Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)

1862-09-19 / nr. 262

VA MIERCURI. VOIESCE si VEI PUTE, eși iu lele­­ jíilele alare de Lunia și a doua­­ lune (Serbátári). Abonarea pentru Bucuresci pe unii anii 128 lel Șese lune................................. ..................... 64 — Trei lune.............................................. ............ 32 — Pe lună............................................................... H — Unu exemplariu.............1 ........... 24 par insciințările linia­­re 30 litere.. ........... 1 leu Inserțiuni și reclame lini« *...­­ ........... 3 lei 9 Nr. 262. Anul VI. nsm­pLARIC POLITICII, COMERCIALE, LITERARUL _____..____________----------------------------------------------------------­(ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulü­pariului: C. A. Rosetti. — Gerantu respung etoriű, I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul jianului d. D. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. 19 Septembre 1862. LUMINEpA­TE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte pe anu...... 152 lei Șase lune............................................................... 76 — Trei lune ................................................................ 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­cării lune. Ele se fac­ în districte la corespondinții pa­riului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’anciente, comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștale și la agin­­tele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. REVISTA POLITICĂ. Bucuriei, so Hapolimé. •Darea socoteleloră este o regulă la ca­­­re urmeză a fi supuse tóte stabilimentele »de bine-facere dintr'unu Stătu.» Aceste sunt c kuvinte oficiali, zise oficiale de kitri d. ministru alu Kulteloru în ra­portului seu oficiale kitri Domnitoriu, oficiale aprobate de kitri Konsiliulu Ministriloru, publikate în Monito­ri­u 1 ű oficiale, puse în lucrare în pri­­vinga stabilimenteloru de bine­fanere din anestu Stătu, zise Brinkoviinesnu. Asteptimu daru, s’avemîi dreptulu a aștepta, ka Monitoriulu s’anungie ki s’a nerutű și s’a luatű »sokotelele TUTORU nelorű-lalte stabilimente din Statulű Rominű. Anésta este peste pu­­tingi a nu se fané și vomü Here și protesta ín tóté zilele pîni se va fane. Adiogímű ink's k’avemü asikurarea ki tóti nagiunea se va asonia ku noi la anésti nerere, ki se vorű asonia și ómenií de diferite opiniuni politine, kini nimine nu póte suferi ka pentru anele-ași nestiuni se fii doue mesuje. Sentingia Kurgii Kriminale, în pri­­vingia procesului Sitianiloru, se va uiti mine Merkuri, și vomu începe și noi kita mai kurindu publikarea frumo­sului renisitoriu alü d-luĭ Prokuratoriu alü Kurgii, d. Șoimesku ș’aperarea fi­­kuti de d. G. Petrescu. însi, prekum ziserimü și erĭ, repegimu ș’asti­zi ki ministeriulu publikü a susginutu și do­­­ veditű ki n’a fostü komplotű, k’a sus­ginutű și doveditű ki sitianií veniaű Ia Bukuresni pentru a saluta pe Domnű și pe deputagií de peste Milkovű și ki nini o lege și nini mikarű o or­­dinangi nu opresne asemenea mani­­festiri, a aretatű ki suptű-prefektulű Notara a trasű ku pușka ín Mirnea Miliiiriu pe kmdű elü s’afla ín kasi, a zisű ki are konvingerea ki neno­­rouitulű konfliktű nu s’ar fi fikutű •fin imprudinga komisi de fostulu •suptű-prefektű* ș’a nerutű ka pedépsi pentru Mirnea ínkisória de la 2 la 9 lune, rugindű pe judekitori a lua ín considerare și cele 9 lune de aresta­­ re preventivi și ruinare a nenoronigi­­lorű sitianí. Ministeriulű publikű ínsi a aretatű mai intíiű ki fostulű guvernű se nerka mki ku 20 de zile ’nainte a niskoni unu komplotu în anele sate. ki la 21 Genariu a fostu priimita de la prosuiratoriulu tribunalelor raporta oficiale ki, dupi nem­etirile ne a fostu fikutű, n’a gisita nici o simptomi de komplotu și konspirare și ki ku tóte anestea Ministeriulu a fikutű unu kom­plotu din manifestarea nagionale de la­ 24 Ianuarie s’a deliiratu în Adunare •In modu prematuratu» k’a fostu o re­­skóli *kare ameningi gera a o afunda asta-felu ín kita nini stnnepogii no­stril se n’o mai póti skóté­ și tóte cele­lalte cuvinte »nepransnine» ne s’a zisu în Adunare de kita fostulu mi­nistru și președintele seu repausatulu întru fericire B. Katargiu. Represintan­­tele guvernului, d. Prokuratoriu Șoi­mesku, urm­undu renisitoriulü sen, areti ,k’a nem­etatu anestü pronesti ku nea mai deplini skrupulositate, ku convin­gerea unei konsm­inge kurate și ki dekla­­ri, ’naintea justiției ș’a numerosului și lu­minatului publiku ne avea ’naintei, ki n’a gisita nimikű caré se justifine nici a­­vestirile preventive, fikute în modu­straordinariü »și tóte cele­lalte acte» ale guvernului și prokuratoriului seu, kare se dovedeste miri ki „éra pre­­okupatű d’a ideii, d’o singurri ideii, d’a zine k’a fostu o reskóli.“ D. Șoi­mesku arîti apoi „că s’a petrecută lu­cruri de cari trebue se tremure ori ce omu onestă“, și dovedi prin alte ofi­­ciali ilegalitigile, abusurile, kilkirile de lege nele mai ínfioritorie și kiarű numerose falsifikiri ale proceseloru verbali. Dupi tóte acestea daru, kari se voru vede ín întregulu lorű în re­­nisitoriulu ministeriului publiku, nu mai póte nimine se se índoiaski ki nelű mai pugina, do. I. Deșliu și Notara vor­ fi trimiși de kitre guvernu ín­­naintea justiției ka akusagi k’au voitu ku prekugetare „a kompromite națiu­­nea“ kuma a zisu d. Șoimesku, k’au fikutu akte minumnase și tóté cele­lalte fin de légi „de kari trebue se se cutremure ori ne omu onestà.“ Mi­nisteriulu publika, înaintea justigiei ș’a unui numerosu publiku, a zisu s’a do­veditu tóte aneste atronitigi și krime, și prin urmare putemu asigura pe pu­blikű ki ’n zilele anestea va niti în Monitoriu darea în judekati a fost tiloru miniștrii, sau nele mai pugini a d-lui I. Deșliu și Notara. Se susgine ki ’n Moldavia lukru­­rile mergű forte reű, și ki nemulgu­­mirea ar fi generale. Skrisorile ne ni s’au trimisű d’akolo fiindü repuse, (se se mai zikb ki nu ne servimű de kuvinte moderate) nu putemű afirma nimikű, mergemű și mai departe și spunemű k’avemü suptű oki o epis­­tofi skrisi din Iași de unulű din neí mai eminingí birbagí politiní, de unű omü dintre neí mai onorabili și de­­votagí patriogí, și k’anea epistoli kon­­gine tabloulü nelű mai durerosü și putemű zine desperarea ómenilorű ne­­loiű mai tari; kredemű ínsi ki este bine se ne apginemü mki kiteva zile d’a vorbi, d’a publika nele ne aflimű și pín’atunHÍ se mai atragemű o dati miri și ku ne a mai deplini aminte, ku nelű mai deplini patriotismu aten­­țiunea guvernului asupra Rominiei de peste Milkovű. Moldavia a voitu, a nerutit ș’a votatu Unirea, pentru ki voia se fii mai mare, mai tare, pen­tru ki voia se aîbei mai multi însem­­netate, mai multi putere, mai multi dreptate, mai multu bine, și tóte a­­cestea i-au lipsitu, nu zinemű mai multu daru ka și mai ’nainte. Inima ki kulpa nu este a guvernului ac­­tuale hi a guvernelor­ trecute și mai ku semi a maioritigii Adunării și prin urmare a alegitoriloru; dara snima ki nestiunea nu este in anestü mi­­nuta se kiutim­a a kui e kulpa hi kuma se vinde kima realű. snima ki nu este nestiunea se demonstrima In anestü momentu ki relele de kari su­fere Moldavia suntü vekte și generali, ni se le vinde kimű kitü mai kurindü și ku ori ne pregiű, ku ori ne sa­­krifinie; omulü kindü sufere are tre­­buingi de ajutoriu, de vindekare, de ușturare nela puginű, era nu de sfaturi kari potu veni în urmi kindu min­tea póte fi mai linisnuti; Inima mki ki omulu uiti totu deuna durerea trebuti, ori kitai de mare se fi fostit și se plinge tare de nea presinte, fii și ku multu mai miki, și ki ’n ne­­stiuni politice suntu totu­deuna o mul­­gime de inimini gata ka se profite de ori ne durere spre a o skormoni, a o irita și a provoca kiara kangrena pen­tru a pute readune trebutulű nea-a ne se kiami în politiki, și mai ku semi pentru noi, martea. Mai suntu mul­te de zisű în anesti­mare gestiune, dar ne oprim ani, kmi și Ministeriulu și publikulu înțelege totulu; niici odati darà fanema apela la patriotismulu guvernului, in­­voksimii tóte interesele morali și mate­riali și la konjurimü se ie­îndau­ me­­sujele cele mai energice, și se nu se dea înlituri ’naintea nici unui feliu de sacrificiu spre a potoli tóte durerile din România de peste Milkova , spre a obloji tóte rinile, spre a face asta­­felu iikita se opreski kangrena. Mo­mentele kiarű numai trebuieskű perdute, și nu este nici unu feliu de sakri­­finiu kare se fii mare pentru opri­rea și kiara pentru limitarea kangre­­nii, pentru ki nu este nimine kare se nu sunt ki’ntinzînduse nu se perde numai unu medulariu ni trupulu în­­tregu. Ziserima și sfirșimă adiogíndü ki nenoronire noue tutuloru de nu vomu înțelege și de nu vomu sakri­­fika multu pentru a skipa totulu. D. Ministru justițier a trimisu unu revisoriu spre a cerceta starea tribu­­nalelui de ArgeșiO și’n urma raportu­lui aceluĭ revisoriu s’au destituită toți membrii anelui tribunale. Afirma ki dup’anea­ a i-a trimisu guvernului de kutre kompleturu aptuale alű tribuna­­ lului unű raportű ku No. 11319 din 21 Sept. korinte, prin karé s’arati ki lipseskű bani din kasa tribunaleluí. Suntemű înkredingagi ki d. ministru justigieí nu va suferi ka prevarikato­­ril se fii skutigi numai ku o simpli destituire ni ki-i va trimite ’naintea justigieí. Fotele striine ne spunu ki pîn’a­­kuma totu ne se zi­ce în regiunile po­litine în privinga resolugiunilorű ne s’arti kóne la Biaritz in privinga Ita­liei este defavorabile, și se’ngelege­ri d’ani, kuma zine Independinga, decurge în Italia unű felu de neodimi ne este nenclaria se nu prea fu prelungiți.“ Monitorul universale n’a vorbit, nici de plecarea principeluĭ Napoleo­ne pentru Torino, nici de uiricularia d- lui Durando, ministru lukuriloru din afari alű Italiei, In privinga afacerei de la Aspromonte, și prin care n’au uitatu vititorii nostrii ki guvernulu i­­talianai afirma ki ideia ne urmiria Ga­ribaldi, este a ideii generale și na­gionale; anesti tinere a Monitoriulm este asemenea reű Interpretati de in i­­minii Italiei. Cu tóte anestea, zine Indipendința, aminii Italiei totu speri ki situagiunea se va îndrepta si ki Imperatulu Napoleone, îndati dupe In­­ternerea sa de la Biarritz va da sa­­tisfacere opiniunii publine; se zine in­­ki d. Nigra d. Thouvenel ar fi dobânditű de la asigurarea ki se va face neva de care guvernulu Italiei va fi mulțimita. Ciititorii noștri și­ adună aminte ki vorbirimü íntr’unu No. trekutű, de o noti­ne Ambasatoriulu englese ar fi adresată guvernului greku, abusindu­­lu ki ar fi imbirbu­mda reskóla ín provinciele grene ale Turciei. Ziariul" La Patrie sustine ki n’ar fi o no­­ti, ni o depeșii a comitelui Russel adresați lui Sir I. Campbell Scarlett, pe care acesti­a ar fi netitit-o d-lui Dragumis, fin a-i lisa oficiale kopii dupi dînsa. Asti sulte, dupi kumű ne spune Indipendinția Belgică­ au produs o ma­re mișcare la Paris, pentru ki s’a re­­zuta în urmarea kabinetului britaniku unü akta de amestekare isolati a En­­gliterei în afacerile Oriintelui și unu feliu d’atakű independingiei Grenier. Ro­mmé de sniutű, zine Independin­­g­i­a, daki komunikagiunea anésta s’a fekutu m adevirü kabinetului din A­­tene și daki este un adevíru konne­­puti în termenii ne i se atribue. Torino, 22 Septembre. Ziariul­ „Opinione“ anunaii ki d. Conforti și-a datu demisiunea și k’a fostu priimiti. Nu se confirmi ki portofoliulu iusti­­tiiei se va­­ da președintelui kamerei, d-lui Tecchio, din kontra se zine și președintele konsiliuluí va lua adinte­­terim asestü ministeriü. — Paris, 22 Septembre. Séra. Ziariele anungit ki Principele și Prin­­cipesa Napoleone pléki kiarű asti seri la Torino. Tota asti seri se’n­­torne la Torino și ambasadoriulü fran­­cese la curtea Torinului, domnulu Be­­nedetti. — Petersburg, 23 Septembre: îm­­păratul­ a priimitu ori în audirniji o deputajsiune de gerații de la Novgo­rod și a giintü unü kuvíntü , ín care a invitatü pe geranii a gribei și a ter­mina învoielile lorű cu proprietarii. — Ragusa, 22 Septembre. Kur­­șid Pașia a sositu ainl In­trecerea sa la Skutari. Eri s’au serbatu la Ce­tinge închin­area pinii, la kari au fostu invitati și turn!. Condigiunea atingi­­torii d’o strati militarii a fostu rati­­fikati și anea despre esiliulü lui Mirko s’a supusu denisiunii lui Omer Pașia. — Belgrad, 22 Septembre. Ali Bei va pleka mine ín kalitate de ko­­misarü alü Pörget, ínsogitü d’unü se­­natoriu serbü, la Ujiga, spre a ordina derimarea netigií și a termina astü­­felü nérta. Vinerea viitórii s’astéptn ainí domnulü Bulwer, ambasatoriulű britanikű, de la Konstantinopole. — Berlin, 22 Septembre. în ședința de astizi a kamerei deputaților, a de­­claratu domnulu Grabaw: Kulegerea kalkulitorii tutorii proposigiunilor, a­­tingitórie de starea militarii, denisi a lalti­el, se va impligi membrilori adunirii la 12 ore, d’aceea votarea a­supra știrii vntrege nu se va putea face de kitü mi­ne. — Totu In se­­dinga de astizi s’a terminată , mai fin nici o diskusiune, nem­etarea budgete­loru (stiriloru) poștei, komerniului ș administragiunii pentru Hohenzollern Miniștrii v. d. Heydt, v. Roon și ko­mitele Bernstorff au fostü­apsingi. nerkurile deputatiloru domnesne a de­si­plini nesiguritate despre starea krisei Joi, la 25, începe desbaterea budge­­tului militariu pentru anulu 1863. Asti diminegi, domnii de Bismarck avu­t audii­iji la rege. — In gazeta krune „Kreuzzeutung“ de astizi int­mü : A­­firmü akumü ki ministrulü d. v. d Heydt n’ar fi nerutit demisiunea sa, n ar fi presintata numai o pen­tiune di kongedia pentru ore­ kate eventua­litate. Comitele BernstorfF ínsi a dat demisiunea sa; se presupune si se v inteme la postura sau de ambasadoriü la London. Domnul­ de Holzbrink n va mai intra in funcgiune , fiindu ki starea sinetigii sale nu-la serti. — Pesta, 22 Septembre. Asti di minegi s’a ginitü la Köztlek adunarea generale a fondatorilorü institutului d­ireditü sonziario. Komitele Dessewff a referită asupra știrii sonietigii. Pro­­punerea komitelui Leopold Nadasdy d’a esprime Maiestigii sale mulțimi­­rea sonietigii printr’o deputagiune ^rekumit și propunerea komitelui En*

Next