Romănulŭ, mai 1862 (Anul 6, nr. 122-151)

1862-05-04 / nr. 124

* deueiue telegrafice. (Serviiisl nartikislar al „Rominaim“ )• Viena, 14 Maia. Omer-Paula a depașit comanda superiorii a corpului de armit iu Albania din kausa smitiyiî sale ui’a plekalu la Konstantinopole Atena, 10 Maii. Ministeriuluiui-a datu demisiunea. Domnulu Trikupis a retusatii da se însiriina cu formarea unui nou miniisteriu. Karierele au fostu animate pentru una timpii nefipsată. O mare armare în toată poporațiunea Kapitaliî. Berlin, 14 Maiti. Adjulaitele generaliu VVilkisen a fost trimisă la Kassel. Ministeriulüilessiei a luată densiunea d’a nuiede Doue korpurî de armii se voră koncentra spre a susține ui a da mai multi putere generariului Willisen. BUCURESCI, 3/15 Florariu. Depemiele nóstre de astizi au, presurau se vede, kite ti de destini insemnetate. Boia lui Omer-Pauia, dupe ie s’a anungiată altea biruinye a je reskulagilor, uni demoralisarea armatei otomane, aiea boli ne este permisă, nu a o nega, si a o crede mai multă morale de kită materiale. Unde sii akumă aiea însemnați festime montenegriani nu putemă sti. țiea a se stimă, mi se credemă ki este de troi buingi s’ adusemă aminte cititoriloră nostril, este ki Omer-Pamia dedese Prințipelui vitejiloră Muntenegrinî un termenni de cinci zile, spre a tace cunoscută de priimesie sau nu alu sea ultimată. Dup’ aiea-a depemie telegrafic au anungi alu pe d’o parte negogurile se ’nie puson între serdarulu Ekreniă și Principele, demoralisarea trupelor Ottomane, mi Iotă d’o dali intervenirea puterilor ustine spre a opri pe Tunia d’a viola terimulă Montenegriniloră. Pe la biuitură Junei trebuie stimulii represintanții puterilor nelorămari de la Konstantinopole au avută o convorbire cu marele vizir și ministrulă luknriloră strine în acesti lestiune lui kl Tunia s’a supusă iorerii lore d’a „urma p’o linii de moderare.44 Tunia dară a ordinată lui Omer-Pamia a nu inierka nimikă pontru Monteniegriniloru mai ’nainte d’a komunika guvernului seă resultatulă komunikiriloră sale ku Principele, mi o korespondingi favorabile Timiéi zne ki se spera ki puterile kari voro ka trupele turcesti se nu intre în Montenegro voră gisi mi.le se se ’nduple>ie pe Principele Nikola a priimi o învoire ku guvernulu imperiale. Ne insemnezi akum îi boia lui Omer-Pamia, lipedarea sa din comanda superiori a armatei din Albania mi plecarea sa la Konstantinopole? Spre a nu aluneca pe terîmulu presupunerilor, se ne oprimă în acesti e spunere a faptelor, mi s’asteptimă 7—8 zile prin ie alte S iiri se vin se ne limurëski, se mai adiogimă numai ki ziariulü Ost-und-West spune ki „biruingele Montenegrinilor”, din causa konkursului aptivă ală Brzegovinenilor”, au avută și mai mare însemnetate de kită >iele kunoscute. Dupe biruinga de la Krujice au mai avută una la Ponari în valea Zetei la care să luată mi 40 de prisonieri. La Kuka-Gora insurepgiunea asemenea a fikură mari ’naiutiri. Poporagiunile albanese mi Turiii de la Kucka aă dată la okă la tote letigile dintre Spuza și Podgorizza. Duga este kina Brzegovinei m’a kimpiei de la Niksich. Acesta din urmă este uati de multă de insurgingi mi trebue katuriii se intari spre a-i respinge m’a ajunge la Niksich unde okava de karne a ajunsă O lei. Ayeinä mici suiri de la Scutari kari spună ki la 0 Mai a mai fostă o bitilii singerosi, lingi lakulă de la Scutari, in barca kizută mergi din ambe printre 1,300 ómeni. Muntenegrinii s’aă pusă in mimicare spre fruntaria kikre Niksich. Troklndă akumă la a doua sutre vederni ki ca ne arati ki revolugiunea abia sfirmiti într’o parte a Greuiei, reîncepe din nou, mi pote ku mai multi seriositate, fiindă ki agitarea este akumă în Kapitale. Regele nu adeverit a fikută konuesiuni, dară se vede ki, ka noî mai mulgi regi, se a fikută pretinziă mi nagiunea numai are încredere. ‘lea-a ue ne pare mai gravă in aiesti depemii este ki ómenii nci însemnagî nu mai kutézi a priimi ministeriulă iui ki ministeriulu aptuale aminindă deschiderea Kamereloru alti ki nagiunea nu mai este ku dînsulă mi ki speri ki va pute merge contra nagiunii. Nu suimă negreșită ne va face poporulă Elenă, dară suimă ki ori ne guvernă merge kontra nagiunii este peste putingi a nu se sdrobi eră însumi. A treia suire ne ne o di dope A dumniata? Intr’adevera, cu mâna pe consciința, nu crezii că sfingele va fi încărcată cu proiectele fulminătorie?. — Domnă me faci se me cutremurul... cu tóte acestea nu pot crede la acesta! — Marchisula nu era omu rea, n’avea în caracteriulă lui ură, perfîdiă? ești sicura d’acésta? — Stm atâta de sicura catu póte fi cineva d’una lucru c'unü omu care vorbesc e totu d’aufia intr’una intr’una echipa misteriosa. Domnulü Marchisti își batea adesea joc de moștenitorii sei, daru nu uria pe nici unule și nu luam vedută nici nă dată dorinda rea cuiva. — Și nu era nebunul pe onorea dumitale, domnule Labreche, avea tostă rațiunea sa? — Pe onorea mea, response Labreche, nu mi-a părută niciodată ea este nebuna... era numai căte vă dată cea-a ce se pute numi ciudată, suprinși etoric. Avea risco ideie... — Se vedem!! Spune-mi una din ideiele sale! mis Ai nu sciii, avea atâta de mia noștri are mi ea însemnetatea iei. De ius s’a relatată uiești festiune în stirile din afan, temîndu-ne ki mulgi din lititorii noștrii că trekută cu vederea pe miliuță Principe ală Hessiei, credemă acum de datorii a se adune aminte iele petreluite de kurîndă in alelă miică Prințipată. Katogi omenii ieitunii, mikiuță Prințipe sau Eleptomiă, kumu se numește, o dată, in contra voingei poporului, la 26 Aprile, o ordinangi prin kare letigenii aptivi (alegitorii) ai prințipatului eraă konvokagi a alege o noui kamen de deputați, în virtutea legii electorale promulgate la 1860 mi pe care iei mai mulgi nu voră s’o rokunoski ka lege. Totă în acea ordinului se iere ka nimine se nu fii admisă a vota mai ’nainte d’a fi deki arată înskrisă ki adere la konstitugiunea de la 1860, konstitugiune ie marea majoritate a corpului electorale obiecte lipsiți de karaptorială esențiale ale unui paletă fondamentale. Ună mire numeră de alegitorîlă protestată contra acestei ordinauge la dieta de la Frankfurt, un Nr. nostru de erí, fikunmă aasemenea kunoskulări din unsprezece premedingi de munitipalitale, konvoiragi de direptoriulă poligiei, seple au refusatu rekunosterea konstitugiunii anului 1860. Trimisulă Prusiei a a luatu ku kuduri apirarea i<tigio«iloră; elă a kalifika‘u de porikulosi ordinanga de la 26 Priaria. A espresu mirarea sa ki guvernulu nu giné sémi de represintirile ii fikuse de mai nainte Austria mi Prusia íu’a kon Insü lerindü ka petigiunea letigiuniloru llessiani se se boricheze de ur— gingle. Negremitü ki Infrinarea mituluĭ principe de kitri omurile federali sau do kiri legalen revolugiue a leligiunilorii mi are înii o inscrmnetate prin ea insi mi; inși ori ie miskare a poporului spre apărarea regalitagii are insemnetate, kiii anii ki ideiele de libertate mi legalitate se ’nlindă; mi mai are iiki însemnate ki Prusia se nsx.ninezi a sili p’unu domnitoriă a se supune voingei nagiunii, m’aiesta tokmai akumă kindă poporală Prusiană se pronungii ku atita tirii kontra guvernului. Alegerile pe kumu slim s’a sfirmitu, iur nu numai ki partita progresiști a dobinditu o luare majoritate, dară le este de lea mai mare însemnitate mi kare nu s’a ’ntimplată nici odati in nici ogeri, nici unulă din miniștri n’a fostă alesă în nici un kolegiu. Rumă dară miniștrii voră boteza a se’nfigimia ’naintea Adunirii ? Această întrebare, din tote sfaturile konstituționale numai Prussia a putută da o pasiune ómenitorai d’a o face; kni in nici un guvernemîntă konstitugionale ună asemenea ministeriă n’a butezată si se infsumeze ’naintea unei kamerî alesi ku atita manifestare în contra lui. S’a vorbită d'o lovire de stată, ku tóte aiestea este de krezută ki nu se va face, mi Monitorială Prusiană a fi publikată de krezulă prin care kamerele sunt convocate pentru 19 Masă. Stirile din Italia urmezi a fi favorabili. Intusiasmulă poporului Napolitană se nimgine mi manifestările se fakă pe tóte zilele în favorea regelui, fii ka guvernulu si tragi ku purika în poporă lui si ziki ki se taie revolugiune. Se susține asemenea ki Marchiziilă Javalette va pleka la Roma mi Patria anungii k’area plekare era si se faki la 13 Mai. Se susține asemene plekarea la Neapole a principelui Napoleone, mi iei mai moderam kiaru krodă ka imperatură Napoleone va propune Papei, pentru ultima an, a reforma guvernulu scă m’a rckunoste regatulă Italiei. Este de siluiru ki Papa va refusa, m’atuuii imperatură ne mai puțin du—să susține Papa va fi silită so kaute în Austria pe se s’amere bruska gestasi a indiațiiloru, saă se ’ntrebe despre aiesta guvernulu nostru li este singurulă kare a deskoperitu ki ea nu trebua se stea pe suveranitatea nagionale, ideii io convine fórte multă mi delronagilor. Regi mi Dini ai Italiei mi Insu-uii Papei, kare se crede in ajunulu d’a perde, din aceasti kausi, mi mikulători mă li-í-a mai remasit. Și pentru iei kari se mai îndoieskă se le taiemü kunoskului partea liberale a klerului, care in proviniiele meridionali faie marea majoritate, a adresată regelui Italiei urmitoria adress: „Asouagiunea progresului klerului italiană Intri Viktorio E ina unele, Binecuvîntarea lui lesus Christă! Asouagiunea are lea mai viui doringi a-lu vedea kurîndă dimpreună cu Garibaldi la Capitolă, a vedea Venegia liberi mi tóti Italia uniti u lifa jiMKIüLBI FAMILIA DE GERMANDRE. de GEORGES SAMID. (Urmare.) CAPITULU VII.1) — Domiftule Labréche, îi șlise, batons, am Uu imputare gravă a-țî face, nu m'ar prevenim de periciulu despre care ț-a vorbit abatele. — Eram s’o face, domnu baronul cram p’aei se-I vorbescu de lucrula acesta, când ț ne a întreruptă abatele. Darii cuinii n’ai vorbitö niminui pîn’ucmnű? Ații dimindță, căndă am insistată asupra cuvintelor decivoce ale testamentului... — iM'am gândită la acesta, domină barona, m’am gândita! darü cavalariulu a data nisce csplicări, cari au purutü a satisface pe tată lumea.... — Și cari t’ au satisfăcută și pe IWPF multe! Nu-i plăcea vinulu buna, mai inuia, și pivnița lui era plină de vinurile cele mai alese, nu invita nici oă dată pe nimene la masă, și elă însuși nu be de câtu vina ordinariu. Apoi avea gustu pentru șiopîrlele verșii, și ’n timpu de doue lune trebuia se-i aducemü in tote șlilele; in acestu timpu se’mbrăca totu d’a una în vede din capu pînă ’n picioire; pretindea că șiopîrlele, venindu-le decolorea lori, se voru obicinui și domestici cu dinsula. Dara a trebuită se renunție la acesta mamă, șiopîrlele nu se domesticeaă de locă. In dată ce deschise colevia lora, ele a fugită și a impluti totă casa, era unu lucru forte neplăcută. După acesta Marchisulü a avută ideia d’a domestici locustele, pe urma papagalii, cari erau domesticiți de mai ’nainte și cari mâncau totu atâta de bine din măna mea catü și din a lui. Acesta era desgustă de papagalii, și atunci pusese-i omorc pe toți spre a studia ghitlejululora; voia se facă ună papagalü vorbitoriu, cum făcuse domnu de Vaucanson, a cărui abilitate o lauda multu, uă rață care mănca, isbuti incercările sale, ț reveni arătî la eofretele sale; dar, în șlilele sale dupe urmă, în locu d’a fi abătută și spărțatu era forte veselă și glumețu; făceauă mulțime de întrebări, la cari nu era cu putință a respunde, fiindă că nimini nu înțelegea nimică din ele. — Tote aceste nu-mi pară fapte de omu rea, țlise baróna, dar nimica din tóte acestea nu arată una omü raționabile, și nu sum de ioen asigurată, domnule Labréche, lutru adeverit, me vomu gândi de doue ori înainte da permite fiiei mele s’atingă acea macină diavolică. Te asigură că’n casteluiu acestua este ceva demoniacă. Aceste sculpture de lemne, cari suntu nisce satire sangerose, aceste picture, unde vede cineva niste monștri oribili ce mănâncă omeni, aceste disticuri ariciose cari, supt o formă de glume, suntü nisce blăsteme și nisce amenințări... Nu, nu, nu voiu pute dormi iiscită aici și sum sigură că voiu face visură rele! Barona recompensă cu generositate conversațiunea lui Labréche și se retrase ja apartimentulu scă spre a visa despre obiectul ambițiunii sale materne, dară fâ £ O» Libertatea Presei In senatulu francese și în Adunarea Principatelor-Unite. 1. De mi legea Presei nu este nicic in vigore, de unde regulamentele de procestin nu suntu niici publikate, totului, intr’ui situatjiune anormale în tóte kuma este a nósta, este bine a luă cineva mesuje kontra ori kirii suprinderi. Din acestü puntu de vedere, avindu a trata în aieste article despre gestiunea Presei in senatulu franuese un’n Adunarea nostri, fanemü dinainte kunoskuto ki ne vomă feri din parte-ne d’a emite opiniuni kari se poti dă foki de umurire. Art. 54 ală legii de press zine: *Mimine nu póte fi trasă (a răspundere pentru cuvintele rostite în sînulă corpuriloră legiuitorie seă pentru documente reproduse seă alte documente tipărite din ordinea loră.* Vomă kiuta dară a reproduce cuvintele rostite în sînulă Adunirii din delulă Mitropoliei mi uele din senatul ă franuese, mirginindu-ne despre noi a kompara zisele d’aiut lui d’akolo mi a areta kumă akusirile, ce se flueaă în Franuța guvernului imperiale de kritri adeveragii nobilii francosi, s’aă repezită aicii, mai in auei aini termeni, de kitri pretinmii noștri boieri. Imuopindă inși, ne kredemă datori, ka ui salutare kitri d. prokuratoriă, kimată a aplika legea Presei din 15 Aprile, a declara kumă privimă noi anești lege mi kumă kredemă ki o priveste națiunea întregi. Spre a ne preservă însi kiar d’aplikarea in glumi a artiklului 49, kare ne oprestie d’a ataka legile in fiingii, — de mi noi nu voirră debită a kritika, mi este suiutu k’a ataca s’a critică este cu totulă altă ueva, — ne vomă pune suptă skutulu art. 54 ne la uitarimu mai susțini vomă da cuvintură onorabililor o de pdtagine avară a vierii de ușia, care era în facia alei bibliotecei, căci în mișliloculă temeriloru de totă felulu, cea mai mare era acea a unei trădări, care ar pute descoperi secretulă unui concurente ală fiicei sale. Ea bănui forte pe Abate și de două sau trei ori merse în virtula pictorelor, a se asigura că nu a revenită se vorbescă cu Labréche. Din partea sa, Abatele, care bănuia pe totă lumea și care veghia cu neodină e și pipäinda din camera lui, nuțlindăf sau închipuindu-și că auțica umblândă prin coridorü. Aceste două neodine, care se reghină una pe alta, erau de mai multe ori pe aci a se întîlni, dar ele se feriau atâta de bine, încäta se observată cu reciprocitate, fără a se vede. Gânda orologiulu sună sése ore de dimineță, barana era ruptă de ostenela, astafela încătă s’aruncă îmbrăcată pe patulu seu. In acesta moment, Hortence se sculă și intră la mama sa ca se-i propună să preumblare de diminață. Baróna nu-I spuse agitațiunile sale de noptea, protestă că ar fi scrisă mai totă noptea nisco sci’H ’ soaric.