Romănulŭ, aprilie 1862 (Anul 6, nr. 90-121)
1862-04-22 / nr. 112
■es Epngs Essacn DUMINICĂ, Voiesce și vei puie. ^ Vaeți in loto filele afară de Lunia ți a doua-^fi după Serbătoriă. Abonarea pe unu anu..............................128 leî. ^ese luni....................................................54 — Trei luni.................................................... 32 — Pe lună................. 11 — Unu exemplariu .......................................... 24 par tuB diin țările linia................................... 1 leu Hr. 112. Inul VI PIARIU POLITICII, COMERCIALE, LITERARI 1. 22 APRILIE 186». Luminodate și vei 6. Abonarea se face în Bucurescu, la ALaio Strățiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 12. In districtele de dinGocn și de dincolo de Oltu și de Milcovă la corespondinții țifiariului și prin poște. La Paris la D.Hallegrain rue de l’ancienne comedie 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiunile poștale și la agințele de abonare. Pentru județe se adauge costulă portului câte 2 parale de fóiS. éri pentru străinătate câte 24 par. de fóiA. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu 4iariului: C. A. Rosetti. — Gerantă respira datoria: I. Albesa. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriicjiabiului d. C. D. Aricescu, Pos. Roman No. 13. Din causa sirbitoriei de mine, ziariul nu va ciui Margi. REVISTA POLITICĂ BUCURESCI, ISS. Publikimu mai la vale unu artic klu din ziariulü Wanderer în privinga Prusiei, din care putemu kulege însemnate în vertiminte politice, de vomu voi se la chijinü ku luare aminte mi se kugetiimi asupra celoru >ie vomü uiți. Este timpulü se’nuelegemu, se ne petrundemu în sfîruiitu mi noi nu numai la. vomu li perdujji de vomu aștepta binele de la guvernü, darn ki vomu li perduüi firi sperantii de stapare de nu vomu întțelege la unu gavernü este totu deuna uea-a velu laue mi nea-a ue lü Iasi natiunea sa a fi. Pe kitu timpii darüi nu vomu înțelege la guvernulü nu merge niuî odati de kitü înkotro ilu împinge naymnea mila, dala ea ii lași friulü elü apumn Rimpii, kumüt zine Rommulü, se nu spenmi uelü mai mikü bine de la niuî unu guvernü, mi se ’metimü uelü puminü d’a mai akusa guvernele de relele de kari suferimü, fiindü ki este nedreptü avere de la algir uen-a uenu fanemü női, este asurdü a pretinde ki epistatulü se aibi inimi, minte, inteligiui mi devotamentu pentru interesele proprietiyii kindü însumi proprietariulu n’are nicî unele din acestea pentru proprietatea sa. D’avlen=a mi ziariulu W anderer, in artildu ue publikimü mai la vale, nu s’adresezi kita, guvernulü Prusiei ui kitri națiune, nu s’adresezi kitri epistatu ui kitri proprietariu mi zine poporului prusianu, neea ue zisenmü mi vomi repersi mi nei nekontenitu poporului Rommu, la ,,kumü îmi va așterne se va bulka.“ O korespondinti din Brzegovina publikati in organulu devotatu naijionalitiuiloru slave, Ost und West descrie bibilia de la Duga mi sustine si perderile Turuiloru au fostu de 2781 ómeni morgi, m’unu mare mimerü de rnigi. Muntenegrini au luatu Turuilorü, dup’avea korespondingi, konvoiurile ku vele de hram, 483 kai, 91 boi, 2 tunuri, 2309 pustii minier o mare lungime de munigiunî de resbelu mi 7 kai înstrumagî ku aură și argintă pentru garnisóna mi lokuitorii de la Wiktisch. Korespondinga Scharf publiki asemeni suiri din Serbia ne spună k’afan de neî 50,000 de ostatiii a khora organisare mi armare s’a sevírmita de la tre Servi, se va forma korpuri de volontari pîni la 100,000 óment, mi kare se vorü kompune de Servi, Bulgari, Romunî mi Bosnianî mi kari vor fi destinatî pentru Bosnia mi Brzegovina. Feliuitimit pe patriogii mi vitezii nostrii veuinî k’au ingelesui auria de bine ki braska Indianu trebue se stea pe suveranitatea nagionale mi la avea suveranitate nu se póte susgine de kitü ku arme; a feliuitimü k’au ingelesu au el ii mare adeverit uelii zine a Lordulu Ranning d-lui Ion Ghika, „ki „nu este d’ajuns si a ave cineva dreptate ai ki trebue se poti a avea dreptate.“ Pe lingi feliuilirile inșine le fauemü k’au luatu mi rou tote mesujele pentru a se pune In starb d’a pute ave dreptate, adik-b d’a se arma, mai avemu a se adresa mi uele mai sinuere mulgumiri k’au datu mi se pregiteskii a da arme mi Rommniloru din Servia. Riegir Bommí fiindü d’atita lujigü timpu osíndigí ín géra lorü d’a nu pute lua o armiín unna lora, ka ilegii in Sparta mi ka klasele inferiore din India, suntemú siligi a fi feriungí kindü vedemü la uelü pugina uelelalte nagium nendiki din auesti degradare la kare suntemu osíndigi la nei de ai nostrií, mi ne pune in rindulu ómenitori dindu-ne o armi in mini. Mulgimi mü vom, mia o dați, fragilor» șerbi, d’auestionóre, mi faki ueriilu ka singelo Rommilor versată supta drapelul Serviei se contribue la consolidarea ii aurirea nagiuniĭ serbe, pe riundü aici neloru d’aui din géra loru se inchingi din ne in ne supta lovirea biuiului, mi ’nuetu viueta vine kargrena, ’nainte mergitórea morgii. Depemia nosta di eri ne anungi o nem bitilii m’o nem biruingi a Montenegrenilorü in kontra Turuiloru ; dar, dupi noi, cele mai mari, cele mai de mórte loviuri ce se dau Imperiului Ottoman îi viiü de la ami—titora nu de la inimiuii sei. Nimine in adeverü nu póte mai bine de kitü Turuií se ziki „ferestie iitoómne de amitii mei, kiuí me voiü féri eu de iemiuii mei'. Fir’a mai vorbi aui de peirea în care a afunidatü o in trebutu aiiuia Russiei mi de peirea în care o arunki de kigiva ani amiuta Austriei, mi mirginindu-ne numai in kadrulu suiriloru zilei, s’adunemü aminte ki Englitera a ajutată pe Taruia a face una împrumută. Era una bună amnika, vorü zine Turuni, kare ne di bani împrumută mi kare prin auesta ridiki kreditulu imperiului ottomanü și prin urmare ridiki însumi imperială. Lucrurile insi nu mergu amia. Englitera a kreditatü in adevira Imperiulu Ottoman insi a numitü unü komisariu ku însiruinarea d’asupraveghia cheltuirea aceloru bani, mi Lordulu Howart trimisă intr’adiiisü pentru acesta trebue se fi mi sosita in zilele acestea la Constantinopole. A face daru o împrumutare unui guvernă m’a pune apoi unu koíiwstiriú sinínü spre a supraveghia administragiunea finanuian a acelui guvernă, nu este are lovirea cea mai departe ne putea da uineva acelui guvernu ? Darü kindü are mi kui prottiligiuniie striinilorü au putută fi folositorie! Niminui mi niui odati, mi dala uineva s’ar mai púté indoui d’auestü amarü adevera, numai Rominii n’au dreptü a se mai indoui, kiur au avutu mi au mici de gitü strengulu de mórte ku kare i-a infimsuratu proteligiunile striine mi amiuigia mirskaliloru. Faki yerulu ka suferingele trecutului se ne servésta de lelegiume mi de lumini pentru vitoria! — Bruxeles, 25 Aprile. Ziariulu „Independance Belge“ de astizi scrie: Eri s’au lipsatu la Paris basele împrumutului rusesku între domnii Stieglitz și Rothschild. Imprumutulu se va emite in obligatiuni. — Warszawa, 25 Aprile. Lokotenintele a plekatü astizí insogitü de sekretariulü de Statü Enoch mi de konsilieriulü de statü in aktivitate Szwecow la Petersburg. Domnii Wielopolski mi direktoriulü Vidai vor pleka mi eí akolo. — Corfu, 22 Aprilie. Kapií insurgingilorü de la Nauplia, eskluuií din amnistii, s’aü imbirkatü p’o vapóre englese, kare-í va konduue la insulele loniane. — Berlin, 26 Aprile. Ziariulu Stelei (Sternzeitung) de astăzi scrie : Fipsarea legale a budgetului statului se va publica in viitorii kiarü la inceperea eserfigiului anuale prin buletinulu legilorü spre a servi de normi pentru administragiune. Conforma unei innalte ordine, se va infiguura dietei viitóre d’o dati cu bugetulu anului 1862 mi auelua pentru anulu 1863. Afan d’anésta s’a ordinată o mai mare speciifkcare a venituriloru mi celtuieleloru ambeloru budgete, fiindu ki va fi ku putingi a temina lucririle necesalte plus la strîngerea dietei. — Carlsruhe, 26 Aprile. Camera deputațiloru a priimitu în unanimitate legea pentru deseorimita egalitate civile a Israeligiloru. (Se spunema ku aiesti okasiune ki üak^ noi amú remasa ín allegra mai ’napoî «le kitü mai tóté celelalte nagiuni, kausa este pentru bine si lima in tóté a remmé mai napoi fiindu sa devisa nóstri de la dekadinga Romniei este „ka noi nimine“ mi se spunemü mki la daki uiui n’ama nerutu pm’akumü dreptatea mi egalitatea pentru Israeligii Romini, kausa este sa nu putema uere pentru dinmii neia ne n’am pututu dobindi mia pentru togi Rominii, kari n’aui pututu dobindi mia nenorouigii, uiu’ dreptulu d’a putea fi alegitori mi eligibili de kitü abia vr’o 5 mii din uiuuí milióne de suflete kremline mi Romme.) — Ragusa. 26 Aprile. Óoktoriulü Kotsetü a fostü trimisü de kitri Omer Pamia la Priuuipele de la Mutenegru k’unü ultimalü. Doktoriglü s’a íntorsü erí; tóté punturile aü fostü aueptate de Principe. Insi Muntenegrini, kari s’au bitutü in contra Turuilorü lingi Duga, se afli totü In Brzegovina.— 0 alti depemii din auea dati konfirmi telegrama nóstri despre negogiagiunile propuse de Omer-Pamia Principelui Muntenegrului pe basca autonomiei Brzegovinei. — Hannover, 25 Aprile. Ministerium finangeloru a declaratu in Kamera nobililoru, ki guvernulu nu póte mici prevede mi apregui konseuingele tratatului de homeruii între Prussia si Franuia. Elü in persani este in indoiali despre veniturile diamarie ale Hanovrului. — Trieste, 25 Aprile. Vaporea „Amerika“ a Kompaniei Floyd, sosiți astăzi a adus navele de la Kalkuta din 22, de la Singapore din 21, de la Batavia din 15 mi de la Shanghai din 6 Martie; prin ele afirmați inarginte ale „Messagerielorü Imperiali“ a sosită la Singapore spre a face pregătirile necesarie pentru linia de vapore între Suez și Rina. O companii noui de navigațiune cu vapore engleze este a se constitui. — Batavia 15 Martiü. Desevirmita pauilikare la Barjenmassing se konsidera ka fórte aprópe. — Hongkong, 14 Martin și Shanghai, 6 Martie. Trupele eglese si francese au întreprinsă, în unire kupele imperiali, mai multe atacuri in contra insurgingilor, pini la 20 mile spre Shanghai mi le-au lansata mari perderi. Ambasadoriulü britanicesku la Yeddo, d. Alcock voieste a-mi da demisiunea. —London, 25 Aprile. Darea de kampi septeminale a Rimei englese ariiti. Bilete de banki in ukriculagiune in sumi de 21,024,360 livre Sterlinge. Provisiunea metaliki de 17,172,204 livre Sterlinge. POPORUL ȘI MiniSTERIUL ÎN PRUSIA. Supt acest titlu publica ziariul vienesc „Wanderer“ de la 25 Aprile un artiklu de unde estragomii uimitoriele pasajie : Autoriulu articlului, vorbindu despre demingirea nuvelei atingitórie de retragerea ministeriului Prusiei, zice: „Nu putemu tigidui ki auésti telegrami ne a kansatu o mare mulgimi- FÂMILIA DE («EHMWDHE. de CAP1TULU V.1) (Urmare.) Clopotulu celu mare sună în acesta momentu anunțțăndu sosirea persónei care era ăncă așteptată, și Labreche intră îndată ce unu a era grăbitu. Domna barona de Germandre face cunoscuții domnei comitese, zice, că s’a făcută anunțțarea pentru adunarea în sala de audiență. După unii cartă de oră se va da cunoscință de pe testamentă. Domnișoară de Germandre și mica sa nepotă așteptă asemenea pe domnu cavalară spre a lua locă. — Me ducă, respinse cavalarulă forte agitată ... me voiă duce .. . alergă ! Și, iicîndă acésta ș”<fu jasă ca căndă ar fi jurată se nu facă nimică la timpă. Hortense, ve^îndă că nu se găndia a-i oferi braciulă și că cerîndu-i-să, lu-are spune la uă crise nouă, luă gelulu sec 1 Ynilor'd»'eri. ^kîpdu’î. — Vei veni numai de cătă, nu e asia, vere? — Se viin ’ acolo? respunse Sylvain, deșteptăndu-se ca dintr'una visă. Pentru ce? nu știm din acei cari speră, și nu-mi permită a dori.. . — Șeii, tată,lise Lucien scuturăndu-i braciu, că trebue se fi! acolo pentru ca ceilalți se nu aștepte. — Da, da! adeverată! respunse cavalabilă, ne voiă duce negreșită. Du-te Lucien, însoțesce pe veriși ora, eu ne voiă urma... Lucien nu așteptă se Iplică de done ori, și oferi braciulă seă Hortencei e’uă gentileță comică. Cavalabulă, remasă singură, și ne mai fiindă susținută prin lupta în contra lui însuși, călup’ună fotoliă și se simpui inundată d’uă sudore rece. Fumea, ostenela și emoțiunea îlă rupseseră cu totul, și cu tote acestea nu se mai găndia delocă a mănca ceva spre a-și repara puterile. Era cu totulă asorbită d’uă dramă interioară tăcută, care era pe aci se să facă a ’nebuni. „Ce este? își lise în monologul ă seă tăcută, care dovedia desordinea facultăților sale. Dumnezeulă meă! Dumnezeulă meă ! dacă e una ăngeră astă june femeiă, și eu n’am sorut, a găsi ună singură cuvîntă de inimă ca se-i mulțămescă!.. Dară a-o da pe fiiă mea! .. . nu, nici uă dată! seraca mititică ar lua gusturi mai presusă de starea sa și ar trebui ca mamă-sa adoptivă se renunție la căsătoră. .. S’ar căi d’acésta într’uă ții, aștă relua copila și copila s’ar găsi nenorocită întorcîndu-se din rusă și opulință în bisercă. „Nu, nu voiă consimți! . . . Daru dacă refusă, tată va fi sfîrșitu? Nu voiu mai revede nici uă dată p’acestă june dortină? Dacă astă avé aerulă a șiovăi astăzi, ea va veni la mine ... se petrecá văli, póte numai uă oră. .. Și apoi la ce te găndesci, nenorocitule ? Ea vede bine are cum e sărăcia ta, n’al ascunsu-o, și ar fi de pri sosă a o ascunde. Dară ea n’o vede astăfelă cumă este. Căndă te ar vede arăndă miserabilele teü cămpă de secară cu vaca ta și cu asinulă teă, ar rîde. Se rî lă de mine!... așiă muri de durere!“ Cavalamulă băgă de semă că, găndindă la acesta, plăngea ca unu copilă. Rușinată de sine, își șterse facia inundată în lacrime, și, sculăndu-se cu silință, se mustră pe sine: ăncă vă dată, își țlise în sine, la ce te găndesc, nebune betrănă, te’ntrebă? Te apropii de patru-zeci de ani și ea ... e uă copilă! Ești arsă de sore, slabă, rea încălțată, reă înveștmîntată, stăngace, temetoriă ... O dată! temetoriă pînă la infirmitate, pînă la nebuniă... mai cu semn cu dînsa, par’că ai face într’adinsă! Și-ți faci ilusiuni, este are cu putință? Ar fi că nebuniă! certă. „Da că resultatulă traiului într’ună deimaginațiunea nu se uscilă. Ea remăne june. Dumnezeulă meu! cătă se simte cineva de mirată, de uimită înaintea grației și a frumusețe!! Cu tóte acestea nu sum arătă de nerodă in familia mea, în miluloculă sermaniloră mei vecini, cari me consideră ca mă oraclu... Aide, aide, trebue se uită acestă visă intrăndă de soră suptă acoperișiură meă, căci d’astă ajunge tristă, nenorocită, morbosă ... copii mei,... soru-mea... totă ar fi perdută, morbosă! sum... sum slabă caluă trestiă de vre două ore, vodă turbure, audă pe din dosă ... mî-e caldă, mî-e frigă, mi-e sete ... A! mî-e fome! Bacă! nu me mai găndiam la fome.“ Cavalamulă aruncă ochii răteciți împregiurură scă, și veșlindu-se singură, se asvîrli asupra unei grămădi de prăjiture, pe care n’o atacase Lucien. Acea măncare îi păru forte mediocră. Ar fi preferită, ca Esau uă fiertură de linte, dară n’avea alegerea, și înghiți, strămbăndu-se, uă carafă de lapte de migdale, care-i păru forte pucina gustose, începu a-și potoli lumea căndă Labréche intră și lă găsi cu gura plină. Era uă mare mortificare pentru cavaleriu a fi suprinsă de acestă servitoaiă în mare deliciu de voracitate indiscretă. Dară Labréche, care cercase de la toți ceilalți bărbați destule respingeri și pe care duleața ceremoniosă a acestuia îlă consola are cumă, îlă arătă c’uă bunetate particulariă. — Ceru iertăciune domnului că lă întrerupe,li se, dară veniam se re spulă că după zece minute. . . . — fiece minute, respinse cavalabulă, resolută a învinge timiditatea sa cela puciuri în facia unui lacheă, e mai multă de cătă îmi trebuesce spre a-mi sumpera lumea, cumă voiă pute, cu aceste triste prăjiture ... — O! Dumnezeală meă! este cu putință? domnu cavaleră n’a intrată dară astăzii la bufetă? — !)că, nu! au m’ara gândită la acesta. — Atunci alergă, se ve aducă . . . — Ba, nu! e pré tărâtă, nu mai mî-e feme acuma, numai dacă ai pute se-mi procuri ceva cidre (vină făcută de mere sau bere).... — Fi, domnulș! cidru nu e buna du-*