovici. "Vasile Popp. Dumitru Murianu. "George S. Coemzopulo. mănulă. Și aducă aminte cu acésta fără a fostă insepută de d. C. A. Rosetti la 9 augustă 1857, într’ună formată mică și de dăute ori pe septemână. La anulă 1858, Mariță, a mărită formatură și la 12 Noembre totă in anulă 1858 a începută a eși de trei ori pe septemînă și cu prețintă de trei galbeni pe lună; eară la 15 dec. 1839 a începută a eși in tóte filele fără însă a mai mări și preținlă. Domnii acționari seă asemenea că cu cătă proprietariulă fotei își asigurase mă căștigă de Vre 1,500 galbeni căndă foia apărea numai de trei ori pe septemână cu atâtă apoi era uă perdere mai d’aceiașî sumâ eșindă în tote filele, căci cheltuelele erau mai multă de cătă îndouite și numerală abonațiloră, deși preținsă remăsese totă de trei galbeni, numai scuse însă nici de cumă variăndă totă deauna de la 1000 la 1400, ceea ce vine regulată într’ună ană la 1200. D. Rosetti ve^indă că nu pote urma ideia sa cea folositără d’a publica foia pe totă ,foaa reîncepută era a o publica numai de trei ori pe săptămînă. Atunci însă acei cari simtă trebuința d’uă fără de tote filele deschiseră uă suscipțiune care și produse suma de lei 25,712, și foia reîncepu îndată a eși in tote filele și merse pînă la 15 septembre 1860, căndă d. Rosetti a publicată socotelele întrebuințării sumeloră supscrise pînă la luna lui Iunie, — căndă a fostă curmată de dumnealui fundă c’atuncî atătă d-lui cătă ș’amieii sei trecuseră la guvernă și nu voină ca acea supscripțiune se flăcătă de pagină bănuită — și publicăndă socotelele anunță că foia va reveni din nou la edițiunea iei de trei ori pe săptămăna. Atunci dorința ce avură unii d’a nu perde edițiunea cotidiană a foiei îi făcură a propune formarea unei asociaciațiuni, și d. Rosetti, prindă înteresulă morale mai preciss de cel materiale privii a perde proprietatea sa și venitul ce-l aducea cănd apărea numai de trei ori pe săptămînă, și asocițiunea pariului Romăniță se formă la 15 septembre 1860. La 15 Ianuarie anul coriute căndă s’adunară do. acționari, d. președintele acestei asociațiuni, care era atunci Domnul Graff Scarlată Rosseti, espuse adunării resultatulă operărilor, administrațiunii societății pe trei luni, adică de la 15 sept. până la 15 decembre. Domnia sa arătă că No. abonaților nu era de cătă de 1200, și ca prin urmare era ună dificilă fiindă de neapărată ca Ne. abonațiloră se iă de 1600 spre a se acoperi cheltuelele. Domnulă Scarlată Rosetti aretă încă că societatea nefiindă încă oficiale constituită, se póte disolve de voiesce. do. Acționari însă, considerăndă că priimul scapă al asociațiunii era interesulă morale era nuvelu materiale se constitui pe deplină și cu îndeplinirea tutoră formeloră și încă mări și formatură, astfelă precum îlă vedemă și precum ă apare încă de la 1 Ianuarie. Suntemă datori să aducemă aminte calculele și speranțele pe cari să procesă atunci adunarea. Capitalele emisă de societate consta în 1000 acțiuni mari trecute tote — speranță negreșită nu prea mare, — și formând o ună capitală de 5000 Galbeni, daună venită pe care asociațiunea compta pentru acoperirea cheltuelilor sale în anulă d’ănteă. Acestă speranță încă nu s’a realisată nici de cumă, căci nu s’aă putută trece mai multă de câtă vr’o 600 acțiuni și din cause menirii la asemene întreprinderi la formarea loră și din nedeprinderea noastră cu îndatoririle ce impună asemenia asociațiuni și îndatoriri luate de flecare de bună voiă, multe acțiuni au fostă plătite cu mari intervale și mice sume, și unele încă n’au fostă și nu suntă nici pîn’acumă plătite. Societatea dară încercă d’adi vă perdere devenită. Asociațiunea a sperată, că mărinduse formatură și îmbunătățindu-se redacțiunea, prin adăogirea a doui redactori primari, afară din directoriul s pariului și printr’ună redactoriă ală proceselor verbale, se voră mări negreșit și numerulă abonațiloră. Din nenorocire s’acastă speranță nu s’a realisată și numerală abonațiloră avariază și’n anulă acesta ca’n cei trecuți, de la 1,100 pînă la 1,380, aflăndu-ne acumă totă ca’n anulă trecută în acesta epocă, adică la 1,200. Speranța asociațiunii că se va mări numerală abonațiloră era basată încă pe organisarea postulară, insă in locă d’a se organisa, ele se mai desorganisară, și registrele nóstre dovedescă că curend după schimbarea mai multor ă linie de poște perdurămă 200 din 1580 abonați ce avemă atunci. Se mai adăogimă pe lîng’acestea că transportulă barieloru, deși pău’aci se făcea numai de doue ori pe septemănă și forte reă, se făcea celă pugină gratis, căndă acumă se face totă ca mai ’nainte, nu se ’mpartă glabele de cătră administrațiunea postiei, se perdă cele mai multe cine mai scie în ce unghiuri, abonații se priimescă forte rară și uneorî nici de cumă, și pe lingă tote acestea acumă se plătesc« de trei ori mai multă de cătă în celelalte țere unde se ducă răpede, sicură și se 'mpartă de cătră administrațiunea postulară. Astaferă dară, tóte aceste piedice și pagube făcură că cu tóte că d. C. A. Rosetti a făcut, suntă acumă vreo patru lune, ună sacrificiă de 2000 lei pe lună ai Redacțiunii. Asociațiunea a avută pentru mnă ană și 4 grile, copringlendu-se și dhăltuelile făcute uă dată pentru totă deauna de comitetu, ună deficită de 68,524 lei, 26 par. din 160,000 lei valărea ce represintă capitalele acțiunilor emisse. Domnii acționari ce s’aă aflată fagă în ședința de joui, 9 Noembre, având din vedere socotelile de venituri și cheltuele ce li s’aă înfăgișiază; considerăndă că deși numerusă abonațiloră n’am putută ajunge la celă trebuinciosă pentru acoperirea cheltueleloră, totă însă este multă mai mare de cătă alătutoră celorălalte sote, cu tóte feluritele piedice ce le e spuseramu mai susă. Considerămă că mai nici uă asociațiune n’a putută prospera în anulă d’ănteiu, cu câtă mai cu semă acésta care n’a avută nici neapăratele migiulăce de circulare și de capitaluri pentru a se pute întinde. Considerând că interesul morale și chiară cele materiale ceră ca și acesta asociațiune se stăruescă pentru a pute ajunge la ținta propusă adică, propășirea ideielor, naționali și liberali susținute fără cea mai mică șiovăire de acestă gliară. Considerăndă că, chiară la începutul acestei asociațiuni, do. acționari cerendă a se mări formatulă, și încă a se mări arătă de multă, mai nainte d’a se asigura și de împărțirea acțiuniloră și de numerasă abonaților, trebuincioși pentru acoperirea cheltueleloră, aă dată dovadă învederată și materiale cu scopulă primariă este întinderea propagandei naționale și asigurarea acestui organă. Considerăndă ca chiară acumă, îndată ce gharnilă n’a apărută trei zile, mai mulți cetățieni au supscrisă îndată uă sumă îndestulătoriă pentru susținerea glismului pentru mai multă timpă chiară in tristele condițiuni în cari se află la noi comunicațiunile și cari suntă piedica cea mai mare a sporirii numerului abonaților. Considerăndă în sfirșită cu fluctuarea numerului abonațiloră în curenții anului și crescerea loră ce aă începută din noă la inceputul ă acestei lune, precumă și drumul ă ce s’a deschisă acumă acestei foie d’a pute trece fruntariele actuali ale României, și asigurarea oficiale ce avemă ca de la Masă viitoriă postile se voră organisa în sfirșită și mai multe căi de comunicari se vor sfîrși în anulă viitoriă, între cari drumul de la Bucuresci la Iași, ceea ce ne dă mai uă asigurare că vomă pute ajunge la Nr. de 2000 de abonați trebuitoriă spre a acoperi cheltuelele ș’a da și mă beneficiă, Adunarea a ptărită în unanimitate și prin incheiarea unui ghabă continuarea asociațiunii. Adunarea a procesă apoi la alegerea noului comitată ale asociațiunii și s’au ales do. Grigore Argiropulo, C. A. Rosetti, C. Panaitu, d. Negulici, H. Winterhalder, A. C. Golescu și I. I. Melică, care a fostă numită și casiăriă ală Comitatului. Luptă însemnații presintăndă acéstă dare de semă d-loră acționari și publicului, facă totă d’uă dată mă apelă cătră toți Românii spre a-i susține prin ajutoriulă domnialoră, și cum fiindă că astfel că vomă pute ave fericirea la anulă viitoriă d a înfăgiși a socotele mai plăcute pentru doi acționari, căci numai unde este susținere, unire, este prosperitate și tăină. Membrii Comitatului Asociațiunii pariului Romănulă. Președinte Gr. Argiropulo, G. Panaită, D. Negulici, A. C. Golescu, C. A. Rosetti, H. Winterhalder, I. I. Melicu. Dare de semă a asociațiunei pariului ROMĂNULU Comitatulu asociațiunii sarului Romănulii alesű în ședința de la 9. novembre (1861) se creau datoria a da sema, prin publicitate, despre starea pecuniară a acestei asociațiuni pe anulűespirații și despre lucrările ce s’au făcută, ș’acesta datorie și o împlinesce acumă. Domnii acționari s’aducă aminte, după darea de semă ce s’a făcutu și publicată la 15 ale lunei lui Ianuaria fosile prin care a trecută țiariulă Ro-J). Cei cu steluță su*țin cei alesi. ROMANTJLU * J-j* 1031 Pilii :.0«t l Jurnal Politic, Economic, Literar și Comercialesc odată pe septămănă. Duminica subt redacție a D-lui ION IONESCU. Prețul pe trei luni 6 sfanți. — Redacția în Pasagiul Roman, București. SSM JM .akM .M . No. SE, PARTEA POLITICĂ, La Învățații Romani. Cronica politică ebdomadară. PARTEA ECONOMICĂ. Buletinulu economiei politice. Esposițiunea universale. Buletinul financiari. Creditele estraordinare. Buletinul comercial. Suferințele comerciale. Buletinul agricol Un sfat proprietarilor noștri. Cestiunea țăranilor. Ce s’a făcut pîna acum? PARTEA LITERARIE. Revista musicală. Imnul național. Tetrul roman. Baba Hârca și Scandalul. A. SUB în imn ce seria INDEPENDINȚA CONSTITUȚIONALE a TJIoANSILVANII: de Papifiliariansi. Și se află de vină are la toate librăriile ca preță de și sfanți. BIBLIOGRAFIE. Aeșită da luptă tipară: CESTIUNEA SFINT. HO VII li tuse închinate. de D. PELIMON Se află depuse la administrația aceste foi. Prețul unui esemplară este duci sfanțixi. IOn artist. Jsneie violinists KELEMEN VELIS, în etate de 15 ani, desnre kare organele rmbline s’aS nronsnuiat, in timnslâ n dims, arms ke mare lasds, se