Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)

1862-09-15 / nr. 258-259

Í ? Mr. 258 25« Amil VI. - --gaiet S­MaA ® 4.y DUMINECĂ. pî 15, 16 Septembre 186S ‘'J'| VOIEec?'3S' ' X.TJM K>rfep jji­­ f*Sw‘8 'n$A­aT-r.V^ib'­PF^Éi: r'm­^í’^Bi fcÚuVS ViTeSi in tot*1 dib­le »fant­a to L«s­iu ai a domed1 Abonarea pentru districts pe­ on«... ... 152 &! •> ' ' . ’ ' SGSP lUOG ^ .* .£ « PIARI­I POLITICO, COMERCIALE, LITERARII . Abonamentele începi !«­1 si 16 ale ■ [UNK]SS&Sfii' Li-ae.. ..­» Lttuo .­i.................... ..... 64­­ _____________ Ele se facü în diatri.'te la cerekpoedm^î Și fi­­e ....................... ........ 32—­­ _ «■» • 1~. r­ulul și prin jipste. B./*TM«,,....... uz îartkjud­.r tbamibb și nbpublicatk «® vm­a$>k.­ . h.«diu­arU* sud«, sc SO íiiere............... 1 lea »­■, 1.... ..... .­in Austria la direcțiunile postaii și ia 4gta~ 1 sivtrrjiuțprî și n­­läw lisă* ». .­.V;........... 3 lei . ^ _ țlele de abonare, pe trimestru .10 fiorin!­­afcgiat B. Direptoriulu 4iariului: C. A. Rosetti. — Gerantü respunti etorin: 1. Albescu, v­alută austriacă. v Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul fianului d. O. D. Aricescu, Pas, Romăn­ No. 13. 9 k­m VXSI­A 3POX.ITICA. 1.' - 1 ill'i 'ji'iJ? 11­­ lt ’ i’r* .170'S ; 1 i ' liff! * Mttetumî. »7 Răpeziute. în moment­ riu d’a pune supți ti­puriu, primiroft MinitwmM de astă-zi few« R oprind­e Jiurnalele Consiliului de miniștri și deseretură Domnescă pentru livrea raonascritorii Brankoviinesci. Lipsindu-ne spațiul«, publikvuă ku tea wai marș» feri‘lire pentru astăzi dekre­ V hiti Domneskă, si deklanmfl kt vonni­t fórt* m­ulți­miți ka Ministerială se jid baVte ia t­4fe Alei# prin asemeni akte. ALESSANDRU IOAN, etc. Vii­,itidfi jmnalulii Konsiniulm Mi­­lligH­ îppfl de -astezi, 14 Septembre, jj^b­a,­­a$ex*i»u»tele Bunikovenesci.; Am dak Mate și dekreti.ftiü ne ifimez­i.: Art 1. Awrealulu Kousuiului Mi­­,w­is.tótopu mai sasu&ísü, este aprobată­­ dt^HotPol Bvn ts fid <rebw$iv ob msu­j Art â. Așezamintele Bratikove * »es­,fi vom­ fi administrate pe viitoria ii*. .aseartnare cu tele-l-alte Monastiri; Iși­ d­in IV. Bibesku Brankovianu, icon- sjati­idu-și legalmente titlurile sale de ktiteril, se va bukura de dreptulil abor­­datje ktitorilorö pri art. 12 alii Legiu­irii , viipra Organisagiei monastiriloru Odaki trate. Art C. Ministrulu Mostra Sekra­­brii de Stâto la Departamentulu Kuf­­felorö 4i J'­­strukjii­niî Publice este în­ AvntH^î ka adunrea la îndeplinire a '•■jrt^fer HefUrS­ _ k­atfi fii Bukuresti la 14 Septem­­fire anul­ 1862. Dup?, ku­ffie ni se spune, profesulu lepanitorii, ft ku sași de împotrivire kon­tra s­tifțiî kirmtti tortului, se va înfigi sa bani la firtirea kriminale. La 18 ale «sesteî-a at­iu is­teri­ulii MacOleki-Kostaki (îepuureanu) S« tamn­­fjigisîa Ia curtea de Kasagiune, Anostii ne atrage negreșit« atențiunea futulori» mai are una interesă și d’o al­­t> șa­tun». Se sine k* Adunarea n*a voită a trimite ui și unu membru din sînulît iei pantru a susține akusațiunea sV stelel și dítrobarea este akumă daki. d. Prokuratorii generale va vois’akuse? Și dakii vom« presupune ku va voi, vine apoi întrebarea despre «e se va fan# kind it vr­umiîti din foștii junini- 4 sirii va întreba pe doi judekitori: „'Ci­ne este akusatoriulfi nostru? Noi sun­­tem fi dați íu judekat de kAtri Aduna­re e­rü nu de kf.trr. dowmö. Prokurato­­riule este esklusivii represintantele Dom­- Hunul, pe in temeiít daru si pe care drepții represintantele domnului devine akusatoriule troieni dați în judekatf. de­ntrî Adunare .și numai de kitri A­­dunare ? Sí­ím­batu-sau are lucrurile si și sun­tem«, ba> ka se stim«, puși în judekatf. de kf.fi’?. Maria-sa Domnului erit tru de Adunare fu Și ia o aseme­­ne întrebare, mc are va zise înalte cur­te și d. Prokuratoriu ? nu ssimți negre­­șitu, dară pe listă putem« înțelege și »el îakrurile, asestat profesii, astefelft pFchirarti Pa­tikluitu Adunarea este pes­­te putința și foștii miniștrii nu potu fi judecațî pentru k* nu mai suntu abu­­zați. Adunarea prin nesusținerea abu­­sațiunii înaintea Kurții a fi kutu prose­­siulu peste putințî, și putem« zise ka ’nli’nuu­ modu tastifi șî­ a retrașii akusa­­kari Douiliulu nu i-a trimisă înaintea Kurții ș'a stuf­el îi prosesulu este peste putinți., este sfîrșituî mai sui iute tJit ■’Eidlife­ 910 al 9q fOloda'h ini im ! Fiindu lu. vorbirtrii de Curtea de Kasagiune se fai­emil kunoskutü d-lui Prokuratoriii generale și d-hi­ t’k­im­i- Președinte k% lumen vede ku mirare și părere de rîsu ki lipsesku mai mulgi din onorații membrii ai Kurgii și ki nu se iau mesujele kuvenite­­ spre al invita a veni la posturile dumnialoru. Obiseiulu d'a lipsi de la funkțiunea sa se devenise mai o reguli. Ia Komisiu­­nea Centrale pare k'ar tinde a se in­troduse i­i la Kurtea de Kasauiune. Noi kredemur însi. ki sea­ a se se pute fa­se la Boksianî este peste putinus d’a se fase și în Bukuressi ki­si asi lumea vede, și suntu ziarie kari potu gî>și mi­­zTokuhi a publika buletinul« îipselorii, și ku tóte kite se va putea zise con­tra opiniiunii publise, noi stăruim« a crede ku ea este si la noi, si unice ku mai nimene nu pote lupta mulții limpu kontra manifestăriloru­iei. Marginin­­du-ne daru pentru astă­zi la asestu a­­vertism­­ent, mai fasem­« numai kunoskut publikului k%, de 25 de zile de kindi s’a redeschisu curtea de Kasauiune, lip—­sele suntu atâtu de mult« în listu nu suntu nikis nisi khiar« asei 17 membrii serum de lege pentru a se putea ține ședințt plenarii­, ki nu potu niki lu­kra 3 sekțiunî și kt rekusindu-se douî trei judekutori nu potu lukra nisi doue sekțiunî, iar astafelu lumea su­fere pentru ka doi. membrii se se plim­be. Mai fusem­« nikt kunoskut« kt arti­­klulu 56 al« legii aselei kurți zise: ,,în fie­care zi de ședințt gre­­fi’M­iulu va ține registru despre jude­­kttorii absințî sau supuși globirii. Acest« registru s’adeverezi, de Pre­ședinte la 11 ore și renume nemodi­­f­ic­a­t­u. „Jumetate din sala rîulu judektto­­riloru inscriși în registru globirii, fii ei abamfî m congtuiny mu fără congedius se va scide de la m­­­irare din ei, pre fit kare zi de absinți, sau de în­­tirziare și se va împirți între bel— 1-alți judekttorî A4 Astu-felu vorbesse legea și ku tóté asestea ea sta. mórit kiar« pe masa seleî mai înalte Kurțî a ijereî. în numele darb a selorü mai vitali im terese rugtmb, konjurimu pe onorații membrii ai seleî mai înalte Kurți a nu lisa în neapliknre nisi sei« mai mikü artiklu alü légii, ktsi la din kontra ktndfi legea nu va ti pedeplinü res­pektált s’aplikatt de sei mari și pen­tru sei mari, suntem« în adeverii per­­dnți ku toții. Tie se petrese în România de pe­ste Milkova, se se petresc ’n Iași, este întrebarea se ni se lase pe tóte zilele și la care ne a roștii și ne este peste putinți a respunde. N­orespon­­dintele nostru din Iași a lipsitu în a­­seste din urm­t doue lune și ferisirea și mulțumirea Româniloru de peste Milkovu este se vede atttu de mare în kttti nimîtie n’a simpuitii trebuința d’a da guvernului, prin banalul« Pre­sei, notiție despre pesurile și trebuin­țele aselei părți a Romtuiei. într’altu­­felii kumo ne amu putea esplika asé­sli lungi, ș’asoluti ftiere a tutulorii, a sclorb kari suferii kt­tu ș’aselorb kari, de­și nu suferă dînșii, dară se in­teresezi, multe de ori­ce suferințe pen­tru kt ssiu kt ele sunt« forte vete­­mttorie intereselor« politise și națio­nali? Póte inst kt. ne va fi skrisă sine­va și scrisorile se vor« li per­dul« ; ascista ssirafi sei« puțină, kt s-a ’ntîmplatat în septemb­a trekutt. Kt ți va Hettu­m­î din Iași au trimisă în ziua de Vineri 7 Septembre, unu în­­tr’admsu kuritzisi, anume George Va­­siliu, ku o epistoli kttrt direptoriulu asesteî foie d. C. A. Rosetti. Trimi­­sulu a t­kută aseslt kale in 27 de ore, și Știibtli pe la 4 ore a sositu la kanselaria Poștei din Bukuressi, A­­ sestu kuru­riu nekunoskundu ulițele Buku­ressiiora și lisată singură în voia intîmplirii veni la pasagiu lu- Rom­tnă, finde eis­ta administrațiiuiea zlăririîui și kare pe la orfi 5 este in kist. Akolo îi eși sminte un« bine fr.ktloriu kore-î zise hi d. fi. A. Rosetti era în gndina Bișmegiu, îlu duse acolo, îi aruti pe siheva kare asikórt pe kurieriu kt­elu este asela kttre kare #*ra adresați e­­pistola, și dupe se o lut prin asesti anngire din inmna trimisului îi zise s’aștepte la porta grădinei spre a-î da respuns și ș’asttifelu dispiru ku episto­la. Asestea le a desfăram­, fații cu douî m­artorî, kubieriulă din Iași George Va­si­liu și publikum« a sesifi fapt« pen­tru a areta starea de imoralitate în ca­re suntă afundați la noi unii omeni, și pentru a esplima publikului pentru se nu-i putem« da știri positive des­pre sele se se petrecu în România de peste Mildovă. Ziarul« Reforma­ a pu­blikat« o e­­pistoli din Iași în care se zisea ki­partita trekutuluî susținuți, zise Re­forma, de kiți­va boieri israeliți si Lipoveni, ar fi supsicriindu o potițiune prin care ar sere, nu ssimă de la si­ne, sfbșiarea, truncierea, uciderea Asol­­duvicî și Valachiei, adikt desunirou. Nu ssiiii« piuit sa se punți) informări­­le Reformei pot« fi sikuro și dasea-a pe apiiiiiurtimi­liară d’a le­ reproduse. Este dureros« a krede kt se potu gt­­si Romunî kari se fii atâtu de vorbiți de una interesă cu totulă »migitoriă in kts,« se nu vézi kt revenindu la desinire­ii Prinsipatelor«, kiară dakt ar isbuti n’ar fase de kttă n uside na­țiunea ș’a se sinuside pe eî inșii, ktsî se ssie mkt de la Filipă, Regele Ma­cedonieî kt toți ómenii și tu­sii regii „iubesku tridarea și ureskă pe tru­ditori­i’ ș’astu­lelă fiindă ne plase a spera kt sub­ire asele suntu greșite și k’afart din ktți-va israeliți striini er« nu romtnî, toți Românii din toti Romtnia voiesku reforme, voieskră drep­tate, dară nici anulă nu voiesse de­­sinirea, ktsî nimine nu póte voi mar­­tea națiunii sale, sea-a sa aduse de sikuru și martea kiară a triditoriloră. Cu tóte asestea piit se priimimă epistole din Iași se punemă supta o­­kiî publikului o epîsîoit se ziariulu Botschafter o publiki ka trimiși lui din Iași, 10 Septembre: „Tóte semnele ne fakă a krede kt prima și pri’akuină singura opere politiki se­ nă voită a­fundă pe basc­a prinsipiului naționalității, millit sta­tul« se lepi­a­s­e u­ 1 ó numi R­o­m­a­nia, va oferi un burîndii proba kumn äsest« prinsîpiu este puțin« propri» a naște state. Supuindu-se unoru ten­­dinție naționali s’a imit« ku sil­a în­­tr’unu singur« Stată sele doue prin­­sipate ale Dunării, furt a se întreba nisi de kumst dakt­asti kombinare în­­frunia tóte kendițiunile naturali. Kon* sesinția a foștii, spră puțină în Mol­­­davia, o nemulțumire asta degenerat« î­n kit tu ori se s L­i­m­b­a­re. p­oli tiki, se­ar­ski,pa țara de sturen­sea, aktija­ie ar fi bine primul­,. J Mue pursue s’an­ formală dej«, a k­uroții programe este, de nu o totale disoluțiune a u­­nirii, sei« puțin« o komplett dessen­­­tralisare. Le genért d’a se pronunția pe fații pentru discipțiunea unirii, din kaust k’abia au trebut« douî ani de kundfi an lukratu kt a Itta ardóre pen­tru unire. Prima f­rakțiune avîndă o nuanțit mai demokratiku(??) reșede mai prinsipale in Iașșî și are aderințî în­tre industrii Iii din aseste orașist (??) kari a foștii o dați kapitale roședin­­țiale ș’a ktzutu akume în rtr.duiu o­­rașieloru de proviniit. De­sea-l­alii partiti maî moderați se ținu mulți boieri kurî,au pusu în «trikuiare în dis­­triktele d­ekiora­i ale țerei o adrest intri prinsipele Kuza av'ndu do skopîi a reklama konvokarea konsiliei oră pro- vinsiali se li s’a premian (de kttre firman). In kapui« asesteî partite de boueri se aflu marele boitiiă și ge­nerări« Teodoră Enîși», persant fór­te influintil și jk’o mare reputințiune. Altă motivă de nezmilțtmire n’a produsă prin ssirea kr konsesionariulu drumu­lui de fer# ruiut­u proiektatu, D. Ma­­vrogheni, n’a reușită a guși în Ergh­­­tera kapitalile­nesesane la construk­­țiune.u Asesta este corespondinsia unei­a din foile nustriase și părerea noștri este k’aseste ssimi nu potă fi adeverate. Nemuluum­irea, o ssimă, trebuie se fii mare în Moldavia, nu pentru kt sufere mai multă de­rittă mai ’nainte, kitsl a­­sesta este peste putințt, și pentru kt sufere ka mai ’nainte. Speranța, asi­­gurarea unui viitoriu mai fer­isit, și-a fostă pusu-o. Romanii d’akolo ka și sei d’asi, in Unire, ș’asea speranțt nere­­alisindu-se tnkt, reală devine mai ne­suferită și pare t­kt și mai mare. A­­ceste suferințe s’au constatatu de d-nu Panu in Consiliulă Miniștrilor­, ’naintea unirii depline, și s’a propusă și léku­­rile; s’a konstatatu în Kamen de kttre dd. Kogd­nisianu, Panu și toți deputa­ții din stinga și s’au propusă lokurile și totă nimică nu s’au sukatu. Dară a kuî este kulpa? A Unirii? Nu, ktsî tóte aseste suferințe au fostă și mai ’nainte, tóte aceste rele, kumu a re­­cunoscutu-o însuși guvernulă transese in ciricularia sa de la 1858, „suntă a­­tâtă de numerose pre kttă suntu și ’nvetezate“ invektite; kulpa (vina) clară este a domnilor« alegători, kari trmită în Adunare totă p’aser kari „au fostă „afundată țara în desordinile ș’abusu­­­rile sele mai numeróse și mai înve­­chite.u Dumnialoru și-au așternută astă felă și prin urmare kati. se se kulse grekumă și-au așternut«. S’a zisă ade­sea și s’a demustrată în aseste kóle­­ne ki­lit-kare națiune are guvernul« se voiesse, se­­ meriți a ave , s’a demon­strat« ki guvernul« este oglinda ști­rii unei națțiuni pe­ntru se d­arn ne plingemú de guvernă lirnda el« nu fase de kttă a ne areta ast­felü prekuma suntem« ? Și darii sai­ înseput șt a ne spuria noi înșine de kipul ă sei« urît« se ne arîti oglinda, ei bine, n’avemii de kttă se ne sperimă, se ne tundera«, se ne fasemu mai puifină urijă, ș’atuns* și oglinda ne va areta m­ai frumoși Puterea asoluti­sta In mina alegăto­­riloră, și guvernulă, oglinda, nu va res­­tringe ni’il odatt de kttă adeverata loră voinut, adeverata loru ikunz. Aii dar« sti tot« reuni, asi sti tot« lokul«, știi trebue se punem« toui , umeruln dakt voimu vindekare. Obiektul« kare okupi așttzi, mai spesiale preș« ștrșifii.­­este o mrkula­rii a d-lui Durand­o. kilet «ginții di­plomatici ai Italiei în sti.tiio la­te. A­­sestă afet» este consacrarea cea­ mai puternici se se putea da întreprinderii lui Garibaldi. Mintatrota ital­­arie doki­an­ kt:"„sco­­vînturi de ordine ».18 voluntarííore « fost« d’astri dali espresiunea uneî tre­­buiniie mai imperióse de kttfi ori kt MUU. „ „Națiunea Întregi, adauge ele, reklama bapilarea­se»; eu n’a resistat ® ia avîntu­l« nokonsider«tij ale lui ’Ga­ribaldi de kttn pentru kt era koșViâs* kt guvernulă regelui va­sei a împlini mandatul« ce a primi»« de la Parla­­mentu în pri­viția Romei. Problema și-a putută schimba faci«,, dar arginția mici splutUlii n’a fikuțit de kttă a deveni mai puririst, . „Iu­prestația­ sk­uduiriloru din se în­se mai grave ne ;se rekunosku în Pen­insult, puterile voru în­țelege kit de iresistibile esti: pilskarea' se dune națiunea íntregi «pro Rom: . Ele vor« înțelege ki. Italia a stkutit o su­premi si ultimi siiignib trainndu de iitainîkă pe unu umil se stknse ku tote asten­ne­sse servilie asia d’ eklaiangi, și susținuse unu principiu se este în ko­ns­­ființiiî tutorii Italianilor«. „Dup' tiseVt viktorii, repurtatii are kumit kontra sine și, Italia nu ma are nevoit a proba kt i­ausa sc­a este kausa ordinii europiane; ea a presat si în­destulă sa: se sakrifiuia ssie a se oftrî spre a ține oblogimintele sele, și Europa ssie mai alesă kv.. ea va ține pe u­lele se g­luai­ii și de care este gata a le mai lua relative la li­bertatea ritutului­ Shauna. Puterile deși trebue se ne ajute s risipi prevențiu*­ni­le se s’opună nici la găsirea re­pausului pentru Italia și la asigurar’pa Europei. „O asemene stare ar iubnirî, tor mint d. Durando, nu mai póte u­ita ea ar ave în fine pentru guvernulă r­ege­lui consesinlle estreme, a kuroru res­pundere n’ar pute apela numai asupr nostru, și kari­ară kom­promite grav interesele religióse aie kistolisttiții linistea Europei. Apoi o boți, publikari de G­az­e­t­a Officială a R­e­ga­t­u­l­u­i, delii art ..a Italia n’ar lua parte la mm «ongresă de In tu spre a refa ama terminarea u­­nității sele și restituire« Romei. ► ți «ne«; Prokura­toriul« generale Ia­n.n­­fi«­"« șeii, ks represintante alîi Domnu­lui, mi póte akusa nîcin funkționari pe

Next