Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)

1862-06-25 / nr. 176-177

mi. MARȚI VOIESCE ȘI VEI PUTE, Va cși in tote «filele afară de Lunia și a doua­ și­­ lupii Scrinilom. Abonarea pe unu «nu........................... 128 lei' Șase luni............................................... 64 — Trei luni............................................. 32 — Pe lună . ......................... 11 — Unu csem­ploniu.................................... 24 par însciință viio linia................................... 1 leu nrreptoriule M? sfr. I. O, SIT, leid VI. *r« I.UAiu­l POLITICII, COMERCIALE, LITERARII­.­­—_____________________­­ARTICLERE TRAMISE ȘI N+1PUBLIGATE BE VOR ARDE­I 25, 26 IUNIU. mit LUMINEDA­TE ȘI VEI FI.. Abonarea se face in Bucuresci, in Au­rainistr­ațiunea Rom­ânia, Pasaginu­l Românii No. 12, in districtele de din­cece și de dincolo de Oltu și de Milcova la corespondinții ijiariului și prin poște. La Par­s la d. Halie grainrue de f­ancierne cumedi ® 5; pe trim­stru 20 franci. In Austria la direcțiunile postale și la agini­le de abonare. Pentru județe se adauge costului portu­lui căte 2 parale defaift­ érfi p­entru străinii täte câte 24 par. de fóiá. Geranții respun^etoriu: I. Albescu. - Tipografia C. A. Riosetti, (Catmata) c^rea For Curiei No. 15. O. A­ i­onifortti.. • Pentru abonare Și reclamări ne vor adresa la Administratorul­ diariul rî d. C. D. Ancescu,­ Pas. Român No. 15. REVISTĂ PORTOCA­N­UCURESCI.» Ministeriulű s’a kompusu fele prokimiü Tarn anunisiatü în osta­ No. trekutű, ku singura osebire ki la mi­­nisteriulu de finantie a remasa totu d. Teodor Ghika­mi d. A­. Katargiu, ie era directoriu alu anelui ministeriu, a fostu­ numitu ministru Kontrolatoriu. A’ier kari ne-a fikutu onórea a unti aiesti foil de la publikarea ieí s'jin k’a­­desea, suptű felurite forme mi de­ose­bite punturi de vedere ne-amű silită a demonstra ki alianjele politice nu se faku de kibtű prin schimburi de ser­­vinie, prin interese: negre mitti ki suntu mi are­ kare afinit7>ijí de ginte mi de ginti kare apropia mai cu­les­­nire o nagiune de alta; aiea afinitate însi nu este ui­ i­ dekumit d’ajunsu mi dakt ea nu va fi ajutati de sa­­tisfaierea unora interese nu mai are nici o valore in politik­e; s’a vizutu mi vedemü kombttindu-se frate cu frate pe terimulu politika, l­endu se osebesku în ginta «ie urmiresku; mi sí. nu’ngelegemu kt’mp train­i ne vorű hsa, ba niki ne voru kombato mi inki ne voru afunda, kindu nu le vorau da nea­a ho erau In dreptu a Here do la nei in schimbulu servicie­­loru ne nei Heremu de la dinmii! Amű fi in adevíru mai multu dekitu ne­bunie da ki amu krede ki Franiia mi italia ami putea sa salvi, sakrifbie pen­tru noi, numai pentru oka uomtri hoí frumorat, kindu noi nu faiem­ü ni­­mika pentru interesele lor­, mi kindu luki kompromitemu unele interese prin inergia, su­bisiunea, nomerhia mi dosmidularca nóstre. „Mina po mimi, spali mi degolü po degetü“ zise unű proverbű greieskü; mi noi si spernnű tre puterile streine ne vorű sunla me­­reu prin sacrifiniele loru, de feluritele tine prin care ne tivilimü ku­rendu no la sőre m­i’n tini? íii anestü adevera peste puting’ß a se kontesta, devine mi mai mare kündü ne mi rím ü de He Englitera ne kombate prin tóte modurile, kindü snimű i­e guvernulu englesü este neguijitorulu ielü mai esnelinte, mi nu kunasne prin urmare de kita schimbulu. Adesea daru, a* b­aserema atengiunea guvernelorű nos* tre ra’a Aduirbrit asupra aiestui pun­ta ne este unulü din cele mai de ki petensiuni cele mai grave, m adesea le are tareme kt numai prin intere­se kom­er mali, prin iiire, ka se zicemu a si a­lele póte kistiga in favore­ no o­­piniunea publiqre­ín Englitera, ii prin urmare guvernulu, kare are in geara anea­ a liudatula obíierü d’a merge ín kotro ilu bune opiniunea publiqre. Cu­­vintele nóstre insi, in aiésta ka ín tóte, a fosta ka plaia pe ni­sipű, mi nimika nu se fiku mi Englitera p­rin urmare ne deveni din ne in ne mai ostile. Pakt asit-zí mai vorbimű d’a* íjésta o í^eau wm[ Pentru ka se ne ímplinimű datoria, tifâ "? nlíupa de ísbindi mi fiindü ki ne-a datü ókasiune o epistoli a unei mari kasé de komsniü din London kitre utiü ijnoribilt wíitfasö dia ßukaris’ii, m an bírne­ voitű a veni cri si. ni­o ko­­muni'i­, mi diri kare puncinű suptű okii guvernului ui’ui publikului urmito­­ri d­e Imie. „In tóte anostea este m’o parte politikre po care voi­ alinge-o ïn tre­­kbla. Spiritulú alt tű de luminată mi iritoliginto ulu Boi­ trilorű Rom­bnici, va fi oservata de mai m­ultű timpu Ire tendingele nagiunii rom­ene ami do­bândi íntrega sa independingi. intil—­nesku opunerea diplomagiei englese. Politika Britanici celei mari in relagi­­unile din a­fa­re este întemeiați, mai au semi de la alturi de reforms ale Parlamentului care a dati o mare pu­tere politika baselorü komeriiali si industriali, — pe interese komerciali. Deni relagiunile komercialí între En­­glesi mi Homani supta nule, mi pu­­ginele afaneri ne se falta suntű una- Hole fikute numai de katre Great mi d’anea nu s’a mai redikatu in­­ Parla­­mentulu Britaniei nici una avokata pen­tru drepta baust a Romanilorü. „Creati interesa comerciali cu En­giesu­l atunci patronarea lorű politica nu ne va lipsi.“ Opiniunea ho are korespondin­­tele englese despre spiritulű nela lu­minată mi inteliginte ale boieriloru, mi despre giula ho krédó elú Ire urme­zi. ci, adu­re d’a servi tendingele na­giunii rom­­no, arab d’ajunsü tre nu esto una revolugionaria, anolü ko­­respondinte, mi polú prin urmare ó­­menii nomb­ii de Statü se pue temei pe zisele lui, de mi­ele s’akordr, pe deplină bu­nele zise nekontonitu de noi. Dalit vist ómenii m.mtri de Sfatú nu kredü kt nu sekurimű akumü do kttű a kópia kuvintű din kuvintu c­­pistbla banku­rului din London, apoi so trimigt la pedapgiune m­i-i vomü Îndrepta la proprietariulu epistolei. Ni se spune kt Minutrulü din afart alü Austriei ar fi trtmisü o de­­pemit la Konsulatulű seű dani, prin karó furű íi instriiinaiü se dekiare guvernului nostru Ire elü rm va priiini jonkgiuuea liniei ferate de kttű po la Turnu Bouiiu erű nu ostu-fclű pre­­kumü s’a votatü de Kamcre. Nu no mirtmö nini de kumü de faptulű a- Hesta alú Austriei, kt'ii snimű de múltú kt ea a kombtlulü totü déuna lotü ne a fostü ín interesük! nostru na­­gionale; ne mirtmű inst kumű gu­­vernujű Austriei krede kt nu ne ku­­nósueraű d’ejunsü unü pfalgű mi nu Bgelege kt tokmai opunerea se ne aiatt mi .mai bine .re női írebue se susginemű iima féráit astü-felu pro* kumü sa voiuiü de Adunare. Kumű nu ’ngülege m sfirmitü kt ameningarea sa nu póto prinde, ktni mi kopii Hei mini s-iiű ire Austria este multü mai interesatt de kttű noí a iega ktile iei ferate ku aló nóstre mi kt dakt n’arü voi, komer'iiangií togi din áü­­stria ar sili o, Irení buiile ieí de nu se vorű lega ku aie nóstre nu potű adune de kttű ruiut tutorű iuterese­­lorü Austriei mi Europei. In No. nostru de Stmbttt, ka kumü amű fi sniutű diuainto, amikulű nostru Wm­­terhalder a trata'ű auóstt Hestiuuo ma» kumü va urma avelo artikle kari do­­ unő iatgrenú mi }»4l mn, ' Pin’atunci ne mtrginimü a asikura pe guvernulü austriakü kt guvernulu no­stru va unna dupe votulu Kamerei, drű nu dupe insinuirile m’amening t­­rilo striine, alti trerora efeptü din kon­, tra este, kumű zisertma, a ne art­­ta kt linia votatt este o liniii nagio­­nale. Se mai fa’lima nnkt kunoskuta kt Kamera a propusű ka linia feratt se treire pe la Ploiesti, asta­felű pre­­kumfi se votase akumu două ani de Adunare, era nu pe la satulu Maia, ast­fel a prekumü se proieptase in kon­ Hesiunea abordati de Iretre fostula gu­vernă, mi lt d. Brankovianu a pro­misă ki va fane tota ne~i va sta prin putingi pentru a se conforma patrio­táei mi ingelepter nererí a Adunării. Torino, 29 Iunie. Legea atingv tőre de bugete, propusi de ministeriu, a fosta adoptati k’o majoritate de 215 contra 81 voturi. — Palermo, 29 Iuníü. Principele Humbert și Garibaldi au sositu aiui mi voru asista la serbarea nayionale a citrii la semnă. Garibaldi faue ^pro­­paganti pentru unire. — Paris, 1 Iuliu­. Monitoriulu de astăzi publik­e raportulu generalului Lorencez de la Orizaba ku data de 22 Maisi, ku amănuntele despre atakuri la Guadelupe, kare konstaft kt artileria inamikt a sustinutu unu foku bine di­­rigealű mi­kt a fostu inmelatü asu­pra importantei cimiuului Guadelupe. Trupele au flokatu dovadi d’o btibt­­g­­e admit’ibili, daru furt silite a se retrage. Perderea fram­ositoru este: din otiuieri 15 mórgl, 20 vulneragi, din soldaßi 1­52 morgi si 285 vulne­ra­gi. Perderea inamiciloru se karkult la 1000 ameni. Raportul a continut: „Pe kimpia muntosi, amu asteptatu pini la 11 Maiu pe Meksikanü aliaul kari trebuia si se impreune acolo ku noi: mutdotarea nóstri fu demartt, fi­­indü kt Zuulaga fikuso la 5 dimineya o ravoiait ku Juarez, kare’se obligi a neutrálisa unnia generalului Marquez în timpul­ presiunei nóstre înainte de Puebla. Anosta a neutruiisata ilusiu­­nile nóstre si retragerea nóstri s’a efektualu ftri suptiare:“ Generalulu Lorencez konftrunt afacerea giorióst de la 18 Main, In kare inamikulu a perdutu unu stindaru, 1200 pasonieri, 150 mortii mi 250 vuineraßL Starea statrepü­tui spiritum triipolorum­ last munku de dorita. dors — Despre v­uln­erarea komitelui Lü­­hsuuu hi gazom öinaie­a W­a­r­s­a­a­v­i­e­i ku Uatt de 27 lunii următorese: Astăzi la 7 ors un ju­­mătate düimnegt komiteie Lüders, e­­mindü din grădina apeloru minerale ín parkulü saksoun, a fost­ vulnerată pnn­­tr’uuu glougü de tuiku kan­bru ia tort, gionpuin îi rupse o misca, gmri falka m’atinse o femeie, te se afla in apro­pierea generalului, la braga. Plaga lokotemuteiuí nu este pemuióst. Her­­tettrile dupt utenlitorü au remasa pint akumü ftrt resultatü. Dupt Spirite partikulare ziarului „Czas'*“ opiniunea publikt în Warszawa este de ptrere kt kausa atentatului igre o üinda în ajunul­ faptei, la 26 Iunie , kofir­­mase sentinga de mort« n patru ofi- uitri rumi, kari furt mi impurikajji kiarü ín avea zi la uitadelt. Rusulü (opiniunea pubiikt presupune­ kt a fostü unu rusü) kare ir­sese in komi­tele Luders, arunkt, dupa strírmirea faptei, pistolulu mi isbuli a skipa din gridint prihtr’o portiiji din dosü. Lu­mea binuiestie kt stptuitoriulu ar fi o rudt a vr’unuia din ofintirii esekutapi la mórte. — Petersburg, 30 Iuniu. lIitima in ziariulu „invalide­’* de osttzi: Gene­­ralulu Luders a fostu dispensatu de komanda armiei mi de postură seu de guvernatoru m’a dobinditu unu kon­­gediu, în urma vulnertrii sale, pentru restabilirea statt­­rii sale. Marele dime Konstantin a fost­ numitu ko­­mandante ale korpului tnttiu de armie. Ainia darü ín Russia mí’n Wars, zava atentatulü in kontra generariuluí Luders nu s’atribuie nagiunií, nu se lovi o soiietate intrégt ba tnkt ge­­nerarulü lovi-tü fu mi tnitturatü din funkgiunile uele marí ne okupa mi se trtmise st se plimbe. Ajunsertmú ka kiarü Rusia st ne dea lekgíunl de dreptate mi d’o adevtratt poliükt. — Petersburg, 2V Iuniu. Unii de­­krete imperiale desfiingézi monopolaru strii. Salinele Sta­tului se voru vinde in parte mi’n parte se voru arenda, impositulu strei s’a strisatu prealabile pe 30 köpeti de puda. Apoi s’a datu ordine d’a schimba legea asupra importurii strii. — Lisbone 27 Iuniu. Fóra ofi— male anum­it rit regele Portugaliei s’a logoditű, ku principesa P­­­a ina regelui Italiei. — Ragusa, 27 Iuniü. 30,000 turni au atacatu pe muntenegrini in tabera lora fortifikati la Zurkovoniza in distriktulu Bielopavid­. Bittiia a continuata mase ore mi s’a terminată ku fuga turnuloru la Spuz; perderile loru suntu fórte mari se zine kt er fi remasa din partea loru pe timpulu btttlier peste 5000 morții. — Dintr’o korespondingt de la Konstantinopole, atingitórie de aface­­rile Serbiei, estragerau urra foartele pasage­­ r,in neía-ne ș’atirtge de miniștrii noștri uu-i|! potü spune altü nimikü de kttü kt mi d’astt dalt ka tot deauna la evenimente importante, aü perdutü desevirmitü kapuiú. Komandautele ne* ti uri Belgradului a fostü destituită mi ’n lokUiU iul s’a numitű Raraití Pamia, unű btrbaíü kres.va ü in iuuroulü trans­­iauiunii ministeriuicl de ©sterne, mi apói numitü prin proteköhme vine-gu­­vernatorü în diferite proving©; ftnestü omü este akumü guvertítíofiű forte­­reael Belgrad, elü karé înțelege despre o fortereyt kttü in^eiegü eu despre literatura kinest. Pe d’altt parte s’a trimisü akolo în kalitate de komisarü imperiale Achraet-Vifik-Efendi, pe kare tour miniștrii iiü unskü din fundulü tűiméi, darü de kare se servt totü deauea ka d’unü remediü universală ktndü se vedü konstrinoií prin nene­­sitate. Piekarea luí fu atttü de grab­­nikt, ia Kktü nu i se bst nini zeie ere ka se-iöi fakt ^gktiri*e 4e kait, öarü Hindu kt nu se ’nkredfi in Achmet E- fendi i-aö aleturatü ka ajutorü pe Ali- Bey, sekretariulü partiknlarü alü fut Mehemed Ali Parnia, kare ’nainte de doue luni se numise komisarü pentru Serbia, darü kare, totü ín anestfi tímpft s’a preumblați! la Stamiiulü. Akumü, dupe ne a« pornitö pe Achmet Yefik mi tovtrimit; d-nií miniștri se odineskü de ostené a mi agitagiunea lorü, mi — fiindü kt aü fostü totü deuna optimistl — °suntű de ptrere kt Achmet Vefik*E- fendi, kare akumü ktgl-va ani a siiutü a isjiuti într’o. misiune in Romtnia, kumű n’a putută fane Fuad-Pamia, va Síi asemenea a împtiiui mi lestiunea Serbiei; dar, dakt din întîmplare n’ar n’ar isbuti, atunil# pe. kapulfi lui se vorü desktrka tóté.1) Sultanul ptzitü d’aprópe de Mechemed Aii de kreatu­­réle sale, nu síié nimikü din iele în­­tîmpîate, de kttü k’a trimisă pe Ach­met Veíik ka komisarü rai pe Ramid* Pamia ka guvernttorü la Belgrad. Pen* tru ie? Unű Padimach nu se okupt ku asemene lestiunl miiî. Maiestatea sa subskrie ordine pentru spengere mi pautalonf noul de uniformi a soldații* öilorü mi írni sparge kapulü ku ntsko* lirea unui noü akoperemlntü de kapü, fiindü kt fesulü nu-I piaié. Kt miniștrii au supta niste ase* menea împrejurări, una joku mi mai liberă de kttü­ mai ’nainte, aiesta se ’ntelege de sine, daru tokmai area in­­dependinut a akgiunii loru, miresie mi responsabilitatea lorü mi nu vor­ putea zile — precum au fikutu-o ia suirea pe tronu a Sultanului aktuale.— „Am fikutu ieia ie ne-a ordinatu Sul­­tanulu­.w Daka dară s’a ’ntimplatu ka­­tastrofa de la Belgrad iar prin urmare Turcia este amenințată de primejdii se­­rióse, kulpa este a ministri­orü, kní, trendü în anulă trekutö d. Garaiíanin a negociatü luni întregi la Stambulii ku miniștrii, a plekatü ín sfirmitu ku figiduiala solemni, kt ’n primivéri, în dați se Duntrea va fi liberi de ghiapi mi navigabile, se va trimite unü komisarü imperială la Belgrad spre a implica idrta între Turul și Serbi. Spre aieste skopu s’a alesu Said Efendi, kapula biuroului de translatiune. Ale­­gerea sa aprobați de Englitera siti Franuia mi iele lalfce puteri nu fi kurs nici o obie­giune. Serbia era atitti de multu­miti kw aiesti alegere, kt Kapu Kehaîa alü Serbiei fu tnsiriînată de guvernulu seti a muluimi lui Afi ® Pamia. Primavdra sosi, Dunirea era de multü navigabile, Garaiianin tri­mitea skrisorî dupe skrisori, agintele Serbiei atínci se pleie komisarulu Pof­iiei, Said Efendi, fiindu ki «mimosite« tea­­m?e Tufiî mi Șerbi s’afîa într’n neköstteniti krestere, mi îukrurile vor­ trebui s’ajungi în sfîrm­itu­ra «ne kon­­ftiltă; dară Ali-Pama mi Foad-Pama uitasert ft^tduiéis lor fi, mi astepta» tele viktorii ale lui Omer-Pama Iede* iert aste ideie* Daki vomă fi termi­nată cu Muntenegru, îmi ziceau mini­ștrii, alunii ne va fi lesne a supune mi pe Șerbi; konflikte mirî nu vor­ lipsi a ne procura okasiunea doriți. D Testei zise,­­bonó émissaire!, Hansl ne ki«nai ki­ r»i^a topi evreii desktrkaS­ut» katslfs ier. mi K»rs is konass su u«sti» mi Stikrifikst asfestt­ jor f­est

Next