Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)
1862-06-11 / nr. 162-164
RQMAKUIX ÎUXÎU. gag.-m. dulii trei Prinți iai trei Miniștri nu au fiiinră alta nimika derită a repeta necontenită numele de Kogilnireanu, zikind ki d. Kogilniienu este Proudhond. Kogilniienu au întrebată ideele cele mai extreme ale komuniștilor", d-nu Kogilniiénu cere împroprietirirea geraniloră prin jefuirea proprietariloră; d. Kogilnirenu este o kimen ku kapuici de porumbipi, ku trupulu nu sită de ie mi ku kóda de miopirli mi tot arnia pini la finitură medinpei S’aă repetată întru atită numele de Kogilnireanu, în kită daka d-nii Tipografi ar pune unulă dupe altul, atestă nume de kite ori s’a zisă, de sigurü ki und întregu Monitorii nu ară koprinde de kită numele de Kogilniceanu. — Ei bine, domnilor, are suntemü noi anea pentru ka se repezimă numele unui singurii omii? Nu. Oare adunatuneamu anî pentru a combate uni singurii omii pentru singurulu faptă ki are nenoroiire de a nu crede în proprietatea absoluți sau oiidentale în prințipatele romite, mi ki nu krede ki kipulă uelu mai nemerită milelă * mai konvențională pentru a îmbunutgi sarba geraniloră ar fi acela de a le ridika pimmtulă uelu stipînesk milă munieskă de sute de ani? Aieste idei pot fi ntinte, dar este o ragiune ka, în locu de a le combate ku argumente mai puternice,și vorpia uii de unuomă pentru ki au avută kurajiulă opiniunii sale, pentru ki în aiestă coniertă unanimă ținută în onorea proprietarilor, el a avută nenoroiirea de a fi a noii disicordanti zikmdă unu kuvîntă întru apirarea piraniloră ? Nuvîntulă meă, domniloră, se va tipiri, mi voiă îngriji ală pirbnka mi în limbe stnine mi atuui se va vedea daka amu meritată a fi portretată în aseminare ku Louis Blanc, ku Considerând, ku estravagantulă Proudhon, lui Dumnezeu mtie ku line înki. Da ^ ka ar fi a se tace portrete asî,ziă multe fisonomii ale adversarilor mei te amugisi bine de pistrată posteritigii, însi nu este lestie de personele nostru. Aii lestia este si stimă daka priniipiele mele sântă bune sau rele. Venipi mi le kombatepi, iar nu okupapi Adunarea mi poara ku numele unui singură omă. Api voită si mi aretanî perei ka resturnatoriă, ka soiiaiistă, ka predikatoră hopiei mi jafuriioră kuvinlele, s’aă zisă, api voită în sfîrmitu si mi pune pi la pilorî. Fii la pilorî saă la stîlpă, kumă se zise rommesie, saă pusă omeni mi mai insemna pi dekită mine; inși luapi séma ki pisoriulă a devenită de multe ori ună piedestală, mi dar aiestă pi- ’ lori, aiest piedestală se vilă datoreskă îl priimeskă mi rimmă pe elă. Api zisă domniloră ki numai setea populariu piî mi taie pe mine se vină se vorbescă despre drepturile piraniloră. A Nu este ani timpulă milokul de a ve jconvinge ki gremipi; dar daka ar fi fostu Jki și fiin condusă numai de setea popîlarit’i.miiî^ reă drumă amu fi adusă; populariatea astăzi este partea n -ai a apiritoriloră proprietariloră: aii este puterea, gloria, aplausele, kill klaka din sate, permitepi’mi aiestă kasembour, api adus’o în Adunare. Popularitate pentru iei se vorbescă în favorea piranilor, nu póte fi fii mi medinpa. trebuti este cea mai buni dovadi despre aiesta. Dar chiar si fi fostă condusă de setea populari tipii, totă d-vóstri suntepî vinovagi, kni, de amă dobîndită popularitate, d-ior vóstre vi o datoreskă, mi mai alesă din medinga trekuti. în adeviră, vizindu-se ki atipia oratori mi miniștrii se skeli mi alaki ună singură omă, lumea nu porte si ziki alminteri de kită ki auel omă difere ku totulu de adversarii sei mi ki» adevirurile se atestă o mănă spusă aă trebuită si fii forte mari, de vreme ie aă întrîtată asupri-mi autea strigite, dupi proverbulă rominesk ki numai adevirulă dóre. . . . Kîpi va deputagi întrerupă zikînd Lt istiuneane au gestiunea! V. Președinte observi kumă ki konvorbirile și întreruperile suntă oprite mi rógi pe d. oratore a se pune în gestiune. D. Vernescu înțelegă ka d. Premedinte se kieme pe oratoră la ordine kindă ese din gestiune, dară nu înțelegă se kiime la ordine pe ună deputată ie aă fostă atașată în uiedinpia trebuti lui akuma vine se respunzi la iele ie i saă zisă. Deputatulu se vorbește astăzi nu se póte chema la ordine, kiuii saă zisă aiele cuvinte de kimera ku kapură de porumbipii, etc. mi trebue prin urmare se respunzi. Almintrelea ară și a se opri libertatea de diskupiune. D. Președinte, în uiedinga trebuti nu amă fostă un Kamen, mi prin urmare nu si să ie saă petrekută. Atunci póte ko regulă m că nu a observată Reglementulu. Eă înși nu potă lisa abateri din gestiune, kiui s’ară perde timpulă. Pentru aiesta amă siimată pe d. Kogilniiianu Ia gestiune, iară nu ia ordine dupe kumű ziie d. Vernesku. Bogă dan pe d. Kogilniiianu care s’aă suită la tribuni spre a ne lumina în gestiune, și nu fali personali tipi. Farcă atestă apelă la topi în numele perei, kiîgera nu are nici ună interesă de a asculta personalitigi. D. Cogălnicianu. Regulamentului di dreptul ă ka și respunzi uă deputată biruia se adreseazi o personalitate. Regulamentulă nu opresie pe ună deputată kindă este atakată personală de a se apera. în medin pa trebuti am fostă atakată, mi-am luată note pentru fiecare cuvîntă ie mi s’a adresată. Astăzi voiă se respunză mi nu potă fi oprită la acesta fiindă ki suntă în stare de legiuiți aperare. Eri s’a vorbită în contra mea linii ore d’amdulă, adversarii mei m’aă atașată» knm au voită în totă timpulă, mirginindu-me numai a-mi zise: pune, dómne, păzi gurei mele mi urne de îngndire împregiurulu buzelor mele, de mizi am likută, asii dați vepî bine voi a me askulta. D. Gr. M. Sturda. în medinpa trekuti d. Premedinte a fostă invitată de Adunare, se nu intervini în diskusiune spre a întrerupe pe deputată antindu’í ki kutare sau kutare traseese din cadrulă diskusiunii. D. Kogilnilianu voeste a respunde la argumentele care s’aă rostită în kontra sa, mi la aiesta are ună îndoită dreptă, intîtă, ki respunde la argumentele s’aă zisă în Adunare, tui prin urmare e in gestiune, mi al doilea ki se crede a fi fostă atașată personală. Prin urmare trebuie a se lisa cuvîntulă d-luî Kogilnisianu. D. Președinte alu Consiliului Amu voi ka d. Kogilnisianu si’mi arete anume ku ie kuvinte l’amă atakată personală, kiui eu krezü ki aiesta mi s’a întîmplată atunci pentru întîia an. Dar deklara ki nu amă voită a taie cea mai mici personalitate kontra d-lui Kogilnicianu, kare kunoste bine deosebita konsiderație se’i portă. D. Cogălnicianu, Mulțumeskă Adunirii pentru dreptatea kare a aretată kitre mine rekunoscîndu’mî dreptură de legiuiți apirare. Aiesta îmi impune datoria ka si trekă peste multe mi si nu relevesă tóte personalitipile se mi s’aă adresată. Mulpumeskă D-lui Premedinte ale Consiliului pentru esplikarea se mi’a dată, ki prin cuvintele sale n’a vrută si fakci o gestiune personali, mi de pe akumă declară ki prin aiesta me aflu îndestulată. Mulpimeskă principelui Sterza care a sprijinită dreptul deputatului de a se apera, un dar se foloseskă de aieglă dreptă spre a întîmpina mai întîiă la învinovipirile domniei sale. în medinpa trebuti d-sa aă începută abusirile în konun-mi; d-sa m’aă pîrîtu înaintea pereiki din proiektulu legei rurale amă voită și fakă o iești mie partiti, o armi de resbelă. Totă d-lui înși aă dată mă testimoniu in contra învino vipiriloră sale, zicîndu ki în Adunarea ad-hoc că amă fostă unulă din iei d’înteță kare amă sfituită pe perani la paie mi ’a sperandi de ună mai bună viitoriă. Ama este domniloră, ’nsi d. Sturza trebuia si spun mai multă. Voi spune că dară. Domniloră amă mi amă avută totă deuna subisiunea a crede ki proprietatea în paranosta nu este osidentali, nu este absoluți. Acesti opiniune nu o profeseză de astăzi, mi o aveamă kiară mi la etatea de 18 ani, kindă amă scrisă la Berlin istoria Ierei Rommesii. De atunci amă ideea, pote nmnnti dupe algii, dară drepti dupe mine, ki peramii aă dreptă de usuiuktuari pe pimînturile se le okupi. Ilii afî amă în ajutorul ă mei tóte legile verii mi noui, kiaru logia lui Karagia pe care o uitezi d. Arsake, ka mă argumentă în kontra geranilor, în adeveră sati se ziie legea lui Karagea. Stipînulu si nu poti si iea kuntura klikamului ie pare de la priinpi saă o taie ku voia stipînuluî.“ sati se gisesiră mai josă: „Klikamiî fugindă dupe momie saă murindă fin moștenitori, de nu e datoră vistieriei se stăpîneaski stăpînulă kasa lui, gadina lui mi kunile tai.“ Ama dară din însumi textulă legii resultski proprietarulă nu are dreptă si ia piranuluî kuratura sa mi ki firă dreptă de a moșteni kuntura pirintelui loră. Asta amă gisită în Karagia, mi pentru kiamă pronunțată aieste cuvinte, nu înțelegă kiamă meritată și fiu tratată de jefuitorii mi de predicatora maximei ki proprietatea este o hogie. Revină la gestiune, în Divanul adhosă ai Moldovei kumă supi, cererea piraniloră pentru reskumpirarea kimiită dobîndită mă resultată negativă. Aiesta mă resultată însi l’aă dobîndită mi alte zece propuneri fikute de Adunare mi de komitele sale, mi peranii să emită disperapi iu adeviră, domniloră, unii ki putea si fii alminteri. Moldavia era despirgui în doi tabere: unionimii mi separatiști mi uii mi algii se Sileau a atrage în favorele puterea numericii a geraniloră mi dreptă resplctire li se figiduia deslinparea boereskului, în alte cuvinte, împroprietirire definitivi pe pimînturi de loră. Deputapiî ldikami s’au declarată pentru unire care represinta klasii loră, kami perei, idealură tuturoră îmbuntipirilor. Kundu înșină venită pe tapetă gestiunea imbumtipirii sortii loră, atunci dreptă singuri respiitire, majoritatea komitetului proprietarilor mari le aă respunsă prin o lungi espunere istoririi în care li se zigiduia nu numai dreptulă asupra piminturilor'ă ie ie lu kra de sute de ani, dară kiară mi dreptul ă de a se numi Romini, kiai în raportul acestei majoriti pi se zicea textuală kii. peranii din Moldova nu suntă Romini, ii robi, ui streini, robi sau kumpiragi de Veseri, adumi de peste hotară. Jude kapi, d-loru. ka se inimi aă trebuită peranii se asculte aieste cuvinte. în intrulu Adunirii ei pregitin o grozavi xirtii mi afan din Adunare pate se pregitea ceva ini mai grozavă înki. Atunci d-loră, că am îndemnată pe perani se-mi retragi xirtia, că iarnă îndemnată se se gii linim ti pi eu iam sfituită se aibi încredere in dreptatea Europei mi a viitorpîndunirii. 8’au zisă aii ki este o înjosire de a se taie advokatură geraniloră, atunci dară în 1857, ui’amu înjosită viind în Bukurestî mi fikîudumi aperetorală geraniloră înaintea comisiunii internaționale. Ea conlusiune latină memoriă ieamu dată comisariloru Europei despre iubirile divanului ad-hoc în gestiunea rurale, sau, domnilor, ie zisemil: „Da, suspin ki merbirea peranunului este cei mai mare reă pentru solietatea nósta, mi pe kstă timpă peranulă împreuni ku munca sa va fi supusă proprietarului velu mare, trebuie se despermă despre orice adeverată progresă în Prințipate. în zadară amă voi se asigurmă viitorulă politikă ală acestoră perifiri emanciparea geraniloră, tóte proiectele voră videa nefiindu în destulă de sprijinite de marea poporapiune, în adeveră se póte taie o peri, se putere póte desfigura spre a se apera de perikuleie din afan mi din întru perită timpă populapiunea rurale va fi merbiti pe momiile a o mie de boieri mi a kiteva sute monastiri închinate și neînchinate, mi prin urmare nu vor avea nici ună interesă ka se apere pămîntulă kare nu este alăscă mi ordinea pentru a kirii conservare nu este nici de kum interesat! ? Re sigurangi, ie legalitate se va putea întroduce în întrulă perei pe kstă timpă aiesti populapiune merbiti klriti mi prin urmare espusi la tóte abusurile, la tóte restumrile apiskîî va fi necontenită esplotati de aieia kari doreskă desordinea? Ama daru atită ka omă kare lin la gura mea, prekumă mi ka proprietară kare pină la patrimoniulă kopiioră mei mintită în interesulă Prințipateloiu pe kită mi în aieia ai marei proprietipi espusi la ura peraniloră mi mai ku semi a inimi ini oră ordinii, ierui, doreskă din tóte puterile mele emanciparea pimîntunloră stepinite de perani, printr’o dare perpetuisaă prin reskumperarea kliiii, ka se ajungem astăfelă la kumperarea proprietipii iei mari de merbia la kare este supusă astăzi dinid doue pripi din întinderea sa. Numai fikindu aiesti reforms, mi kită se va putea mai curîndă, vomă putea realisa generosele bugetiri ale mariioră puteri kari aă luată în munile loră sortea Prințipateloră, kugetiri kari nu potă fi altele de kită a introduce o stare de lucruri statorniki, regulați, drepți pentru tóle clasele mi meniți a consolida fericirea mi vistoriulu Principateloru Române. Kum vedeți, domniloră, eu nu vorbiamă numai ka advokată ală pe rănilor, dar vorbium mi ka advokat al proprietarilor, luni mică, domnii mei suntă proprietară, de mi nu atită de mare ka unii din adversarii mei; mi că pină la proprietatea mea ka in kare din d vósta; kill pim înlulă îmi hanesie l’emeea mikopii; dară aiesta nu me va face ka se apeskă proprietatea altora, dreptul ă geraniloră de a lekni mi a se lirini pe inomiele nóstre. Kivdă apî tratată de hopie propunerea nósta de a se desființa klaka mi a se împroprietiri peranii pe pimiiturile se ip okupi ku duspigubirea proprietariloră, d-vóstn ni’api fikată alta debită de a trata de hopie ideiele birkapiloru de Stază neloră mai stnluiipi ai Europei, ideiele ale însumi premiedintelui Konferinței de Paris din sînulă kiria a emită Konvențiunea nósta. D. Ministru justitiei v’aă letită în limba franiesi o sentinpi a tribunalului korekpională ală Senei prin bare se osmoeste Vachereau, pentru kiră serută implipirea uiomicloră. De-mi voii se-i lilesku mi eă totă în limba frantesi, opiniunea komitelui Walewski, despre îmbumugirea sórtei peranilor. Romini. Rogu pe d. Ministru al afaceriloră striine se vazifiamă în mini edipiunea ofiiale, publikati în imprimeria Impintéski, sati o uiteskă: Tous les privüéges, exemptions oa monopoles dont jouissent encore certaines classes serot abolis; et il sera procédé â ia revision de Ia lói qui régle les rapports des propriétaires du sol avec les kultivateurs, en vue d’a méliorer i’état des paysans, en les libérant de la corvée moyennaut une idemnité, et en Ies constituant proprietaires de inhabitation et de la terre dont il sont aujourt’hui en possession.“ Í)ayi-raí voi» akuraü si vș dau mi țrndqku'fi fa'mnd.lH' „Tóte privilegile, skutirile mi monopolurile de care se bukun înki unele clase se voră desfiinpa; mi se va proiecte fin întîrziere la revista legii kare regule și raporturile dintre proprietarii de pirimtă ku kuîtivatoriî, în vederea de a îmbuni tipi starea peraniloră, liberindu-i de sclaki prin despigubire și konstituindu-i proprietari pe lokumpa mi pirimtură pe care ei le stăpîneskă astăzi.“ Solupiunea aiesta, propuși de ună mare bărbată de stată ală Franiieî mi biruia Rominia datoreste atită de multă, solupiune multă mai radikale de mită avea propuși de noi, mi apin ku deplinitate de tóte violentele împutirî ale d-lui Gr. Sturza. Domnia Sa mi învino vipenite de ie am tratat gestiunea ku dictulă istorică; d-sa însi uiți ki în divanulu ad-hoc cererea deputapiloră klikami s’au respinsă ku lutapiuni istorice, ki konservatorii mai intită au abordată tenmulă istorică. Patru ani amă amteptaki zioa în care se potă mi eă combate netemeiniiia acestoră uitapiuii istoriie; aiesti zi aă sosită, mi la istoria falși amă respinsă ku istoria adevirati, ku însumi testulu legilorăperei. Nu este clar vina mea ki amu tratată gestiunea sub punctură de vedere ală dreptului mi ală istoriei, kiwi că, întokmaî ka mi d. premedintele Consiliului, în îmbuinupirea sorgi peraniloră Rommi, mai presusă de tóte vezi o gestiune politiki, o gestiune naționali. D. Sturza m’a învinovipită ki nu numai teoriele mele, dară mi purtarea mea în acesti gestiune a fostă violenți, kmdă datoria mea era de a predica împikarea. Void apela la onorabilitatea principelui Știrbei, kare unea parte din mă komitetă numită de d-vasta spre a trata mizleiele de împikare între ambele pripi ale Adunirii. Voiă apela asemenea la d. Vilentimi la kolegii sei al kirora nume îmi skapi akumă, spun d-loră dakii că am fostă violentă , mi daki n’amu fostă unulă din cei mai împruiuitorî în konferinpei © ie am pinută împreună spre a ajunge la o solupiune priimiti de topi, spun d-nii Știrbeiă mi Vilénu daka, afan de gestiunea întinderii pimîntului ie era lisați în albă, nu am priimită proiektulă d-loră. Daka apoi aiestă proiekt a fostă prisită de însumi conservatorii, nu este vina mea. Mu potă dar fi pîrîtă kt am kiutald gloriola mea în respingerea a orice felă de mișuni de împilcare. Asemenea partitură nostru nu póte fi învinuită litelă a stîrnită procesulu aiesta, ii puterea lucruriioră, ii legile anterióre, si tînguirile din ambele pirgî, necontenitele prefaieri, mi în fine, însumi regulamentulă organikă. Nu știă cum s’a urmată în péra Rommesk’i, dori kindă în Moldova s’a pusă în Intrare regulamentulă organikă, a trebuită baionetele rusemii mi suligile kasaiilor, pentru a lua,din minele piranilor, a parte, din pimmturile ie le supuneaă mai nainte. Pentru pora de josă, insitui regulamentulă punea ouă sorobă de mepte ani spre punerea sa în lătrare. Au trebutu mepte ani mi mici ■ guvernulu nelă tare ală lui Mihail Sturza, n’a îndisnitu si’să apiîie, si a trebuită si lén de la obmtéska Adunare;i o lege ka si mai prelungeski mici pe 7 ani nepunerea sa în lucrare. Aă trebuită dar mă termină de 14 ani, prin ie prin stirumpele proprieta-iloru, prin prefekpi sub-prefekpi mi dorobanpi piranii joseni ai Moldovei au putută si se supun, aă putută si li se smulgi jumitate din piiiinturile loră. Prin urmare, o mai repetă," gestiunea nu s’a stîrnită de mine mii de alpii, ci de puterea înkruriloru, ii de silinele comise de ani asupra peranilor, mi line vrea si o împaie trebue și se pun deasupra konsiderațiunilor de dreptă unde interese se prevede, mi dovadi ki Un principele Sturza a înțeles’o totă armia este ki dupe se kalifiki teoriele mele de violente, apoi vine mai la a» leeami konkiusiune ka mi mine pro puindu* menținerea supînirii peraniloră pe linii pogane, adibi pe pimmtulu dată de legile aktuale pilmatuiloru, IV-i iii*iu,ti... ......... itr ■ *