Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)
1862-10-24 / nr. 296
MERCURI. VOIESOE «I VEI PUTE, Hr. 206. Amil VI. p o. W PIABIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITERARIÜ. 24 Oktombre 1862. LUMINEpĂ-TE ȘI VEI EI, Va CȘi iu lese filele afară de Luura și a doua.J Abonarea pentru districte pe anu..........152 lei Jwe on^........................................... 64 _ " ; " —iiînn........ . f1 ® Șe f*ca în districte la corespondințile ia trei iune................................................. — nulul și pri poște. (articlele trimise și nepublicate se vor arde.) «itfASAartÄ*1Wi“" insciințările linia de 30 litere.. ........ 1 leu ........... în Austria la direcțiunile poștali și la agriiuserțiuni și reclamă linia........»......... 3 lei . . . .„ Tablele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii direptoriulu giariului: C. A. Rosetti. — Gerantu respingíetonii: I. Albescu: valută austriacă. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul (partidul d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. „Darea socotelelor” este o „regulă la care urmeza a fi supuse TOTE stabilimentele de „bine-facere dintr’unu Statuu Raportu alu Minist. Kulteloru catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmata la 4 Sept.). REVISTA POLITICĂ. UTIf’ITßP'CI'T ÜULUnrjöLil, ^3 Brumirelu. 4 Brumariu. Foile striine vină în tóte zilele se sustiid ’naintea publikului rombiiă tóte iele zise de noi în privinița Greliei și s’arete astă-felă dreptatea și iskusinjja politikb aleloră kari au trbraisîi zisele nóstre ’naintea Kurjjii Kriminale suptu nu stimă și nu ’ințelegemă ie akusajjiune. Spre a pune în stare pe publiku a fi unu judekbtoră bine luminații între guvern’ și ’ntre noî se mai reproduse mii și astb-zi kleteva din apresjuirile foieloru străine din osebite obrjji ale Europei, deosebite holare ș’opiniuni. Ekb se zise ziariulu engles Daily News (28 Okt.) kare se stie kb se inspirb de la ministrilul ukrbriior.strbine, Lordul Russel. „Regele Othon s’a refusată nekontenita d’a conduie sfera în libile progresului. Va fi o datorii, pentru Regele sau președintele se va guverna Grecia a bresie însemnetatea «erei s’a abuta a ’ntinde tîrîmului ei. 9 „Europa asteptă aiesle resultate în interesulă liviliiațsiunii. Othon n’a ’nnțelesă nici odată kb guvernulu seu avea drepta misiune d’a deschide kalea priintelui dovedindu superioritatea sa pentru regenerarea aceloră locuri deportate.“ Avemü însă astb-zi unic ajutoriă și mai puternica în contra dreptbijii și inteliginjiei politice a abusatoriloru nostril. Aiestu ajutoruí este noulă ziariă La France, creată pentru a kombate orice mișkare și bare în ziua d’bntelă a suirii revoluțsiunii elene a și kombatutu-o. A doua zi însă se potoli, ș’a treia zi, scrise și publikb testuale rele zise și de noi din ziua d’lentelă. „Nu se póte“, voră striga abusbtorii noștrii. Sumii Itb pentru dînșiî multe lucruri nu se potu, darii sumii asemeneab adeverulă este lesne de dovedită, și ’n kasulu aiesta și mai lesne, kbir^jckb traduse testualu kuvintele ziariului La France de la 29 Oktobre. „Abderea regelui Othon, resturnatu dupe tronă printr’o skulare poporarile mai generale, este unU UNU FAPTA DIN ÎNTRU ȘI DE DREPTU NAȚIONALE pentru Grecia: este însă pentru Europa unui mare inuidinte diplomatikiî care repune în gestiune starea lucrurilorüie puterile protektorie ale regatului elenikă instituie șerb la 1832.“ Și mai la vale. „șausele de ne’ințelegere între rege și kamere sunt forte vekie. De multă se imputa suveranului kh falsi— fikb kondijjiunile și sinceritatea konstitugiunii, și supstitue puterea personale în lobulă autorităijii Kamereî. în iești din urmă ani, lupta luase propozijiuni și o viubțiune se prevestină o kurbndb katastrofle,“ Dup’aiesta la France mai arîtb ș’alte kause se despbjgină pe rege de națsiune , între kari amestekulă strbiniloră, ș’apoi urmezi astă-feră. „Tóté aieste kause de luptă între suverani și Kamere, tóté aieste elemente de zbielb între rege și supușii seînă adusă, putină kbte prijină komplikbrile ie se desnodarb printr’o resculare generale și prin resturnarea dinastiei baverese. „Că poporulu grecii are dreptulii a-și modifica după voia sa instituțiunile sale și guvernulu șeii, acesta este unu principiu ce a intrată adîncu în doctrinele sociale ale lumii moderne, și coritra căruia uavernu a protesta. “ La France îndemni, apoi pe guvernulă Elenă și pe poporă a se spnijinea în liniștea și unanimitatea ku mare a profesă pri’ akumă, ș’apoi adaoge: „Ori kumu va fi însiri ordine saă anarhia Grecia este stopînd pe destinbrile sale, și pe bltă nu se va compromite paiea Europei și eiilibrulă puteriloră, are ’nvederată dreptul ă d’a s’administra ș’a se guverna dupe plakul ă iei.“ Aiestea suntă cuvintele ziariuluî lelui mai aspru din lume. „ESTE UNU FAPTU DIN ÎNTRU SI DE DREPTU NAIJIONALE revoluijiunea Greciei și restannarea regelui, ziariulă La France, o spune și desfidemă pe ori line se giseskb kb noi amu zisă altă leva, ba bakb kb n’amu zisă pate mai puțină. Pentru se dară guvernulu Franției n’a deschisă profesă ziarieloru kari susținea ba a teamă susținută și noi ? Pentru ce guvernulă nostru vede...................... în minutulu klindu skhemă aieste linie priimirbmă o adresă de la d-nu Prokuratoriă ală kurzii kriminale, pe kari o reprodusemă mai la vale. D-nu Prokuratoră ne spune kb nu este adeverată kb guvernulu ne ar fi deschisă profesă fiindă k’amă fostă zisă kb strbinii n’aă dreptă se s’amestiie în lucrurile din întru ale unei aere, ii fiindă kb, zise totu dumnialui, „amu fbkută „apologia unui faptă kare dupe legile „esistingí este califikatu de krime, s’o „asemene apologib oprite de legea „presei și pedepsitb. “ Englesii că pe dekora spuneasoră o legendă kare zise: „Blestemată file line buget birbă.“ Ei bine, se zicem, și noi, nu aiea legendb, fereskle Domnului si „bine-kuvîntatu file line va fi în stare se ’nyeleg bună kuvîntă mikară din iele se spune d. Prokuratoriă, adikb „aielu-a kare are puterea a lukra pentru altulă!“ Nu reklami, guvernulă fiindă k’ai zisă kb strbinii n’aă dreptă se s’amestiie și fiindă kb sau apologib unui faptă kalifikatu de krime. Dară kare faptă ! Nu stimă și jurimă pe sflinta sflinteloră kb nu știe nici d. Prokuratoriă ală guvernului kibn dakb P ar fi siiutul’ar fi spusă. Dară neintervenirea strbiniloră nu este și ea ună faptă? De unde dară sumii, noi kb faptură incriminală nu este acelua? Apologia unui faptă! Dară bakb odatb, și de doue, și de noue, kare faptă ? Și fiindă kbd. Prokuratorii în nerbbdarea de kare este coprinsă d’a akusa intrb kiară în kolanele aiestei fete, și ne kombate kiară aii, kumă nu ne spune lelă putină aielă minunată faptă, aiea grozavă krime? E! Fiindă kb nu știe kare este aiea krime seamă komis’o noi, și fiindă kb-lu desfiidemă se pue mâna pe ea și se ne-o arete. Desfidemă pe oricine se găseskb k’amă zisă altă leva în kolóna inkriminată (Nr. 291 kolóna 1) de kbtă kh o națiune avîndă dreptură, mai ku semb klondă se kalkb konstituuiunea iei, a goni pe Domnitorii ei, k’aiésla fiindă o sestiune ku totulă jdin întru, strbinii n’aă dreptă a se mesteca în afacerile Greiiei. Aiestea le-amă zisă și le zi 9 iernă afumă dupe tele forele franțesi, belgie, italiane, englesi și kiară austriace. „UNU FAPTU DIN ÎNTRU ȘI DE DREPTU NAIIIONALE“ zise La France. „Nu mai póte fi indoielic, zise L’Etoile Belge de la 28 Okt., despre însemnetatea Revoluțjiuniî ie a isbuknită în Grecia ș’a fostă încoronată de isbîndă. Prekumă se ’ntîmple mai totă deuna blendă Kiadu dinastiele nepoporaîie, trupele s’aă înfrirită cu poporulă ș’a asigurată isbînda mișkarii.“ „Dak’ar fi o mișkare restrînse de silinga ostile a unei minorilbji, zise Opinion Nationale din Paris, (29 Oki.) regele Othon ar mai pute voi a guverna lingușindu-se bnki k’ar represinta adevăratele interese ale verei. Dar in suressiunea aktuale are unu altă karakteriu. Nisiunea întregb s’a resculată contra unui rege de kare de mult simpă aspirb a se skbpa, și s’a reskulată în asemene lirkonslangie în kit abdikarea este bntîia datorii și totă d’odatb bntîia regulă a bunului simplă. „Lăsata de poporulă sen și de armalb, afarb pate din khleva balakunî mlnjunute de generaliulă Harm, regele Othon nu póte compta pe protekuiunea cabinetelor europiane. In- Sir și Englitera aplaude revoluisiunea elenă prin organulă tutorii ziarielor sale.“ „Torino 28 Okt. Stirile din Grecia au produsă o mare simpisisiune în tólb Italia. S’a frikută manifestări în favorea acestei insurekisiuni.“ Apologie, die prokuratore? Ei bine și foiele aieste zisă kb domnia ta saii apologia kontrarib, adikb a kbikbrii legiloră, a konstituu,iuniloră, a intervenirii strbiniloră, kbii deșii— chemă pe oricine d’a dovedi kb ziserbină noi altă leva, kb ziserbinu kiar atleta kibtă aă zisă tóte foiele din tóte sferele, ș’akusare pentru akusare, apologil pentru apologib, de este vorba pe presupuneri, d’ajunserbmnă akolo în kbtă se străpungemă konsiiinjjele unora și se punemă în ele se konsfină konsiiingele altora, apoi se blegamă bine de sâmă ka nu aiei kari akush se kazbe inaintea judekhtoriloră luptă osînda kalifikată de krimb de legile în fiimb, blondă la orice presupunere se voiă zise, prekumă le zik „Tu zici. Pubiikbmă mai la vale o korespondínjile a nostru din iași, kare ne aibturb și doue akte oficiale pentru sustjinerea alirmbritor fi sale, și pe care asemene le reprodusemă. Gravitatea ieleră relatate în koresnon dinjaa nóstrb, și konstatate prin alte oficiali va fi vezutb de torji, și se ne file permisă a krede kb d. președinte alu konsiliuluî va cere și va dobândi pedepsa aieloră judekbtori s’a d. prokuratoriă karină botezată a viola kiară depositele tribunaleloră, prekumă și mulgumirea publikh ie meritb d. Președinte ală alelui tribunale kare a susținută ku tbrib legea, a reclamată la d. ministru ală justitiiei kontra d-lui Kornea și kontra Prokuratoriului și a doi membrii, și’n urind a’nkibiată, bu ună altă onorabile judekbtoră, ună altă profesă verbale prin care refush d’a da d-lui Kornea banii iei sibnjjî ai depositeloră. Gestiunea , precumă se va vedea este seriosb, ea este bnkl fórte gravă, fiindă kb din nenorotire s’a’ntîmplată se fib o forte strînsă legături între d. Kornea se voia se se’mprumute din banii depositeloi fi și’ntre d. ministru justijiieî kare n’a fostă avută negreșită timpă a ordina pedepsa magistraljiloră kulposî și resplata leloră kari aă susțținută legalitatea. Este peste putinjile kad. ministru justijjieî se nu dea satisfaiere justiției și mai peste putinjil kad. Președinte alu ministeriului se nu fakb astă-felă înlblă se vezi torjî kb guvernulă oveste vijjiulă și susține dreptatea și virtutea. Amikulă nostru și corespondinte din Iași, începe epistola sa prin a rîde forte spirituale de noî înșine, prin „a rîde de rîsulă nostru“, prezumă zise vorba Romanului, aretindă kb reklambrile suntă deșerte kbii dreptatea nu se taie. Se speră că kb d’astb dalbe nu va fi totă asta și kb 9 9 guvernul va areta prin fapte kbtă respektiv opiniunea publik b klondă ca reklamb kontra abusurilnră și ’n favorea drept bijii. Totă korespondirijja de mai la vale ne spune kb se taie în Iași o tcînnijb politikb. Aiestă sfire are ună puntă kare ne fanib s’o albbină ku albiere; aiestă puntă l’a înțelesă publikulă kb este kompensarea iese db Rombniloră din Iași pentru perderile ie aă fbkută. Ei aăierută, și in dreptă kuvîntă, se li de óre kare kompesarbrî kumu spre esemplu pe lbngb reî nfimijarea skólelor, ie era ă akolo se li se mai dea skóla militarib, skóla de meduinb, obankb, etc. etc. Eíbineckbrib întrbmă pe calea kompensbrbrilor prin area frumósb temnijile poliiikb ie se taie akolo și sperbmă kb frajjii nostrii din Iași nu ne voră privi ku invidie kbii Arnota nostrb este mai mbrogb; ea a fostă fbkutb ’naintea unirii și prin urmare fbrb nici o intențiune de rivalitate. Publikbmă asemene unu protestă ală d-lui lonesku kbtrb d. Ministru ală justitjiei și kredemă kib Guvernulă va recunoște gravitatea reklamării și va dovedi krită este de gelosă de independința Magistraturei. Domnului Redactorii ală ziariului Romănulă. în No. 294 ale Jurnalului deklarajji kb guvernulă v’a deschisă proiesă pentru kb agi susjinută kb streinii n’aă dreptulă a se amesteca în trebile din nuntru ale gresiei și a le eri librii naijiuni. Nu este adeverată aiesta d-le. Ministerială Publikă nu v’a intentată proiesă pentru aiesta, si pentru kb în No. 291 faiei și apologia unui faptă care dupe legile esistente este califikată de krime și o asemenea apologie oprită de legea presei și pedepsitb. Bine voitjî dară d-le Redaktoră, ba în baza art. 37 din liata legiure se publikaijî în lesă dîntîă No. al jurnalului aceasta notifikare, se are de skopă de a rektifika o eróre komish de d-vóstrb. Priimiiji d-le Redaktoră încredinjarea osebitei mele konsideraijiunî de stimb. Prokuror D. Ikonomu. Rîmnikul-Sbrat 3/u 1862. D-lui C. D. Arieescu. Bukuresiî. În numele Universitbi jiî din Athena, ve esprimă adînka iei reluinosimțile pentru imnul ă d-v. la Grecia. Sothrake S. Chefaliade, — Venezia, 28 Oktobre. Maiestriijile soră, regele și regina Greciei au sosită azi după amiazi anî. — London, 29 Oktobre. Ziariul „Times“de astăzizire: Englitera n’are nici o doringă d’a vedea alegînduse principele Alfred de rege al Greciei, și nu va fi nici de samă contrarii alegerii ducelui de Leuchtenberg, comitelui Flandrei (fiulu regelui Belgiei) sau principelui Ypsilanti. Despre revoluțiunea Greciei, iirmă în ziariul „Wanderer“ de la 29 Oktobre: „Regele a pbrbsită sféra sa și nu se vede d spusă a se’ntórie în acea ffora în care , după o dominajjiune de 27 ani, n’a fostă în stare a’șî asigura pictorulă. O întâriere n’ar putea avea lobă de krită supt protekisiunea unoră în orbirii de resbelă franțese sau englese și nu putemă admite k bună asemenea artă ’i-ar garanta simpatia poporului. Revoluisiunea a terminată opera sa cu abbla repezițiune și sikuranjib, în abtă diplomațjia striind nu gbsesie dekbtă fapte împlinite, și, dakb putemă judeca dupe organele presei de intenjsiunile guvernului englesă, Englitera nu va opune grefiloră nici o piedikb în reconstituirea loră politikb, kbtă timpă kopilulă resibijată ală cabinetului britanică, Turcia, n’are a se teme nici ună perikolă. Ziaristika franiesh ofiliósh se jjine bnkb în reservb, se vede kb’i lipsește bnkb ordine, și, póte, kb nici guvernulă nu este bnkb denisu kumă pate se sploate aiestă evenimentă noă în kipulă loră mai favorabile pentru skopurile sale proprii. Inie kipă Grein voieskă s’ajungb la skopulă loră, ună guvernă națională, pentru aiesta ne lipseskă bnkb deslușirile de voră ierkak’ub republikb, devoră ardika pe tronă ună indigenă sau voră oferi koróna unui prinți pe striină, nu putemă sfi, lelă multă putemă faie supostjsiunî. Fiindărib nu voră alege de kbtă ună domnitoră de religiune ortodoskă, alegerea loră între fii prinți pî europiani nu este prea mare și Ducele de Leuchtenberg are pentr aiesta cele mai multe seanse. Ulei 9 kani voioskă ună indigenă aă pusă kani didajji pe Principele Ypsilanti și pe Mavrokordato, dar uri despbrțire a voturilor c ară avea de resultată kb nici unulă din alei kani idajji sban isbuteskb.14