Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-19 / nr. 262
VA MIERCURI. VOIESCE si VEI PUTE, eși iu lele jíilele alare de Lunia și a doua lune (Serbátári). Abonarea pentru Bucuresci pe unii anii 128 lel Șese lune................................. ..................... 64 — Trei lune.............................................. ............ 32 — Pe lună............................................................... H — Unu exemplariu.............1 ........... 24 par insciințările liniare 30 litere.. ........... 1 leu Inserțiuni și reclame lini« *... ........... 3 lei 9 Nr. 262. Anul VI. nsmpLARIC POLITICII, COMERCIALE, LITERARUL _____..____________----------------------------------------------------------(ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulüpariului: C. A. Rosetti. — Gerantu respung etoriű, I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul jianului d. D. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. 19 Septembre 1862. LUMINEpATE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte pe anu...... 152 lei Șase lune............................................................... 76 — Trei lune ................................................................ 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se fac în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’anciente, comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștale și la agintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. REVISTA POLITICĂ. Bucuriei, so Hapolimé. •Darea socoteleloră este o regulă la care urmeză a fi supuse tóte stabilimentele »de bine-facere dintr'unu Stătu.» Aceste sunt c kuvinte oficiali, zise oficiale de kitri d. ministru alu Kulteloru în raportului seu oficiale kitri Domnitoriu, oficiale aprobate de kitri Konsiliulu Ministriloru, publikate în Monitoriu 1 ű oficiale, puse în lucrare în privinga stabilimenteloru de binefanere din anestu Stătu, zise Brinkoviinesnu. Asteptimu daru, s’avemîi dreptulu a aștepta, ka Monitoriulu s’anungie ki s’a nerutű și s’a luatű »sokotelele TUTORU nelorű-lalte stabilimente din Statulű Rominű. Anésta este peste putingi a nu se fané și vomü Here și protesta ín tóté zilele pîni se va fane. Adiogímű ink's k’avemü asikurarea ki tóti nagiunea se va asonia ku noi la anésti nerere, ki se vorű asonia și ómenií de diferite opiniuni politine, kini nimine nu póte suferi ka pentru anele-ași nestiuni se fii doue mesuje. Sentingia Kurgii Kriminale, în privingia procesului Sitianiloru, se va uiti mine Merkuri, și vomu începe și noi kita mai kurindu publikarea frumosului renisitoriu alü d-luĭ Prokuratoriu alü Kurgii, d. Șoimesku ș’aperarea fikuti de d. G. Petrescu. însi, prekum ziserimü și erĭ, repegimu ș’astizi ki ministeriulu publikü a susginutu și do veditű ki n’a fostü komplotű, k’a susginutű și doveditű ki sitianií veniaű Ia Bukuresni pentru a saluta pe Domnű și pe deputagií de peste Milkovű și ki nini o lege și nini mikarű o ordinangi nu opresne asemenea manifestiri, a aretatű ki suptű-prefektulű Notara a trasű ku pușka ín Mirnea Miliiiriu pe kmdű elü s’afla ín kasi, a zisű ki are konvingerea ki nenorouitulű konfliktű nu s’ar fi fikutű •fin imprudinga komisi de fostulu •suptű-prefektű* ș’a nerutű ka pedépsi pentru Mirnea ínkisória de la 2 la 9 lune, rugindű pe judekitori a lua ín considerare și cele 9 lune de aresta re preventivi și ruinare a nenoronigilorű sitianí. Ministeriulű publikű ínsi a aretatű mai intíiű ki fostulű guvernű se nerka mki ku 20 de zile ’nainte a niskoni unu komplotu în anele sate. ki la 21 Genariu a fostu priimita de la prosuiratoriulu tribunalelor raporta oficiale ki, dupi nemetirile ne a fostu fikutű, n’a gisita nici o simptomi de komplotu și konspirare și ki ku tóte anestea Ministeriulu a fikutű unu komplotu din manifestarea nagionale de la 24 Ianuarie s’a deliiratu în Adunare •In modu prematuratu» k’a fostu o reskóli *kare ameningi gera a o afunda asta-felu ín kita nini stnnepogii nostril se n’o mai póti skóté și tóte celelalte cuvinte »nepransnine» ne s’a zisu în Adunare de kita fostulu ministru și președintele seu repausatulu întru fericire B. Katargiu. Represintantele guvernului, d. Prokuratoriu Șoimesku, urmundu renisitoriulü sen, areti ,k’a nemetatu anestü pronesti ku nea mai deplini skrupulositate, ku convingerea unei konsminge kurate și ki deklari, ’naintea justiției ș’a numerosului și luminatului publiku ne avea ’naintei, ki n’a gisita nimikű caré se justifine nici avestirile preventive, fikute în modustraordinariü »și tóte celelalte acte» ale guvernului și prokuratoriului seu, kare se dovedeste miri ki „éra preokupatű d’a ideii, d’o singurri ideii, d’a zine k’a fostu o reskóli.“ D. Șoimesku arîti apoi „că s’a petrecută lucruri de cari trebue se tremure ori ce omu onestă“, și dovedi prin alte oficiali ilegalitigile, abusurile, kilkirile de lege nele mai ínfioritorie și kiarű numerose falsifikiri ale proceseloru verbali. Dupi tóte acestea daru, kari se voru vede ín întregulu lorű în renisitoriulu ministeriului publiku, nu mai póte nimine se se índoiaski ki nelű mai pugina, do. I. Deșliu și Notara vor fi trimiși de kitre guvernu ínnaintea justiției ka akusagi k’au voitu ku prekugetare „a kompromite națiunea“ kuma a zisu d. Șoimesku, k’au fikutu akte minumnase și tóté celelalte fin de légi „de kari trebue se se cutremure ori ne omu onestà.“ Ministeriulu publika, înaintea justigiei ș’a unui numerosu publiku, a zisu s’a doveditu tóte aneste atronitigi și krime, și prin urmare putemu asigura pe publikű ki ’n zilele anestea va niti în Monitoriu darea în judekati a fost tiloru miniștrii, sau nele mai pugini a d-lui I. Deșliu și Notara. Se susgine ki ’n Moldavia lukrurile mergű forte reű, și ki nemulgumirea ar fi generale. Skrisorile ne ni s’au trimisű d’akolo fiindü repuse, (se se mai zikb ki nu ne servimű de kuvinte moderate) nu putemű afirma nimikű, mergemű și mai departe și spunemű k’avemü suptű oki o epistofi skrisi din Iași de unulű din neí mai eminingí birbagí politiní, de unű omü dintre neí mai onorabili și devotagí patriogí, și k’anea epistoli kongine tabloulü nelű mai durerosü și putemű zine desperarea ómenilorű neloiű mai tari; kredemű ínsi ki este bine se ne apginemü mki kiteva zile d’a vorbi, d’a publika nele ne aflimű și pín’atunHÍ se mai atragemű o dati miri și ku ne a mai deplini aminte, ku nelű mai deplini patriotismu atențiunea guvernului asupra Rominiei de peste Milkovű. Moldavia a voitu, a nerutit ș’a votatu Unirea, pentru ki voia se fii mai mare, mai tare, pentru ki voia se aîbei mai multi însemnetate, mai multi putere, mai multi dreptate, mai multu bine, și tóte acestea i-au lipsitu, nu zinemű mai multu daru ka și mai ’nainte. Inima ki kulpa nu este a guvernului actuale hi a guvernelor trecute și mai ku semi a maioritigii Adunării și prin urmare a alegitoriloru; dara snima ki nestiunea nu este in anestü minuta se kiutima a kui e kulpa hi kuma se vinde kima realű. snima ki nu este nestiunea se demonstrima In anestü momentu ki relele de kari sufere Moldavia suntü vekte și generali, ni se le vinde kimű kitü mai kurindü și ku ori ne pregiű, ku ori ne sakrifinie; omulü kindü sufere are trebuingi de ajutoriu, de vindekare, de ușturare nela puginű, era nu de sfaturi kari potu veni în urmi kindu mintea póte fi mai linisnuti; Inima mki ki omulu uiti totu deuna durerea trebuti, ori kitai de mare se fi fostit și se plinge tare de nea presinte, fii și ku multu mai miki, și ki ’n nestiuni politice suntu totudeuna o mulgime de inimini gata ka se profite de ori ne durere spre a o skormoni, a o irita și a provoca kiara kangrena pentru a pute readune trebutulű nea-a ne se kiami în politiki, și mai ku semi pentru noi, martea. Mai suntu multe de zisű în anestimare gestiune, dar ne oprim ani, kmi și Ministeriulu și publikulu înțelege totulu; niici odati darà fanema apela la patriotismulu guvernului, invoksimii tóte interesele morali și materiali și la konjurimü se ieîndau mesujele cele mai energice, și se nu se dea înlituri ’naintea nici unui feliu de sacrificiu spre a potoli tóte durerile din România de peste Milkova , spre a obloji tóte rinile, spre a face astafelu iikita se opreski kangrena. Momentele kiarű numai trebuieskű perdute, și nu este nici unu feliu de sakrifiniu kare se fii mare pentru oprirea și kiara pentru limitarea kangrenii, pentru ki nu este nimine kare se nu sunt ki’ntinzînduse nu se perde numai unu medulariu ni trupulu întregu. Ziserima și sfirșimă adiogíndü ki nenoronire noue tutuloru de nu vomu înțelege și de nu vomu sakrifika multu pentru a skipa totulu. D. Ministru justițier a trimisu unu revisoriu spre a cerceta starea tribunalelui de ArgeșiO și’n urma raportului aceluĭ revisoriu s’au destituită toți membrii anelui tribunale. Afirma ki dup’anea a i-a trimisu guvernului de kutre kompleturu aptuale alű tribuna lului unű raportű ku No. 11319 din 21 Sept. korinte, prin karé s’arati ki lipseskű bani din kasa tribunaleluí. Suntemű înkredingagi ki d. ministru justigieí nu va suferi ka prevarikatoril se fii skutigi numai ku o simpli destituire ni ki-i va trimite ’naintea justigieí. Fotele striine ne spunu ki pîn’akuma totu ne se zice în regiunile politine în privinga resolugiunilorű ne s’arti kóne la Biaritz in privinga Italiei este defavorabile, și se’ngelegeri d’ani, kuma zine Independinga, decurge în Italia unű felu de neodimi ne este nenclaria se nu prea fu prelungiți.“ Monitorul universale n’a vorbit, nici de plecarea principeluĭ Napoleone pentru Torino, nici de uiricularia d- lui Durando, ministru lukuriloru din afari alű Italiei, In privinga afacerei de la Aspromonte, și prin care n’au uitatu vititorii nostrii ki guvernulu italianai afirma ki ideia ne urmiria Garibaldi, este a ideii generale și nagionale; anesti tinere a Monitoriulm este asemenea reű Interpretati de in iminii Italiei. Cu tóte anestea, zine Indipendința, aminii Italiei totu speri ki situagiunea se va îndrepta si ki Imperatulu Napoleone, îndati dupe Internerea sa de la Biarritz va da satisfacere opiniunii publine; se zine inki d. Nigra d. Thouvenel ar fi dobânditű de la asigurarea ki se va face neva de care guvernulu Italiei va fi mulțimita. Ciititorii noștri și adună aminte ki vorbirimü íntr’unu No. trekutű, de o notine Ambasatoriulu englese ar fi adresată guvernului greku, abusindulu ki ar fi imbirbumda reskóla ín provinciele grene ale Turciei. Ziariul" La Patrie sustine ki n’ar fi o noti, ni o depeșii a comitelui Russel adresați lui Sir I. Campbell Scarlett, pe care acestia ar fi netitit-o d-lui Dragumis, fin a-i lisa oficiale kopii dupi dînsa. Asti sulte, dupi kumű ne spune Indipendinția Belgică au produs o mare mișcare la Paris, pentru ki s’a rezuta în urmarea kabinetului britaniku unü akta de amestekare isolati a Engliterei în afacerile Oriintelui și unu feliu d’atakű independingiei Grenier. Rommé de sniutű, zine Independingia, daki komunikagiunea anésta s’a fekutu m adevirü kabinetului din Atene și daki este un adevíru konneputi în termenii ne i se atribue. Torino, 22 Septembre. Ziariul „Opinione“ anunaii ki d. Conforti și-a datu demisiunea și k’a fostu priimiti. Nu se confirmi ki portofoliulu iustitiiei se va da președintelui kamerei, d-lui Tecchio, din kontra se zine și președintele konsiliuluí va lua adinteterim asestü ministeriü. — Paris, 22 Septembre. Séra. Ziariele anungit ki Principele și Principesa Napoleone pléki kiarű asti seri la Torino. Tota asti seri se’ntorne la Torino și ambasadoriulü francese la curtea Torinului, domnulu Benedetti. — Petersburg, 23 Septembre: împăratul a priimitu ori în audirniji o deputajsiune de gerații de la Novgorod și a giintü unü kuvíntü , ín care a invitatü pe geranii a gribei și a termina învoielile lorű cu proprietarii. — Ragusa, 22 Septembre. Kurșid Pașia a sositu ainl Intrecerea sa la Skutari. Eri s’au serbatu la Cetinge închinarea pinii, la kari au fostu invitati și turn!. Condigiunea atingitorii d’o strati militarii a fostu ratifikati și anea despre esiliulü lui Mirko s’a supusu denisiunii lui Omer Pașia. — Belgrad, 22 Septembre. Ali Bei va pleka mine ín kalitate de komisarü alü Pörget, ínsogitü d’unü senatoriu serbü, la Ujiga, spre a ordina derimarea netigií și a termina astüfelü nérta. Vinerea viitórii s’astéptn ainí domnulü Bulwer, ambasatoriulű britanikű, de la Konstantinopole. — Berlin, 22 Septembre. în ședința de astizi a kamerei deputaților, a declaratu domnulu Grabaw: Kulegerea kalkulitorii tutorii proposigiunilor, atingitórie de starea militarii, denisi a laltiel, se va impligi membrilori adunirii la 12 ore, d’aceea votarea asupra știrii vntrege nu se va putea face de kitü mine. — Totu In sedinga de astizi s’a terminată , mai fin nici o diskusiune, nemetarea budgeteloru (stiriloru) poștei, komerniului ș administragiunii pentru Hohenzollern Miniștrii v. d. Heydt, v. Roon și komitele Bernstorff au fostüapsingi. nerkurile deputatiloru domnesne a desiplini nesiguritate despre starea krisei Joi, la 25, începe desbaterea budgetului militariu pentru anulu 1863. Asti diminegi, domnii de Bismarck avut audiiiji la rege. — In gazeta krune „Kreuzzeutung“ de astizi intmü : Afirmü akumü ki ministrulü d. v. d Heydt n’ar fi nerutit demisiunea sa, n ar fi presintata numai o pentiune di kongedia pentru ore kate eventualitate. Comitele BernstorfF ínsi a dat demisiunea sa; se presupune si se v inteme la postura sau de ambasadoriü la London. Domnul de Holzbrink n va mai intra in funcgiune , fiindu ki starea sinetigii sale nu-la serti. — Pesta, 22 Septembre. Asti di minegi s’a ginitü la Köztlek adunarea generale a fondatorilorü institutului direditü sonziario. Komitele Dessewff a referită asupra știrii sonietigii. Propunerea komitelui Leopold Nadasdy d’a esprime Maiestigii sale mulțimirea sonietigii printr’o deputagiune ^rekumit și propunerea komitelui En*