Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-24 / nr. 296

MERCURI. VOIESOE «I VEI PUTE, Hr. 206. Amil VI. p o. W PIABIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITERARIÜ. 24 Oktombre 1862. LUMINEpĂ-TE ȘI VEI EI, Va CȘi iu lese filele afară de Luura și a doua­.J Abonarea pentru districte pe anu..........152 lei Jwe­­ on^........................................... 64­­ _ " ; " —iiîn­n........ . f1 ® Șe f*ca în districte la corespondințil­e ia­ trei iune................................................. — nulul și pri poște. (articlele trimise și nepublicate se vor arde.) «itfASAartÄ*1Wi“" insciințările linia de 30 litere.. ........ 1 leu ........... în Austria la direcțiunile poștali și la agri­iuserțiuni și reclamă linia........»......... 3 lei . . . .„ T­ab­lele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii direptoriulu giariului: C. A. Rosetti. — Gerantu respingíetonii: I. Albescu: valută austriacă. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul (partidul d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. „Darea socotelelor” este o „regulă la care urmeza a fi su­puse TOTE stabilimentele de „bine-facere dintr’unu Statu­u­­ Raportu alu Minist. Kulteloru catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmata la 4 Sept.). REVISTA POLITICĂ. UT­If’ITßP'CI'T ÜULUnrjöLil, ^3 Brumirelu. 4 Brumariu. Foile striine vină în tóte zilele se sustiid ’naintea publikului rombiiă tóte iele zise de noi în privinița Gre­­liei și s’arete astă-felă dreptatea și iskusinjja politikb a­leloră kari au trb­­raisîi zisele nóstre ’naintea Kurjjii Kri­minale suptu nu stimă și nu ’ințelegemă ie akusajjiune. Spre a pune în stare pe publiku a fi unu judekbtor­ă bine luminații între guvern’ și ’ntre noî se mai reproduse mii și astb-zi klete­va din apresjuirile foieloru străine din o­­sebite obrjji ale Europei, de­osebite holare ș’opiniuni. Ekb se zise zia­­riulu engles Daily News (28 Okt.) kare se stie kb se inspirb de la mini­­strilu­l ukrbriior.strbine, Lordul­ Russel. „Regele Othon s’a refusată ne­­kontenita d’a conduie sfera în libile progresului. Va fi o datorii, pentru Regele sau președintele se va guver­na Grecia a b­resie însemnetatea «erei s’a abuta a ’ntinde tîrîmulu­i ei. 9 „Europa asteptă aiesle resultate în interesulă liviliiațsiunii. Othon n’a ’nnțelesă nici odată kb guvernulu seu avea drepta misiune d’a deschide kalea priintelui dovedindu superioritatea sa pentru regenerarea aceloră locuri de­­portate.“ Avem­ü însă astb-zi unic ajutoriă și mai puternica în contra dreptbijii și inteliginjiei politice a abusatoriloru no­stril. Aiestu ajutoru­í este noulă ziariă La France, creată pentru a kombate ori­ce mișkare și bare în ziua d’bn­­­telă a suirii revoluțsiunii elene a și kombatutu-o. A doua­ zi însă se potoli, ș’a trei­a zi, scrise și publikb testuale rele zise și de noi din ziua d’lentelă. „Nu se póte“, voră striga abusbtorii noștrii. Su­mii Itb pentru dînșiî multe lucruri nu se potu, darii su­mii aseme­ne­ab adeverulă este lesne de dove­dită, și ’n kasulu aiesta și mai lesne, kbir^jckb traduse testualu kuvintele zia­­riului La France de la 29 Oktobre. „Abderea regelui Othon, restur­­natu dupe tronă printr’o skulare popo­­rarile mai generale, este unU UNU FAPTA DIN ÎNTRU ȘI DE DREPTU NAȚ­IONALE pentru Grecia: este însă pentru Europa unui mare inui­­dinte diplomatikiî care repune în ges­­tiune starea lucrurilorü­ie puterile pro­­tektorie ale regatului elenikă instituie șerb la 1832.“ Și mai la vale. „șausele de ne’ințelegere între rege și kamere sunt­ forte vekie. De multă se imputa suveranului kh falsi— fikb kondijjiunile și sinceritatea kon­­stitugiunii, și supstitue puterea perso­nale în lobulă autorităijii Kamereî. în iești din urmă ani, lupta luase pro­­­pozijiuni și o viubțiune se prevestină o kurbndb katastrofle,“ Dup’aiesta la France mai arîtb ș’alte kause se despbjgină pe rege de națsiune , între kari amestekulă strbi­­niloră, ș’apoi urmezi astă-feră. „Tóté aieste kause de luptă în­tre suver­ani și Kamere, tóté aieste elemente de zbielb între rege și su­pușii seî­nă adusă, putină kbte prijină komplikbrile ie se desnodarb printr’o resculare generale și prin resturnarea dinastiei baverese. „Că poporulu grecii are dreptulii a-și modifica după voia sa instituțiunile sale și guvernulu șeii, acesta este unu principiu ce a intrată adîncu în doctrinele sociale a­le lumii moderne, și coritra cărui­a u­a­­vernu a protesta. “ La France îndemni, apoi pe guver­­nulă Elenă și pe poporă a se spniji­­nea în liniștea și unanimitatea ku ma­re a profesă pri’ akumă, ș’apoi a­­daoge: „Ori kumu va fi însiri ordine saă anarhia Grecia este stopînd pe desti­­nbrile sale, și pe bltă nu se va com­­prom­ite paiea Europei și eiilibrulă pu­­teriloră, are ’nvederată dreptul ă d’a s’administra ș’a se guverna dupe pla­­kul ă iei.“ Aiestea suntă cuvintele ziariuluî lelui mai aspru din lume. „ESTE UNU FAPTU DIN ÎNTRU SI DE DREPTU NA­­IJIONALE revoluijiunea Greciei și res­­tannarea regelui, ziariulă La France, o spune și desfidemă pe ori line se giseskb kb noi amu zisă altă leva, ba bakb kb n’amu zisă pate mai puțină. Pen­tru se dară guvernulu Franției n’a des­­chisă profesă ziarieloru kari susținea b­a­ a te­amă susținută și noi ? Pentru ce guvernulă nostru vede...................... în minutulu klindu skh­emă aieste linie priimirbmă o adresă de la d-nu Prokuratoriă ală kurzii kriminale, pe kari o reprodusemă mai la vale. D-nu Prokuratoră ne spune kb nu este ade­­verată kb guvernulu ne ar fi deschisă profesă fiindă k’amă fostă zisă kb strbi­­nii n’aă dreptă se s’amestiie în lucru­­rile din întru ale unei aere, ii fiindă kb, zise to­tu dumnialui, „amu fbkută „apologia unui faptă kare dupe legile „esistingí este califikatu de krime, s’o „asemene apologib oprite de legea „presei și pedepsitb. “ Englesii că pe dekora spunea­soră o legendă kare zise: „Blestemată file line buget bi­rbă.“ Ei bine, se zicem, și noi, nu aiea legendb, fereskle Domnului si „bine-kuvîntatu file line va fi în stare se ’nyeleg b­ună kuvîntă mikară din iele se spune d. Prokura­toriă, adikb „aielu-a kare are puterea a lukra pentru altulă!“ Nu reklami, gu­vernulă fiindă k’ai zisă kb strbinii n’aă dreptă se s’amestiie și fiindă kb sau­ apologib unui faptă kalifikatu de kri­me. Dară kare faptă ! Nu stimă și ju­­rimă pe sflinta sflinteloră kb nu știe nici d. Prokuratoriă ală guvernului kibn­ dakb P ar fi siiutu­l’ar fi spusă. Dară neintervenirea strbiniloră nu este și ea ună faptă? De unde dară su­mii, noi kb faptură incriminală nu este ace­­lu­a? Apologia unui faptă! Dară bakb odatb, și de doue, și de noue, kare faptă ? Și fiindă kb­d. Prokuratorii în nerbbdarea de kare este coprinsă d’a akusa intrb kiară în kolanele aiestei fete, și ne kombate kiară aii, kumă nu ne spune lelă putină aielă minunată faptă, aiea grozavă krime? E! Fiindă kb nu știe kare este aiea krime se­amă komis’o noi, și fiindă kb-lu desfiidemă se pue mâna pe ea și se ne-o arete. Desfi­­demă pe ori­cine se găseskb k’amă zisă altă leva în kolóna inkriminată (Nr. 291 kolóna 1) de kbtă kh o na­­țiune avîndă dreptură, mai ku semb klondă se kalkb konstituuiunea iei, a goni pe Domnitorii ei, k’aiésla fiindă o sestiune ku totulă jdin întru, strbinii n’aă dreptă a se m­esteca în afacerile Greiiei. Aiestea le-amă zisă și le zi­ 9 iernă afumă dupe tele forele franțesi, belgi­e, italiane, englesi și kiară au­­striace. „UNU FAPTU DIN ÎNTRU ȘI DE DREPTU NAIIIONALE“ zise La France. „Nu mai póte fi indoielic, zise L’Etoile Belge de la 28 Okt., despre însemnetatea Revoluțjiuniî ie a isbuk­­nită în Grecia ș’a fostă încoronată de isbîndă. Prekumă se ’ntîmple mai totă deuna blendă Kiadu dinastiele nepopora­­îie, trupele s’aă înfrirită cu poporulă ș’a asigurată isbînda mișkarii.“ „Dak’ar fi o mișkare restrînse de silinga ostile a unei minorilbji­, zise Opinion Nationale din Paris, (29 Oki.) regele Othon ar mai pute voi a gu­verna lingușindu-se bnki k’ar represinta adevăratele interese ale verei. Dar in sure­ssiunea aktuale are unu altă ka­­rakteriu. N­isiunea întregb s’a rescu­­lată contra unui rege de kare de mult simpă aspirb a se skbpa, și s’a res­­kulată în asemene lirkonslangie în kit abdikarea este bntîia datorii și totă d’odatb bntîia regulă a bunului simplă. „Lăsata de poporulă sen și de armalb, afarb pate din khle­va bala­­k­unî mlnju­nute de generaliulă Harm, regele Othon nu póte com­pta pe pro­­tekuiunea cabinetelor­ europiane. In- Sir și Englitera aplaude revoluisiunea elenă prin organulă tutorii ziarielor­ sale.“ „Torino 28 Okt. Stirile din Gre­cia au produsă o mare simpisisiune în tólb Italia. S’a­ frikută manifestări în favorea acestei insurekisiuni.“ Apologie, d­ie prokuratore? Ei bine și foiele aieste zisă kb domnia ta saii apologia kontrarib, adikb a kbikbrii legiloră, a konstituu,iuniloră, a intervenirii strbiniloră, kbii deșii— chemă pe ori­cine d’a dovedi kb zise­­rbină noi altă leva, kb ziserbinu kiar atleta kibtă aă zisă tóte foiele din tó­te sferele, ș’akusare pentru akusare, a­­pologil pentru apologib, de este vor­ba pe presupuneri, d’ajunserbmnă ako­­lo în kbtă se străpungemă konsiiin­­jjele unora și se punemă în ele se konsfină konsiiingele altora, apoi se ble­­gamă bine de sâmă ka nu aiei kari akush se kazb­e i­naintea judekhtori­­loră luptă osînda kalifikată de krimb de legile în fiim­b, blondă la ori­ce presupunere se voiă zise, prekumă le zik „Tu zici. Pubiikbmă mai la vale o kores­­pondínjile a nostru din iași, kare ne aibturb și doue akte oficiale pentru sus­­tjinerea alirmbritor fi sale, și pe care ase­mene le reprodusemă. Gravitatea ie­­leră relatate în koresnon dinjaa nóstrb, și konstatate prin alte oficiali va fi vezutb de torji, și se ne file permisă a krede kb d. președinte alu konsiliuluî va cere și va dobândi pedepsa aie­­loră judekbtori s’a d. prokuratoriă kari­nă botezată a viola kiară depositele tribunaleloră, prekumă și mulgumirea publikh ie meritb d. Președinte ală a­­lelui tribunale kare a susț­inută ku tbrib legea, a reclamată la d. minis­tru ală justitiiei kontra d-lui Kornea și kontra Prokuratoriului și a doi mem­brii, și’n urind a’nkibiată, bu ună altă onorabile judekbtor­ă, ună altă pro­fesă verbale prin care refush d’a da d-lui Kornea banii iei sibnjjî ai depo­­siteloră. Gestiunea , precumă se va vedea este seriosb, ea este bnkl fórte gravă, fiindă kb din nenorotire s’a’n­­tîmplată se fib o forte strînsă legături între d. Kornea se voia se se’mpru­­mute din banii depositeloi fi și’ntre d. ministru justijiieî kare n’a fostă avută negreșită timpă a ordina pedepsa ma­­gistraljiloră kulposî și resplata leloră kari aă susțținută legalitatea. Este peste putinjile ka­d. ministru justijjieî se nu dea satisfaiere justiției și mai peste putinjil ka­d. Președinte alu ministeriului se nu fakb astă-felă în­­lblă se vezi torjî kb guvernulă­­ o­­veste vijjiulă și sus­ține dreptatea și virtutea. Amikulă nostru și corespondinte din Iași, începe epistola sa prin a rîde forte spirituale de noî înși­ne, prin „a rîde de rîsulă nostru“, prezumă zise vorba Romanului, are­­tindă kb reklambrile suntă deșerte kbii dreptatea nu se taie. Se speră că kb d’astb dalbe nu va fi totă asta și kb 9 9 guvernul­ va areta prin fapte kbtă res­pektiv opiniunea publik b klondă ca re­­klamb kontra abusurilnră și ’n favorea drept bijii. Totă korespondirijja de mai la vale ne spune kb se taie în Iași o tcînn­ijb po­­litikb. Aiestă sfire are ună puntă kare ne fanib s’o albbină ku albiere; aiestă puntă l’a înțelesă publikulă kb este kompensarea ie­se db Rombni­­loră din Iași pentru perderile ie aă fbkută. Ei aă­ierută, și in dreptă ku­­vîntă, se li de óre kare kom­pesarbrî kumu spre esem­plu pe lbngb reî nfim­­­ijarea skólelor, ie era ă akolo se li se mai dea skóla militarib, skóla de me­­du­inb, obankb, etc. etc. Eíbineckbrib întrbmă pe calea kompensbrbrilor prin area frumósb temnijile poliiikb ie se taie akolo și sperbmă kb frajjii nostrii din Iași nu ne voră privi ku invidie kbii Arnota nostrb este m­ai mbrogb; ea a fostă fbkutb ’naintea unirii și prin urmare fbrb nici o intențiune de ri­valitate. Publikbmă asemene unu protestă ală d-lui lonesku kbtrb d. Ministru ală justitjiei și kredemă kib Guvernulă va recunoște gravitatea reklamării și va dovedi krită este de gelosă de in­­dependin­ța Magistraturei. Domnului Redactorii ală ziariului Ro­­mănulă. în No. 294 ale Jurnalului dekla­­rajji kb guvernulă v’a deschisă proiesă pentru kb agi sus­jinută kb streinii n’aă dreptulă a se amesteca în trebile din n­untru ale gresiei și a le eri­ librii naijiuni. Nu este adeverată aiesta d-le. Ministerială Publikă nu v’a intentată proiesă pentru aiesta, si pentru kb în No. 291 faiei și apologia unui faptă ca­re dupe legile esistente este califikată de krime și o asemenea apologie o­­prită de legea presei și pedepsitb. Bine voitjî dară d-le Redaktoră, ba în baza art. 37 din li­ata legiure se publikaijî în lesă dîntîă No. al jur­nalului aceasta notifikare, se are de skopă de a rektifika o eróre komish de d-vóstrb. Priimiiji d-le Redaktoră încredin­­­jarea osebitei mele konsideraijiunî de stimb. Prokuror D. Ikonomu. Rîmnikul-Sbrat 3/u 1862. D-lui C. D. Arieescu. Bukuresiî. În numele Universitbi jiî din Athena, ve esprimă adînka iei reluinosim­țile pen­tru imnul ă d-v. la Grecia. Sothrake S. Chefaliade, — Venezia, 28 Oktobre. Maies­­triijile soră, regele și regina Greciei au sosită azi după amiazi an­î. — London, 29 Oktobre. Ziariul­ „Times“de astăzizire: Englitera n’are nici o doringă d’a vedea alegînduse principele Alfred de rege al­ Greciei, și nu va fi nici de samă contrarii a­­legerii ducelui de Leuchtenberg, co­­mitelui Flandrei (fiulu regelui Belgiei) sau principelui Ypsilanti. Despre revoluț­iunea Greciei, ii­­rm­­ă în ziariul­ „Wanderer“ de la 29 Oktobre: „Regele a pbrbsită sféra sa și nu se vede d spusă a se’ntórie în acea ffora în care , după o do­­minajjiune de 27 ani, n’a fostă în stare a’șî asigura pictorulă. O în­­târiere n’ar putea avea lobă de krită supt protekisiunea unoră în orbirii de resbelă franțese sau englese și nu pu­­temă admite k b­ună asemenea artă ’i-ar garanta simpatia poporului. Re­voluisiunea a terminată opera sa cu a­­bbla repezițiune și sikuranjib, în abtă diplom­ațjia striind nu gbsesie dekbtă fapte împlinite, și, dakb putemă ju­­deca dupe organele presei de inten­­jsiunile guvernului englesă, Englitera nu va opune grefiloră nici o piedikb în reconstituirea loră politikb, kbtă timpă kopilulă resibijată ală cabinetului britanică, Turcia, n’are a se teme nici ună perikolă. Ziaristika franiesh ofi­­liósh se jjine bnkb în reservb, se vede kb’i lipsește bnkb ordine, și, póte, kb nici guvernulă nu este bnkb denisu kumă pate se sploate aiestă eveni­­mentă noă în kipulă loră mai favora­bile pentru skopurile sale proprii. In­ie kipă Grein­ voieskă s’ajungb la sko­­pulă loră, ună guvernă naț­ională, pen­tru aiesta ne lipseskă bnkb deslușirile de voră ierkak’ub republikb, devoră ardika pe tronă ună indigenă sau voră oferi koróna unui prinți pe striină, nu putemă sfi, lelă multă putemă faie supostjsiunî. Fiindă­rib nu voră ale­­ge de kbtă ună domnitoră de religiu­­ne ortodoskă, alegerea loră între fii prinți pî europiani nu este prea mare și Ducele de Leuchtenberg are pentr aiesta cele mai multe seanse. Ulei 9 kani voioskă ună indigenă aă pusă kani didajji pe Principele Ypsilanti și pe Mavrokordato, dar uri despbrțire a voturilor c ară avea de resultată kb nici unulă din alei kani­ idajji sb­an isbuteskb.14

Next