Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)
1862-06-10 / nr. 161
m DUMINICA Voiescc și vei piste. Va eși în tote șiele afară de Suma și a doua zii după Serbătoică. Abonarea pe una ana................................128 lei. 108Q luni....................................... 64 — i’reî 1 ini............................................... 32 — Pe lună................................................ 11 — Unu exemplaria....................................... 24 partn8 c în țările Itroia .................................. 11. ei Kr. 101. Anul VI. PIARIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITERARI LJ. 10 IUNIU 1862. Luminoiă-te și vei ii. Abonarea se face In Bucuresci, la Administration«»» Românului, Pasagiul Român No. 12. In districtele de dincolo și de dincolo de Oltu și de Milcovă la corespondințil ști áriului și prin poate. La Paris la D. Hallegrainne de l’ancienne comedia 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiunila poștali și la aginjjele de abonare. Pentru județe se adauge costul aportului câte 2 parate de taiu. crS pentru străinătate cAte 24 par. de tóio. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE BE VOR ARDE.) Direptoriulü com^ul. C. A. Rosetti. — Gerantü respung etoria: I. Albescu. Tipografia C. A. Rosetti (Caimata) Valea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul chiaburri d. C. D. Arcescu, Pos. Roman No. 15. REVISTĂ POLITICA BUCURESCI, y21 Cireș iar. Nenorocirea de ieri, lovindu pe totu omula în simpgimentele sale de omu mi ’nkredingele sale religióse, filosofice si politice, urmezi a fi preocuparea mi îngrijirea generale. O iaga unui omu este totu ce póte fi mai socru pe pimíntu mi vai de cela, fii. individe, fii kiara societatea Intregi represintati prin magistragii sei, kare nu spie a respekta vlaga, ama pute zice sufletulu unui omu! Acesta adeverit este atitu de mare ín kita ku kita omenirea a ’naintatű în civilisare ku atita a kreskuta respektulu nu numai pentru viaga omului ci kiara pentru kredingele sale, pentru onorea și libertatea sa, ini tóte partitele liberale au sustinutu totud’auna desfiintarea morgii kiara pentru cele mai mari krime, iai kindu au venitu la putere au mi pusu în lucrare acesta respektu pentru vlaga omului, impingíndulu, kuma zisenma, pín’a respekta suflarea ce a pussa-o Dumnezeu ín omu kiarü in acei kari kadu din tropta de omu In acea a de dobitoku. Krimele apoi, este soiutu, doveditű ki uu potu produce de kita era krime, mi uciderile n’au íikutu de kindű este lumea ori ’n tóté epocile, de kitű a ucide ideiele ce s’au servitu ku mórtea, a afunda adesea, societatea întregi. Krima komisi ieri se sperimü ki n’a fostü komisi d’una Romina, ci de vr’una smninu degradatu mi inustita, kare va fi fostu impinsu cine mai scie de ce delirü; mi stiruimű a krede ki guvernulu rai iustigia va pune mina pe kriminale, de nu va fi mi pusti leki, mi va ferici astfela memoria mi sufletulu nenorocitei viktime, dovedinduse ki’ntru nimika nagiunea sa n’a fosta pirtamie a celei mai înfioritorie mi felurita ucidetórie krime. Le sperimîi asemene, ki fir’ a-mi opri în nimika învestigirile cele mai profunde, instigia nu va miri nenorocirea ce ne a lovitu pe togi, prefixîndu învestigirile sale cele drepte mi folositórie societigii, în persekutiri rai resbuniri politice, în numele kiaru a viktimei ce deplingemu togi, facemu apelu la guvernul agerii, A a procede ku cea mai mare agerime , daru mi înșelepciune în lucririle sale spre a nu-i ridica în fagia eternitigii, unu monumentü de persecutiri, în lokula monumentului de instigie rai de onore pentru națiune ce ori ce sufletu nobile este în dreptu a cere de la amicii militari de la inimicii sei politici. Adunarea a ținută astății ședință straordinarie și dupe cererea guvernului ar da o putere morală, s’a votatú cu 54 voturi, contra 36 împuternicirea d’a putea ușa guvernulu de tóte mijlocele, chiar a straordinarie, a aresta, a espatria ș’a opri presa, ș’acosta pănă la ăntîia duminică a lui Decembre. D.D. Vernescu, Panu, Cogălniceanu, Văsescu și alții au vorbitu contra acestei stări de asediu. S’a cerut o asemene doi. Anton Arion și Miculescu a putea fi chiămațî la judecată pe acuzarea caă subscrisă o petițiune către Poliție pentru o întrunire pentru serbarea de la 11 iunie. Dumnelorii au declarată că se ducă sin» furî $1 s’are trebuind Adunarea a vota un $*snt › immnp Și Despre responsabilitatea funcționarilor« publici. (Urmare). Ne opririmu în No. . . . ziktndü ksi vomu da astăzi sema despre organisarea administrativă a Angliei mi despre numirea funcționariloru publici akolo, venimii darű a împlini promisiunea nósta. Lucru dimentatÜ: pe kita organisagiunea judekitoreski a Angliei este centralisati In gradulű superlative, pri atita administragiunea este desevírmita descentralisati, in totulű lokale. Akolo a triumfatű deplina spiritulu municipale, self guvernamentulu. Impirgirea administrativi a Regaturilorű Unite, este aceea a komitatelorű, a kantaneloru mi a parohiei orű. In kapulanii-kiruí komitatu, sta unű lord-lokuitoriu, alesü de kitri regele dintre principalii mi bogagii proprietari ai komitatului. Dupe acesta vine meritulu mi judekitorii ce pace kari suntu totü ce e mai insemnatu mi mai folositoriu in organisagiunea Englese. Totu cetigianulu virstuiku, fii laiku fii eklesiastiku, kare are in komitatu una venita de 2500 (vre 6,600 lei) franci, sau kare are în perspektivi o kliro— numii asigurati de 7500. fr. (aprópe 20,000 de lei) are drita a participa la comisiunea de pace, a fi judekitoriu de pace, cineva n’are de kitű a areta doringa spre a fi numită judekitoriu. — Judekitorii de pace, sau magistragi kumule ziku Eugiesií, plinesku gratisti aceste funkgiuni administrative mi judekitoresci, in acelami timpu, ei operezi imprimiiagi sau ungi, ei faku totu ce face în Francia sub prefekturi, prefekturű konciliulu de Prefekturi, konsiliuli generale, judekitorii de pace, komisari de poligie, tribunalele civili, kirminati mi koreligionalí. Sublime inspiragiune, sublime mirturisire a kapacitigii mi a dreptului cetigimeskü, a mntregului principiu de descentralisare esorbitante. Dupre komitatű, administragiunea lokale este ínkredingati ín totulű parokieí. Acésta e adeverata komune Englese; institugiune admirabile — Pentru aceea ku dreptű kuvintű s’aű zisü: ki in Anglia nu e de kitü parókia mi komi tatul ü. Puterea suverani a fii kirii parokia remede in adunarea tutorii iokuitoriloru kari pliteska taksa siraciloru. Acesti adunare se numesce vestry mi totu membrulu vestryman (deriviciune de la kuvíntulu vestry ce însemnezi sakristia, pentru ki alte digi Adunarea se ginea in sakristii, akuma in biseriki). — Togi vestri manii suntu egali intre ei, otirîriie se dau prin majortatea voturilorű. — Datorieie paromei suntu: 1. Intretinerea kultului mi salariarea Ministriloru sei. 11. Ajutorarea siraciloru. IIL Facerea mi intretinerea drumuriloru. AV. Poligia teritoriului. Pentru sustinerea acestora îndatoriri, suntu impuse kgmunei take © a Rșmș oferite. Amu vorbita, de un gremimii, despre lordulu Lokoteninte mi merifu fin a determina care este misiunea lora. — Deplinimü acesti lacuni din cele ce o voma zice, se va vede partea ce ea, mai virtosu, meritulu la numirea funkgionariloru. — Întîia datorii a lordului Lokoteninte este de a privigia la ridicarea mi organisarea miligiei kontu regimentu; korpii a-i kirui oficiirí suntű numiti de dinsula. — Totulű presinti la alegerea kancelariului pe personele ce cerit a okupa funcgiunile de juri de pace. Kapii suntűalemi de suverana dupre una duplikata presintata de kitre kancelariulu emekierului, Miniștrii mi juzii superiori ai regatului. — Funkgiunile lor sunt anuali. — Nimine nu póte se refuse aceste funkgiuni, firi a pliti o globi simplitorii.— Uleri fulű prevede la alegerea membrilorű parlamentului; elű cere în fiicare ani, de la administratorii parohiei erű lista personelor vrednice de a îndeplini funcgiunile de mari mi mici juragi; éla alege din aceste liste pre cei ce au a completa sesiunea judekitoriloru de assese mi la quartiers generale,— sesiunea judekitoriloru de pace. — Uleri fulű împarte ku aceștia administragiunea generale a komitatului seu, fiosagiunea venituriloru mi a keltueleiorü, numirea felurigiloru funkgionari etc . Domnu E. Kinezu intr’una tratata asupra unei konstitugiuni Rominescu, vorbindu despre responsabilitate, esprimea pirerea implruimiti de mulgi, ki numai in Englitera se póte studia istoricesce amezimintulu acesta; nici numai akolo se gisesce funkgioninda teoria acesta fin Intrerumpere, aprópe de una suti de ani. »nii akolo, adaoge d-lul, responsabilitatea nu este • nici definiți nici legiuiți; cu tóte •acestea nici miniștrii n’au întrebuin•gata vreo dați rea autoritatea lorü, »ni kita se aduki insemnetórii veterinare, nici poporulu dreptulu seüin •kita se violeze personalitatea kuiva »impovivinduiü ku responsabilitatea ce •este asupri ku okasiunea unei funk» »giuri publice.* Uli intr’adeverü istoria ne di probe ki sau vezute Miniștri lovigi ku amande enorme pentru neiegatitigi fikute in asercigiuiu funcgiunii loru. Totu Eugiesuiu pote cere mi dobmdi ku tegea ’n mini îndreptarea unei gremeie mi plata unei aoapigubiri pentru dauneie kausale pri o atare abatere.^ Ministrulu kare ar ordina o arestagiune ilegale, inenturu care ar esekuta acești ordme, Direktorium înkisorie, care ar priimi pe arestatum, se espuna la nisce amende ruinitene. Leltres sur l’Angletere par M. Nougaréde de Fayet. — i. a. fieury, iustoire d’Angietere Aapnciulu aAXVUL T. ii, * I. A. bleary, hiat, d’Anglei. T. 11« Qfeap MXSilU Unu amploiatű alu vimei fikindu o visiti domiciliarii nekuviinciosi, este osmdita la plata de daune si interese.1 Pini întru atitű este de ínnidicinatu acestü principiu In simpgimíntulu, In meduva mi singele marelui poporu Englesy! Se askultima pe kunoskutulü Benjamin Constant, vorbindu asupra acestui subiectu tu raporta kitre Anglia. Ela zice: •Da, Miniștrii voru fi rareori pedepsigi. Darü daki konstitugiunea este liberi mi daki nagiunea este energiki, ce ne pasi de pedepsa unui Ministru rindu atinsu de o judecati solemni a intratu in clasea de rindu mai fin putere de kitü celű din urmi cetigiant, fiindu ki desa probagiunea ílü ínsogesce mi nu urmiresce. Libertatea nu a fostu mai putina adipostiti de atacurile sale, spiritulu publika nu a priimitu mai putina sguduirea salutarii kare ilü învii milti purifiki, moralei sociale nu a dobinditu mai pugina imaginea eklatante a puterii traduși înaintea trib. seu mi vestejiți prin sentinga sea.D. Hastings nu a fost pedepsită darű acestü apesitoriu alü Indiei s’a infigimtata în genunk! înaintea Kamerei lorziloru, mi vocea lui Foes, a lui Seridan mi a lui Burche resburundü omenirea Indeiungü kilkatü ín picióre a deșteptatü In sufletulu poporului Englesü emagiunile generositigii mi simpgimentele dreptigii, mi a silitü kaikululü merkantile a se feri de ripiri mi a nu alerga mai multu la violingi. •Lordu Melvil, nu a fostu pedepsita, mi nu voeska a kontes. Inocingia lui. Daru esemplulu unui omu imbetrinit in rutina deprinderii mi in abilitatea spekulagiuniloru, denungiata insi, ku toli dinicia lui, akusatu ku togi numerőmű sei sprijinitori, a adus aminte acelora ce urma aceiami kamen ki neinteresarea este folositorii, mi si kuranga in observarea dreptigii. Lordü Norlh nu fu nici miüarü akusatü. Darű ameningindulű ku o akusagiuae, antagonistií sei aü repródusü pricinele libertigii konstitugionale, mi aü proklamatü dreptulü iii-kirii frakgiuni dinlr’unű Stătu a nu suferi de kitü sarcmeie ia kari a konsirapgilü. •ín line, mi mai din vekime inki Miniștrii ce aü persekutatú pe Vilohes, UU aü ÍÜÍ.IU t,oűc-pslgl de Kitü ku glojj.íi; d.í ,.*ui jüdekata aü Imi. 1.. . jgUicuiguie iii/c. ligii mdividuale, I uii a Uv.ii^üu,ucu assioraa ki, kasa ai-KiiUi Englesü este asiiuiű mi Kaste 1 u 1 ü seü. •Asta-ierii suntu avantagiele responsabiligii, éra nu ïn knoneie, nu supuiciunie. N nici martea, nici captivitatea unui mit, m au fostă vreodată atâta de trebuincióse mînturii unui poporu; mîntuirea unui poporă trebue a fi in elă însuși etc.* Eti pusti înaintea centralistilor, nici unu exemplu viu, o gen emineminte konstitugionale, unde s’au dovedită mi se dovedește pe toti ziua si responsabilitatea Ministriloru, este compatibile cu alegerea celei mai însemnetori e pligi din funcționarii ordinii administrative. în Nr. viitoria ne voma okupa d’acesti cestiune în ce privesce pe Romini. M. (Va urma). 1 boot» citato. Publikimit ku cea mai mare multumire acesti frumosi epistoli a d-lui Davila, m’anuniimü tote d’odati kid. Isak este destituită. Domnule Redactare! Ai dreptate, suntű fapte de imoralitate publiki care trebuesku pedepsite de kitre tribunale. Tóte aceste afirmatii un tigiduirl desoneresc pe emulö ce le komite mi kmdű acestü omü pórti titlurű sakri de doktorü In Medicini, tmi pare ki am trebui si i se retragi dreptulu de a mai face parte din korpulü Medikalű. Imi en amü si-mi imputesÜ o gremali seriosi, acea ki m’amü lisatfi si mi mimce, se mi induiosesc dis— bursele, mi se fiu indulgentu In ladelet mele apreciabil, daru Înaintea acestora mikiutoriri ce se lingueskű nekontenitü indulgenga mea di lokü meprisului. Nu dau nici una kresimíntu acestorü kontradiligil, le konstatesü ínsi ka aktele procesului. Amii cerută deja kami d-ta ka toti acesti afacere sa mergi înaintea tribunaleloru, daru nu amü dreptulü se trimita pe nimeni înaintea lora, kid nu ama onoreaíikapulu Mediciloru din Moldova. Suntű ki toradie era lokotenentü de Proto- Aíedikü d. Cihuk, în urma afacerii de la Botomiaul guvernulu la Iniokuilü prin d. doktorü Zissi care desigurü nu se va îndoi a-mi îndeplini datoria. Priimiul domnule Redaktoru iukredingarea osebitei mele konsiderațiuni. D. DAVILA. Adunarea Naționale. ȘEDINȚA 39, LA 29 MAIŰ. (Urmarea discusiuni legii rurale.) (üupi Monitoriulu oficiale.) D. C. Brâdoiu. Domnilor C, dakisma cerută kuvintură, nu-mamă luata k^ Ministru, ci liindi-ki mamă krezutu altora, ku umuia k anű fosta membru aia Komisiumii a ....o imamă maioritigii ce a votată proektură vo lugb, a autogi jiita va kuvmîo importante in privinre aceasti Iukurlun, arlinda nari sunta temeiele ca luatu de basi majontatea Kom. lentraie la facerea acestui proiektă, si o apiră de împulinre ce i s’a fikută in medinga trebuti de d-nu Kogilîcianu. — Bine-voigî, d-loră, a krede ki nu voiă osteni atențiunea Adumnul, nu-I voiă lua pre pregióse ka si akusü pe nimeni, prekumă s’a urmatű In acesti diskusiune, nu voiă agiga pitimii km im voieska aha § ifrw