Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)
1862-06-25 / nr. 176-177
mi. MARȚI VOIESCE ȘI VEI PUTE, Va cși in tote «filele afară de Lunia și a doua și lupii Scrinilom. Abonarea pe unu «nu........................... 128 lei' Șase luni............................................... 64 — Trei luni............................................. 32 — Pe lună . ......................... 11 — Unu csemploniu.................................... 24 par însciință viio linia................................... 1 leu nrreptoriule M? sfr. I. O, SIT, leid VI. *r« I.UAiul POLITICII, COMERCIALE, LITERARII.—_____________________ARTICLERE TRAMISE ȘI N+1PUBLIGATE BE VOR ARDEI 25, 26 IUNIU. mit LUMINEDATE ȘI VEI FI.. Abonarea se face in Bucuresci, in Aurainistrațiunea România, Pasaginul Românii No. 12, in districtele de dincece și de dincolo de Oltu și de Milcova la corespondinții ijiariului și prin poște. La Pars la d. Halie grainrue de fancierne cumedi ® 5; pe trimstru 20 franci. In Austria la direcțiunile postale și la aginile de abonare. Pentru județe se adauge costului portului căte 2 parale defaift érfi pentru străinii täte câte 24 par. de fóiá. Geranții respun^etoriu: I. Albescu. - Tipografia C. A. Riosetti, (Catmata) c^rea For Curiei No. 15. O. A ionifortti.. • Pentru abonare Și reclamări ne vor adresa la Administratorul diariul rî d. C. D. Ancescu, Pas. Român No. 15. REVISTĂ PORTOCANUCURESCI.» Ministeriulű s’a kompusu fele prokimiü Tarn anunisiatü în osta No. trekutű, ku singura osebire ki la ministeriulu de finantie a remasa totu d. Teodor Ghikami d. A. Katargiu, ie era directoriu alu anelui ministeriu, a fostu numitu ministru Kontrolatoriu. A’ier kari ne-a fikutu onórea a unti aiesti foil de la publikarea ieí s'jin k’adesea, suptű felurite forme mi deosebite punturi de vedere ne-amű silită a demonstra ki alianjele politice nu se faku de kibtű prin schimburi de servinie, prin interese: negre mitti ki suntu mi are kare afinit7>ijí de ginte mi de ginti kare apropia mai culesnire o nagiune de alta; aiea afinitate însi nu este ui i dekumit d’ajunsu mi dakt ea nu va fi ajutati de satisfaierea unora interese nu mai are nici o valore in politike; s’a vizutu mi vedemü kombttindu-se frate cu frate pe terimulu politika, lendu se osebesku în ginta «ie urmiresku; mi sí. nu’ngelegemu kt’mp traini ne vorű hsa, ba niki ne voru kombato mi inki ne voru afunda, kindu nu le vorau da neaa ho erau In dreptu a Here do la nei in schimbulu servicieloru ne nei Heremu de la dinmii! Amű fi in adevíru mai multu dekitu nebunie da ki amu krede ki Franiia mi italia ami putea sa salvi, sakrifbie pentru noi, numai pentru oka uomtri hoí frumorat, kindu noi nu faiemü nimika pentru interesele lor, mi kindu luki kompromitemu unele interese prin inergia, subisiunea, nomerhia mi dosmidularca nóstre. „Mina po mimi, spali mi degolü po degetü“ zise unű proverbű greieskü; mi noi si spernnű tre puterile streine ne vorű sunla mereu prin sacrifiniele loru, de feluritele tine prin care ne tivilimü kurendu no la sőre mi’n tini? íii anestü adevera peste puting’ß a se kontesta, devine mi mai mare kündü ne mi rím ü de He Englitera ne kombate prin tóte modurile, kindü snimű ie guvernulu englesü este neguijitorulu ielü mai esnelinte, mi nu kunasne prin urmare de kita schimbulu. Adesea daru, a* baserema atengiunea guvernelorű nos* tre ra’a Aduirbrit asupra aiestui punta ne este unulü din cele mai de ki petensiuni cele mai grave, m adesea le are tareme kt numai prin interese komer mali, prin iiire, ka se zicemu a si alele póte kistiga in favore no opiniunea publiqreín Englitera, ii prin urmare guvernulu, kare are in geara anea a liudatula obíierü d’a merge ín kotro ilu bune opiniunea publiqre. Cuvintele nóstre insi, in aiésta ka ín tóte, a fosta ka plaia pe nisipű, mi nimika nu se fiku mi Englitera prin urmare ne deveni din ne in ne mai ostile. Pakt asit-zí mai vorbimű d’a* íjésta o í^eau wm[ Pentru ka se ne ímplinimű datoria, tifâ "? nlíupa de ísbindi mi fiindü ki ne-a datü ókasiune o epistoli a unei mari kasé de komsniü din London kitre utiü ijnoribilt wíitfasö dia ßukaris’ii, m an bírne voitű a veni cri si. nio komuni'i, mi diri kare puncinű suptű okii guvernului ui’ui publikului urmitori de Imie. „In tóte anostea este m’o parte politikre po care voi alinge-o ïn trekbla. Spiritulú alt tű de luminată mi iritoliginto ulu Boi trilorű Rombnici, va fi oservata de mai multű timpu Ire tendingele nagiunii romene ami dobândi íntrega sa independingi. intil—nesku opunerea diplomagiei englese. Politika Britanici celei mari in relagiunile din afare este întemeiați, mai au semi de la alturi de reforms ale Parlamentului care a dati o mare putere politika baselorü komeriiali si industriali, — pe interese komerciali. Deni relagiunile komercialí între Englesi mi Homani supta nule, mi puginele afaneri ne se falta suntű una- Hole fikute numai de katre Great mi d’anea nu s’a mai redikatu in Parlamentulu Britaniei nici una avokata pentru drepta baust a Romanilorü. „Creati interesa comerciali cu Engiesul atunci patronarea lorű politica nu ne va lipsi.“ Opiniunea ho are korespondintele englese despre spiritulű nela luminată mi inteliginte ale boieriloru, mi despre giula ho krédó elú Ire urmezi. ci, adure d’a servi tendingele nagiunii romno, arab d’ajunsü tre nu esto una revolugionaria, anolü korespondinte, mi polú prin urmare ómenii nombii de Statü se pue temei pe zisele lui, de miele s’akordr, pe deplină bunele zise nekontonitu de noi. Dalit vist ómenii m.mtri de Sfatú nu kredü kt nu sekurimű akumü do kttű a kópia kuvintű din kuvintu cpistbla bankurului din London, apoi so trimigt la pedapgiune mi-i vomü Îndrepta la proprietariulu epistolei. Ni se spune kt Minutrulü din afart alü Austriei ar fi trtmisü o depemit la Konsulatulű seű dani, prin karó furű íi instriiinaiü se dekiare guvernului nostru Ire elü rm va priiini jonkgiuuea liniei ferate de kttű po la Turnu Bouiiu erű nu ostu-fclű prekumü s’a votatü de Kamcre. Nu no mirtmö nini de kumü de faptulű a- Hesta alú Austriei, kt'ii snimű de múltú kt ea a kombtlulü totü déuna lotü ne a fostü ín interesük! nostru nagionale; ne mirtmű inst kumű guvernujű Austriei krede kt nu ne kunósueraű d’ejunsü unü pfalgű mi nu Bgelege kt tokmai opunerea se ne aiatt mi .mai bine .re női írebue se susginemű iima féráit astü-felu pro* kumü sa voiuiü de Adunare. Kumű nu ’ngülege m sfirmitü kt ameningarea sa nu póto prinde, ktni mi kopii Hei mini s-iiű ire Austria este multü mai interesatt de kttű noí a iega ktile iei ferate ku aló nóstre mi kt dakt n’arü voi, komer'iiangií togi din áüstria ar sili o, Irení buiile ieí de nu se vorű lega ku aie nóstre nu potű adune de kttű ruiut tutorű iutereselorü Austriei mi Europei. In No. nostru de Stmbttt, ka kumü amű fi sniutű diuainto, amikulű nostru Wmterhalder a trata'ű auóstt Hestiuuo ma» kumü va urma avelo artikle kari do unő iatgrenú mi }»4l mn, ' Pin’atunci ne mtrginimü a asikura pe guvernulü austriakü kt guvernulu nostru va unna dupe votulu Kamerei, drű nu dupe insinuirile m’amening trilo striine, alti trerora efeptü din kon, tra este, kumű zisertma, a ne artta kt linia votatt este o liniii nagionale. Se mai fa’lima nnkt kunoskuta kt Kamera a propusű ka linia feratt se treire pe la Ploiesti, astafelű prekumfi se votase akumu două ani de Adunare, era nu pe la satulu Maia, astfel a prekumü se proieptase in kon Hesiunea abordati de Iretre fostula guvernă, mi lt d. Brankovianu a promisă ki va fane tota ne~i va sta prin putingi pentru a se conforma patriotáei mi ingelepter nererí a Adunării. Torino, 29 Iunie. Legea atingv tőre de bugete, propusi de ministeriu, a fosta adoptati k’o majoritate de 215 contra 81 voturi. — Palermo, 29 Iuníü. Principele Humbert și Garibaldi au sositu aiui mi voru asista la serbarea nayionale a citrii la semnă. Garibaldi faue ^propaganti pentru unire. — Paris, 1 Iuliu. Monitoriulu de astăzi publike raportulu generalului Lorencez de la Orizaba ku data de 22 Maisi, ku amănuntele despre atakuri la Guadelupe, kare konstaft kt artileria inamikt a sustinutu unu foku bine dirigealű mikt a fostu inmelatü asupra importantei cimiuului Guadelupe. Trupele au flokatu dovadi d’o btibtge admit’ibili, daru furt silite a se retrage. Perderea framositoru este: din otiuieri 15 mórgl, 20 vulneragi, din soldaßi 152 morgi si 285 vulneragi. Perderea inamiciloru se karkult la 1000 ameni. Raportul a continut: „Pe kimpia muntosi, amu asteptatu pini la 11 Maiu pe Meksikanü aliaul kari trebuia si se impreune acolo ku noi: mutdotarea nóstri fu demartt, fiindü kt Zuulaga fikuso la 5 dimineya o ravoiait ku Juarez, kare’se obligi a neutrálisa unnia generalului Marquez în timpul presiunei nóstre înainte de Puebla. Anosta a neutruiisata ilusiunile nóstre si retragerea nóstri s’a efektualu ftri suptiare:“ Generalulu Lorencez konftrunt afacerea giorióst de la 18 Main, In kare inamikulu a perdutu unu stindaru, 1200 pasonieri, 150 mortii mi 250 vuineraßL Starea statrepütui spiritum triipolorum last munku de dorita. dors — Despre vulnerarea komitelui Lühsuuu hi gazom öinaiea Warsaaviei ku Uatt de 27 lunii următorese: Astăzi la 7 ors un jumătate düimnegt komiteie Lüders, emindü din grădina apeloru minerale ín parkulü saksoun, a fost vulnerată pnntr’uuu glougü de tuiku kanbru ia tort, gionpuin îi rupse o misca, gmri falka m’atinse o femeie, te se afla in apropierea generalului, la braga. Plaga lokotemuteiuí nu este pemuióst. Hertettrile dupt utenlitorü au remasa pint akumü ftrt resultatü. Dupt Spirite partikulare ziarului „Czas'*“ opiniunea publikt în Warszawa este de ptrere kt kausa atentatului igre o üinda în ajunul faptei, la 26 Iunie , kofirmase sentinga de mort« n patru ofi- uitri rumi, kari furt mi impurikajji kiarü ín avea zi la uitadelt. Rusulü (opiniunea pubiikt presupune kt a fostü unu rusü) kare irsese in komitele Luders, arunkt, dupa strírmirea faptei, pistolulu mi isbuli a skipa din gridint prihtr’o portiiji din dosü. Lumea binuiestie kt stptuitoriulu ar fi o rudt a vr’unuia din ofintirii esekutapi la mórte. — Petersburg, 30 Iuniu. lIitima in ziariulu „invalide’* de osttzi: Generalulu Luders a fostu dispensatu de komanda armiei mi de postură seu de guvernatoru m’a dobinditu unu kongediu, în urma vulnertrii sale, pentru restabilirea stattrii sale. Marele dime Konstantin a fost numitu komandante ale korpului tnttiu de armie. Ainia darü ín Russia mí’n Wars, zava atentatulü in kontra generariuluí Luders nu s’atribuie nagiunií, nu se lovi o soiietate intrégt ba tnkt generarulü lovi-tü fu mi tnitturatü din funkgiunile uele marí ne okupa mi se trtmise st se plimbe. Ajunsertmú ka kiarü Rusia st ne dea lekgíunl de dreptate mi d’o adevtratt poliükt. — Petersburg, 2V Iuniu. Unii dekrete imperiale desfiingézi monopolaru strii. Salinele Statului se voru vinde in parte mi’n parte se voru arenda, impositulu strei s’a strisatu prealabile pe 30 köpeti de puda. Apoi s’a datu ordine d’a schimba legea asupra importurii strii. — Lisbone 27 Iuniu. Fóra ofi— male anumit rit regele Portugaliei s’a logoditű, ku principesa Pa ina regelui Italiei. — Ragusa, 27 Iuniü. 30,000 turni au atacatu pe muntenegrini in tabera lora fortifikati la Zurkovoniza in distriktulu Bielopavid. Bittiia a continuata mase ore mi s’a terminată ku fuga turnuloru la Spuz; perderile loru suntu fórte mari se zine kt er fi remasa din partea loru pe timpulu btttlier peste 5000 morții. — Dintr’o korespondingt de la Konstantinopole, atingitórie de afacerile Serbiei, estragerau urra foartele pasage r,in neía-ne ș’atirtge de miniștrii noștri uu-i|! potü spune altü nimikü de kttü kt mi d’astt dalt ka tot deauna la evenimente importante, aü perdutü desevirmitü kapuiú. Komandautele ne* ti uri Belgradului a fostü destituită mi ’n lokUiU iul s’a numitű Raraití Pamia, unű btrbaíü kres.va ü in iuuroulü transiauiunii ministeriuicl de ©sterne, mi apói numitü prin proteköhme vine-guvernatorü în diferite proving©; ftnestü omü este akumü guvertítíofiű fortereael Belgrad, elü karé înțelege despre o fortereyt kttü in^eiegü eu despre literatura kinest. Pe d’altt parte s’a trimisü akolo în kalitate de komisarü imperiale Achraet-Vifik-Efendi, pe kare tour miniștrii iiü unskü din fundulü tűiméi, darü de kare se servt totü deauea ka d’unü remediü universală ktndü se vedü konstrinoií prin nenesitate. Piekarea luí fu atttü de grabnikt, ia Kktü nu i se bst nini zeie ere ka se-iöi fakt ^gktiri*e 4e kait, öarü Hindu kt nu se ’nkredfi in Achmet E- fendi i-aö aleturatü ka ajutorü pe Ali- Bey, sekretariulü partiknlarü alü fut Mehemed Ali Parnia, kare ’nainte de doue luni se numise komisarü pentru Serbia, darü kare, totü ín anestfi tímpft s’a preumblați! la Stamiiulü. Akumü, dupe ne a« pornitö pe Achmet Yefik mi tovtrimit; d-nií miniștri se odineskü de ostené a mi agitagiunea lorü, mi — fiindü kt aü fostü totü deuna optimistl — °suntű de ptrere kt Achmet Vefik*E- fendi, kare akumü ktgl-va ani a siiutü a isjiuti într’o. misiune in Romtnia, kumű n’a putută fane Fuad-Pamia, va Síi asemenea a împtiiui mi lestiunea Serbiei; dar, dakt din întîmplare n’ar n’ar isbuti, atunil# pe. kapulfi lui se vorü desktrka tóté.1) Sultanul ptzitü d’aprópe de Mechemed Aii de kreaturéle sale, nu síié nimikü din iele întîmpîate, de kttü k’a trimisă pe Achmet Veíik ka komisarü rai pe Ramid* Pamia ka guvernttorü la Belgrad. Pen* tru ie? Unű Padimach nu se okupt ku asemene lestiunl miiî. Maiestatea sa subskrie ordine pentru spengere mi pautalonf noul de uniformi a soldații* öilorü mi írni sparge kapulü ku ntsko* lirea unui noü akoperemlntü de kapü, fiindü kt fesulü nu-I piaié. Kt miniștrii au supta niste ase* menea împrejurări, una joku mi mai liberă de kttü mai ’nainte, aiesta se ’ntelege de sine, daru tokmai area independinut a akgiunii loru, miresie mi responsabilitatea lorü mi nu vor putea zile — precum au fikutu-o ia suirea pe tronu a Sultanului aktuale.— „Am fikutu ieia ie ne-a ordinatu Sultanulu.w Daka dară s’a ’ntimplatu katastrofa de la Belgrad iar prin urmare Turcia este amenințată de primejdii serióse, kulpa este a ministriorü, kní, trendü în anulă trekutö d. Garaiíanin a negociatü luni întregi la Stambulii ku miniștrii, a plekatü ín sfirmitu ku figiduiala solemni, kt ’n primivéri, în dați se Duntrea va fi liberi de ghiapi mi navigabile, se va trimite unü komisarü imperială la Belgrad spre a implica idrta între Turul și Serbi. Spre aieste skopu s’a alesu Said Efendi, kapula biuroului de translatiune. Alegerea sa aprobați de Englitera siti Franuia mi iele lalfce puteri nu fi kurs nici o obiegiune. Serbia era atitti de multumiti kw aiesti alegere, kt Kapu Kehaîa alü Serbiei fu tnsiriînată de guvernulu seti a muluimi lui Afi ® Pamia. Primavdra sosi, Dunirea era de multü navigabile, Garaiianin trimitea skrisorî dupe skrisori, agintele Serbiei atínci se pleie komisarulu Pofiiei, Said Efendi, fiindu ki «mimosite« team?e Tufiî mi Șerbi s’afîa într’n neköstteniti krestere, mi îukrurile vor trebui s’ajungi în sfîrmitura «ne konftiltă; dară Ali-Pama mi Foad-Pama uitasert ft^tduiéis lor fi, mi astepta» tele viktorii ale lui Omer-Pama Iede* iert aste ideie* Daki vomă fi terminată cu Muntenegru, îmi ziceau miniștrii, alunii ne va fi lesne a supune mi pe Șerbi; konflikte mirî nu vor lipsi a ne procura okasiunea doriți. D Testei zise,bonó émissaire!, Hansl ne ki«nai ki r»i^a topi evreii desktrkaSut» katslfs ier. mi K»rs is konass su u«sti» mi Stikrifikst asfestt jor fest