Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)
1862-10-27 / nr. 299-300
988 ,fi/2g Oktobre. Guvernul si provisoriu a intrată la Palatfi și asigiliatu tote apartamentele, dupi se înciiii protokolului trebuinciosii fagii ku Veliand, sekretariului fostului rege Othon. — Arme s’au împărțitu la torji letițimni. Ordinea a manținut patrule de studinți ai universitiții și de alți juni. în asemenea mine fiindfi inkrezuti minținerea ordinii se ințelege si putem fi ave ori se garanții, ori ie asigurare. Junii au aretat,fi și kuragiu și înțelepciune exemplarii. — Fostulii rege Othon a plecat si pe corabia englese „Scyla“, indreptinduse spre Trieste. Ambasadorii l’au consiliat fi se pre ie kitu de kurindii, fiind si ki națiunea suverani a declarat si kiderea lui, 9si în contra unei asemeni densiuni tote sunt îi și illegale și neputiniióse. ROMANNULU 28 9emn’”e 9 Sistembre kiutima pentru noi în iele se se petrecu în afan, reprodusemu aii urmitoarele estrase din revista politiki a Independințieî Belgice. „La Patrie era bine informați, erî în ce privește plecarea franțese pentru apele Gresiei. skadpe. A fost o aminaire, dară aiea aminare trebue se s’aplice fin índoieli și marineloru Engletezei și Rusiei, ku ni se spune ki ea este resultatulu unei înțelegeri între cele trei puteri protektorie pentru stricta oservare a prințipiului de neintervenire. O declarare a guvernului provisoriu din Atene, ki revolugiunea s’ar mărgini pe teritoriulü actuale ale Gresiei, póte se fii contribuitü a faie aiesti înțelegere mai usióri. în orice kasfi, kumfi aservi ku kuvîntfi La France, înțelegerea ie s’a fikutu va avea de efektu d’a împuțina gravitatea evenimentelor îi petrekute în Gresia. Se póte trage din asesta conclusiunea satisfikitórii, pentru pasea generale, ki Fransia și chiar Rusia vor îi kași Euglitera a reinvie kredinsiói " tratatelor din Paris din 1856. „Kursirulfi din Levante a sosit veri la Marsilia. Fiu n’avea ziarie din Atene, si skrisorie de la 24 sura. Informările coprinse în aseste skrisorie f konfirmi și espliki sea se ssitnu deja. „Atene s’a reskulfitsi kind a aflat mișkarea provinsieloră ostdintali. N’a fostut lupii. Poporul și oștirile adunate pe piatra prinsipale a orașiului au problamatüciderea Regelui și a dinastiei. Asta s’a petrekut și în noptea de la 23 spre 24. A doua zi, Regele sosia la Parksines și ind fluieste grave evenimente. „Neputinsiosit a ierbarea mai mili resistinții, elfi se îndouia însi d’a se depirta, kindfi guvernului provisorisi, se se instalase supun președinția sanatoriului Bulgaris, îi dede ordine d’a prisi fragete selfi adusese. Aîii informirile devinu kontrazi kudrce. Nu pré sumfi daki Regele a lesfi astorfi invitațiuni și daki a primitu ospitalitatea pe onorabii englese Scylla șefi daki pleki spre Corfu și daki fu obligatu numai acolo a priisi fregata greki înaintea refusurilor si ecipagiului aiestei kombie d’alfi conduse pini in Venezia. Kitfi despre aktu îu șefi de abdikare, l’arfi fi supskrisu în adeverii, dar si regina Amalia, prin bonsiliere selenar fi opriții aieste dokumente spre a îndula efectele. „Guvernul si provisoriu lukrezi in numele regatului eleniku; lukru ie arîtiki revoluțiunea era kîiratsi dinastiki; se vede asemene ki represintangît puteriloru striine remași la postulătorii suntfi akumfi în relațiuni ofinese ku dînsulfi. Aiestea subtii tóte garanție pentru manținerea ordinii si puii. „Aduunarea naționale se va aduna pe la finitulu lui Noembre. Alegerile sfinții lipsate pe la 10 ale acestei June.“ S’aretamu, Elini, ki suntemu mininimoși și bărbați și ku kitfi suntemu neklintigi în revendicarea drepturiloru nóstre naționali, ku atitfi kompitimimu pentru nenorotiți, din partea khora n’avemu nimikii de temută, și pe kari trebuie ’Se-î akoperimu ku mărinimii. (Aion, Seklfi). — Trupa studințiloru esekuti în tóte zilele și kiteva preimbliri. Astfifelu erî plebindu de la Universitate, s’afi koborîtsi în piața Concordiei (înainte piața palatului), unde s’afi pusfi la rind spre revizuire; acolo venim ministrului de resbelli Mavromichalis, și mai mulți omiirî superiori, și nenumeratu poporfi, în kinteiele naționali ale musiieî militarie. De pe piața konkordiei au trebut și prin mai multe locuri ale orașiului în aclamațiunile poporului și în ploielele de fiori ale domnisórelorö. 9 — Mimi zile mici dupi gonirea tiranului, orașiulu se afli în nekurmati serbitorii. Tóte kasele, kafeneiele și stabilimente publice se afli iluminate. Și kinteiele îi berzinî și patriotismul și resuni pe tote ulițele și în tote pilițele. (N oua generația n e). — Korespondința partikularii din Atene l6/28 Oktobre. A doua zi după revolutjiune, armata a reintrat si în kasarme. Lumea toti de anbe sesele, se preimbli fin friki. Studiații se eseniii la arme, și ținu garnisanea orașiului noptea. Coroneos (karé kizu prizonierii, ku trei oumenzi, la Nauplia) a ajuns si aiii, și i se di 15,000 drahme ka se mergi în Europa spre imitarea sinetiții sale suferințe. Entusiasmul si tutorii lokuitoriloru este nedescriptibile, a coprinsii pe toți fin nuile mici esiepțiune. Tóte proviniiele afi rekunoskutsi pe guvernulfi provisoriu alfi Greciei, și în genere toti națiunea Elini a priimit.fi ku entasiasmuciderea dinastiei. Guvernulfi a dată urmitoriulu dekretu. Regatul fi Greciei. Președintele guvernului Provisoriu. Fiindfili prin otirîrea naționale regele Othon s’a deklaratfi kizutfi dupi troti ulfi Greiiei, dekretimu ka în viitorii ori ieaktu și otirîre, kare se da pîn’akuma în numele regelui, se se de în numele Națiunii. D. Ministru justiției va împlini alestu dekretfi și du va publika. Athene, 11 Oktobre 1862. Președintele guvernului Provisorisi. D. G. Bulgaris, ministru justiției. L. Kumnundoros. Dupi acesta s’a kvitatfi unu thedeunnfi in piața Konkordiei, unde președintele guvernului a ținutii unu elelinte și patriotiku diskursu kare s’a terminații ku strigarea Triiaski Patria trieski națiunea, repetite de mii de ori de poporsi. Z. S. Corespondința particulariă a ROMÂNULUI Iașî., 23 Oktobre Luptele elektorau numiii patticű pre tóti zica o insemnetate politică, justilikal'b de puuktulü îtt kare ajunseremü și ku politika generale a gerei. Membrii aktualí ai Muniiipalitijței, sub auspiciile khora se in iepuri darea pe faiii a ideieloru separatisti, a protestelorij și mandateloru „alegatorilor” moldovaiig trimise spre publikare in foile striine, aceiași membri, kari oficialminte priimiri deskuviingalióa domnéski pentru spiritulu de separatismu se preșezuse la unele din altele seu lukririle lorii, aiciași membri karii, kiarft akuma, publikari listele elekto rali pe vekiulu tipiku de ierarehii boiiréski: Logofejți, postelnici etc. relegindu pre komenianiji tbkfilai la codă, ba unii ie nu suntu de kita patentări, aiestia suntu kandidagiî karii se agită, se miski, se impunü kiarű alegitoriloru municipali, multlumiti posigiunii se okupi. Partita unionisli, partita sinierű devotati Unirei, se íniorki, nu e indoiali, a prekumpmi pre aier representantii ai desnationalistrei, dar is póte ea, kombituti fiindu de aceia din posturile lorű, și mai alesu fatii ku inercia guvernamentului, fie se proclami a fi mistit, se potű ei, fajții ku tóte abusirile se se arunkL și se arunkari pe séma U- nireí, muln,iimiti indiferini^el guverna minteloru pretinse unioniste, în privirea nevoilorű intregei Rominii de dinkaie de Milkovű ? — Kandidaiiii aiesteí partite suntű desimnagí, dar daki guverni'mtntulű nu va dori ku si meritate se aibi în fruntea fostei capitale a Moldovei o municipalitate devotati nu numai orașului, dar și nonei știri de lukruri, acei kandidált) ku anevoii vorü reuși. Noi nu le temu intervențiunea guvernului, dar amit dori ka élii se impedise nelegiuitele influinție se potu komite aktualiî membri municipali, ajutajți de posigiunea se okupi. — In ajunulű a mari eveneminte, pute a dureróse eveneminte pentru Romini, n’ar fi de prisosű pentru fieri, pentru guvernulu ei, pentru buna stare a lucru • rilnic, ka se se reușesti a se forma anea, o municipalitate kitt mai inteliginte, kitfi mai demni și la într egimea maréi kiimiri de koniiliare a intoreselorO lokalî ku ale naijiona liligei, ku ale Statului Romini. Noi dimii, din datorii, aiestfr avisu d-lui ministru de interne. Publikarii in No. 292 al „Românului “ protestain moldovaniloru alegători cătră deputații moldovani adiugindu ki nu au, li primitu mai nainte adeverate serii despre aiesta din Iași direktamente, iéű butezarea akrede și akum a ielű aktu neadevalu. Aktul aiesta pini la ora în care ve scrie aieste rînduri, n’a fostu datu nici d lui Pariu, ni cî d-luî Alkazi, niiî d- lul Dokariu, de pusajgii Iașiloru, și prin urmare eu ’Iu deklaru de apocrifă, și de prisinuitis utilitatis causa de unii puțini p.ntimisiî, alegilori séu nu, ie-Iu trimise a se se publice în streinitate, la Levant, spre a produse miliarii prin foile streine efeplulu ie n’au produsă în gen. In adevirit, de asemeneak té s’aű incerkatö se esi la lumini din elukubririle unui fostu ministru de esterne și ale unui fostu kolonelű de oste, dar rone ni se di positiva inkredingare ki nu s’a pututü ajunge la nici unu resultatű, íiindú ki la őri kare persóni se presintaű spre sub semnare, li se pretindea modifikiri in ele, icare produse o mulgime de redakgiuni a melor akte și nimika mai multu. Nu pste de riegatü ki aktulű alestü nonoroiitű, apokrifű séű nu, ko prinde grele adeverurí; dar, kum bine zise „Rominulu“, aieste adeveruri aaliture ku spiritulu de antimismű kiruia redaktorulu aklului, le au fikutu ka o maski, ka o perde, nu denoți de kitul triști dibiii politiki, dar nu și desinteresata doringi de a se nunná relele akusate, denuniiate, ka efekte ale Untrei. Și mai ia urmi, multe din arele rele, le datoreste fosta Moldovi, totu membrilorupartitei d-sale. bine a strikatu skelele de care se arați așia de zeloși domnialoru? Au pretinde-vorui se plaseze pre d. kneazu Kantakuzin, între liberali, între unionistii iei probagi? — ‘sine au adusu zicalea nefasti in kare se nu mai aibi nimine incredere în dreptatea judekitoriloru, în puterea legiloru, în solvabilitatea kasei Statului, etc. Herieteze d-lorű bine și vorű deskoperi la sorgintea reuluí, pre tagit, mo șii, fragii, rudeniile domnialoru, kindu nu pre domnialoru inșii. Dar, cum zisem, nu le este d-loru durere de skolĭ, de dreptate, de finaniií, și de altele, bine înțelese de om și line.... Domnia lorii au uitat a se puni la finea actului unui eratum ka aiesta: „Se turbinda apa, dan vom prinde pescele, se despotima óiea, ka si ne faiemű blana de ierni.“ Unii eratum o se re rog și eu,— refaiegi unora din revistele politice ale ziarului in care vorbiri și de skulile de anea. Nu toți profesorii de misionați aű fostü judecați, íi d. Kost. Kirniski, akusatű de d. kneazu și de poligie, de tulburare publiki la oka siunea luptelorü eroice de la gimnasiu. Profesorii icí-lalgí aű fostű supuși la takrirun de kitre dd. Zalomitü și Donesko, și aiestí domni pare-mi-se aű rekunoskutű prin raportulű d-lor nevinovigia lorű, atitü a aielorű demisionagi kitű și aielorű destituigí. *íe s’a fikutü ku áielű raportű, karele aű motivatű demisiunea din ministerű a d-luí Gr, Balșiil? Aiésta este o ies tiune ie d. knézű singurü no o póte deslega. Dar destulă atita ku skólele! kind reakgiunca insiși, rekunósie ki li s’a datö o lovire de mórle, női ne kredemü obligagí a nu mat vorbi de ele... Me temű de greii kiarű și kindű ne adukű darurí, kuni ziie latinulö. S. Ellada și Rominia au acelesi prinlipe, aceleași aspirațiuni: inemikulu lorfi este FANARIOTULU, de la kare d’o potrivi a fi suferită; zeitatea lorii e Libertatea, pe care afi moștenit’o de la moșii lor fi se a kreat’o; ținta lorii, alianța poporilor fi oprimați. Oricare ar fi densiunea onor. Kurțî Kriminale în privința suskrisului și a gerantelor organului partidei liberale, ne asigură, d-lerfi, ki vom sti suferi ku demnitate și birbiie ori ie isbire. Kinestem fi întemnițirile și ki ar fi drumul fi elilului. Dulie este suferința pentru Libertate! Resplata Nostri e bugetului Nostru. Kuragiului Nostru e în konvinkțiunile Nostre. Triumfului Nostru e în dreptatea kauseî se apirimu. Al d-vóstre etc. C. D. Ariiesku. Domnilorii G. Atanasiu și Ch. Primi kirius doctori ín dreptü. Domnii or fi, Am primiții epistolele dv. de la 24 și 25 korentsi, prin care binevoiți a’mi oferi ajutoriului d-v. în lupta deskisi de ministerului publiksi pentru oda mea la Greaca. Primeskii, d-loru, ku plotere nobila vostri offerti, ku atifi mai nidici ki apirarea Libertiții Greaieî de d-v. are îndoită merită, fir’ a ne mai gîndi de póte avea și sukiessi. Onorabilulu meu amiksi d. G. Petresku ’mi a oferită konkursulu seu, și în ziua înfițișerii la on. Kurte Kriminali, va susține dinpreuni k cu dv. mișkarea frumoși a Elladei de la 23 Okt. care a provocat si punerea nostri în abusațiune. Și mulțimimfi, d-loru, ministerului publiksi pentru aiesta, elfi ne di la toți o pasiune a demonstra priniipiului de viați ie Greiia l’a aplikatfi ku atita subiesfi în memorabila zi de 23 Okt. 1862. Póte, — sine știe! — Guvernul fi, le T îi represinti Ministeriulfi publiksi, va sfi se profite d’alegu iețiune. ... Eu opasiunea aiesta, me simplfi datoră a mulțimi și d-luî Sothrake S. Chefaliade, cum și d. Zaharia P. Sardeli: leluî d’intîifi, pentru depeșa sa din No. 296 din Rom in ulii; leluî d’al fi doilea, fiind fi ki, printr’o epistoli de la 25 korentsi, ’mi mulțimește, din partea Ellenilor si din Rominia, pentru amorulu meii kitre skumpa sorii patrie ; mulțimirî se me fakfi a fi mîndru, ki mi se di opasiunea a suferi și efi pentru libertatea „a ielei gloriose și eroiie națiuni.“ OROLOGIELE DE SERA. Sunt si kite-va zile, sefi mai drepții kite-va sere de kindfi s’a vezutu, pe masa unuia din iei de frunte bijutari din kapitale, d-lui Resh, un orologisi, kare iluminată séra arîti trebitorilor si ora. Mulțimimfi d lui Resh, pentru frumósa inițiativi ie a luată, îi mulțimimfi ki este “elfi d’interfi kare a pusti unu orologisi de sera, îi mulțimimfi mai ku semi pentru deferința ie a aretatu, prin acesta, ki are pentru publikfi, și pentru lekțiunea ie a datfi și guvernului și publikuluî, aretindfi ielui d’inteiu ki nu se gindeste la nimikfi, lelui d’alfi douile ki nu va ave de kitti ie-și va tace singurii. Guvernulu nu numai ci nu s’a ginditu a faie orlogie kari se ne arete ora séra, dar si nu faie pe iele de zi. Rumu în adeverit se buteze guvernului a ordina kilugiilor si striinî de la Siindaru, și tóte iele Monastiri Rominesti, administrate și jiluite de striinî, a faie orologie, kindfi nu kutezi se le ieri niii miliarii sokotele, si kmdfi síie ki ei nisi ki l’aru askulta ? Si kumfi se voiéski a faie orlogie de zi si de seri, ka se putem fi vede kumfi trek si orele, kumfi ni se duie vindra, firi ka se dobîndimu nimikfi? Aiei kari vor fi ka omenii se stii ora, si s’o stii ziua si sara, suntfi omeni [kari prețuesku timpului, kari respekti viufița omului și se sileskîi se ne deștepte la drepturile și datoriele nóstre pe fii-kare minutfi, și prin tóte mizilerele. Unde nu este instrucțiune publiki, unde nu este libertate de pressi, n’a fost ă și nu sunt și niți orologie, și d’aiea a și la noi n’afi fostă și nu suntii orologie nu de séra darfi nici kiarfi de zi. Filip îi lelfi Mare Regele Macedoniei, care simplia missiunea lea mare a țerei sale, spre a pute guverna bine, ordinase unui om și se între în tóte diminețele în camera sea și se-i ziki: „Filipe, ești muritorii.“ Orologiulfi este aiei prevestitorii, kare ne adune aminte ki suntem fi muritori, ki ora treie, și trebue se ne Silimfi a fi mai buni ș’a lukra. O asemene adurere aminte nu plaselelor fi rei, și dovadi e ki n’avurmi și n’avem orologie. Mulțimim fi darfi, niici odati, d-luî Resh, ki ne arati ki trebue se ne faiemu singuri trebule, ki ne arati ki de voi mfi kiarfi în intunerik si ne putem fi lumina, ki ne arati ki ora trebue s’o vedem fi si ziua si séra, si ki dede, prin fapti eru nu prin vorbi numai, și guvernului și poporului o lekțiune luminoși. 5 8ARLATANULU și BOLNAVULU. La nnii neguțitorii mare Kiri’i vederea ’i slibise, Fin nici o invitare Uliii duktorfi faimoșii venise. Kîndfi ziku frumossi si’nțelege ki nimeni nu’lui kinosiea. Iași avea atestate Numai în aurii legate Diplomî se’n akademie luase kum el zise»