Romănulŭ, decembrie 1862 (Anul 6, nr. 335-365)

1862-12-01 / nr. 335

1096 ROMANULU xi n DECEMBRE. fi 3 salutarii și mai adoptate patriei nóstre. Promitemü kbtu mai ín kurínd asestb lukrare. /. Strat. Fostu profesoriü de Ekonomia Politiki In fakultatea de Drepta din Iași, se punea pe tapeta se mnü discru ■ giuní interminabili kontra kompetingei konsiliuluĭ, dakb noi avemu dreptul de a face kutare lukrare, sedimi kutare respinsű etc. diskusiuni kari aveau negreșitu de efectu a aduse pierdere de timpű și o confusiune bnkb mai mare în unele kapite. Mai veniau pe urmi bakb insidingi pe kari nu le-amü krede possibilî noi înșine, dakb nu am fi fostű martori okulari. Asta, era unu onorabile membru care nu înțelegea mai niciodate dispusiunea, kare au cunosa ea valorea cuvintelorű «pentru» sau «kontra,» ba, seva mai trista bakb, kare mergea în teribilea sea funk'B de a nu face seva se ar pute disprese guvernului pînă la neauzita înjosire de a întreba în plini ședingb pe d. direktoriu O- dobesku care președea consiliul, într’o sestiune în care nu kunostea opiniunea guvernului. „Apoi de, d-le direktoriu, kumu se voteza? Spune-mi kum se votezu ka sessin!“ Fakü apela la onorabili meî kolegi kari au fostu presing! în asea ședingi, și kiaru la d. Odobesku se vite și se deklare de nu suntu esakte ziserile mele. Guvernulű au frkutu o Sthimbutate radikindu pe asela membru la önű posta la kare nu are nisi una drepta, nisi prin inteliginga kare ni lipsesse ku totulu, nisî prin antesedingile sale, și suntemu konvinși ku guvernulu a fostu înșelații kindü a fskuto asea alegere. Noi respectemű ori se opiniune fib ea kiarü ku totulu kontrarile konvikgiunilor sinóstre, nu mai se fii. manifestate ku buni kredingi și teri intengiuni kaptatorise; despre guimű însb și urîmfi ka martea servilismulu aselű orbit și nerușinată care, fie obiektulű seü unu individă sau unu guvernu, nu póte aduse nisiodate ín kursulu timpului vr’una folosö mare aselora selu patronezi. Astafelű atetü pe de o parte tendings Ministeriului de a fase din konsiliu unui komitetu konsultativ fi» katű și pe de alte parte lipsa de omogenitate între membrii acestui konsilifi care lipsa a frikutű imposibile o unitate de akgiune și o atitudine independinte spre a remune pe calea legale, au avut de efepte naturale o ateta de mare imponsibibiurB și konfusiune in lubrurile atingbtórie de instrukgiunea publikb, Inkbtű nu ne sfi imű a ímrturi kB și-au pierdutű akuma și konsiliulű și ministeriulű busola. A- sésta ne ínsBrsinBmű se o dovedimü. 1. Este o lege positivb in géra Rombnéskb din 1860, una votű alű Kamerii sankgionatu de khtrb íromnn kare ordinB kb de akumu înainte se nu se mai trimite nisi unu stipendistű pe komptulu Statului în strainetate, pentru perfekgionare în vreo spesialitate, de kBtu prin konkursii alegínduse sei mai kussiingili și ku mai bune titluri, fiindu la Ministeriu mai multe burse vakangi se presintare mai multi petigionari. Ministeriulu trimite supli siele konsiliului invntendu su se fala legiuita lucrare. Konsiliulu sere de la Ministeriu se i se immumise lista petailtate a tuturor stipendisriloru din strainetate spre a vede de se spesialiteyi mai avemu nevoii, și se prosedb in urmă la publikarea konkursului și la alegerea celoru mai buni dintre konkuringi conformu legii. Kindu asea liste se pregBtesse vine și d. Ministru în ședingb și retrage din konsiliu tóte lucrarea zilmdu kb alegerea stipendistiloru ar fi unű atributu kuratű administrativo și numai de resortulu Ministeriului. Puține zile dupe asea se akorda d’a dreptulu stipendie de khtib Ministeriü fim konkursui, prekumu de esemplu d. A. Gianni, d. Pa 1b, Foksianera, unii evreü etc. Și nu se reut nisi într’o konsiderațiune sererile mai multorü juni kari au absolvitu, singuri pate, kursurile gimnasialí și de fakultate ín géra nóstrb, și karii plini de zelű de a studia mai departe, și neavbnda mizilese petigionase la ministeriu seríndü se-î supun la konkursuku oricine pentru a pute kipeta burse. 2. Legea din géra Rombnéskb prekumű și sea din Moldova atribuiau, sea d’intíiű Eforiei skóleloru, sea de alű douile konsiliului skolariu dreptulu de a interveni la numirea tuturoru profesorilor, esaminlindu titlurile loru și supuindu-i kiaru la esamenű, konkursii etc. pentru a se inkredinga despre papasitatea lorü. Asesta drepta intrase akumfi în atribugiunile konsiliului. Ministeriulű invite pe konsiliu de a elabora unui regulamentu pentru numirea profesorilor. Asesta lucrare konsiliulu a tebuta-o în mbrginirea legiuirilorű esistingî și ausului pozitii în ambele gere, unifikându numai asca-a se era identicu în amindoue gerele și a înaintatu-o Ministeriului. Acesta regulamentu remune însb in kartónele Ministeriului, și în acelașî timpu în care se prelucra, se gina la Iași esamine și koncursuri pentru ocuparea de diferite posturi de profesorb înaintea unei komisiuni kompusb din d-nn Velini, Miclea etc. Mare komisiune nu putea avea nisî unu karakterű legale, și în presinga d. Melidonă, aktualele direktoriu ale skólelorű.. In Bukuressi se lase bnkb seva și mai kuriosu. Fiindu mai multe katedre vakangi la facultatea de drepta, Ministeriulu numesse de a dreptulű o komisiune esaminatórile kompush din none membri spre a esamîna pe aset se se presintaserb la konkursű. Asesta komisiune ïnsepe lucrarea sa eskludindu de la konkursu ïntr’unu modu ku totulu arbitrariu, terb lege, flrb kompetingb întru asesta, pe toti aseí aspirangi karií nu au titlulu de doctori in drepta, si numai simpla lisingil. Se ivesu pe urmb mai multe neînțelegerî in sinulu acesteĭ komisiuni și unulü din membri d. Papiu Ilarianu, procuratoriu la Curtea de Kasagiune, presinta Ministeriului de misiunea sa motivate, kare kongine lukrurĭ atetű de stranie ín kbtű kredemű de ore kare interesű de a o komunika aisea. Eate testulűaseler demisiuni. „Mi-ajji tekutü ouórea, d-le Ministru, de a me numi membru komisiunii înstrăinate ku esaminarea konkurengilorn la katedrele variante de legi. Amit asistații la doue ședingie ale acestei komisiuni. Inst din sele se a afrmații, mai alesă în ședinga din urmt, era 20 Oktobre, din partea d-lorü profesori, membrii ai komisiunei, atita ka okasiunea laserea biletelor!, k bt și la okasiunea stabilire kondigiunilor si de admisibilitate, kondigiuni neîntemeiate în lege, nisi în obiseiu, nisi în bunule simplu; ku durere m’amii 1 în kredingiatu, d-le ministru, kii pentru domnii profesori (kari de altmintrea nisî unulu n’a tekutü konkursu), konkursulü nu e unü lukru seriosu, și mai multü unu mijlocă de a esclude de la profesori pe unii din Juriști noștri cei mai buni. „Eu, d-le ministru, am declaratu eri și în fuga d-loru Profesori, binuiala legitimi se au deșteptată în mine atitu prosedura d-loru sale în generale, bletu și necalificabilele și neprovocatele invektive ale domnului profesoru Kostaforu, în contra d-lui Kregesku, care aspiri la profesoratu în puterea regulamentului și a dokumentelor, se infignezi, dintre care unul era o resolugiune domnesku publikált in buletínulu oficiale. „Afara de asesta, domnul profesoru Kostaforu s’a reliza, de ministru, înaintea intregei komisiuni, ki d-lui nu kunóște limba fonteniloru dreptului Romanü, și întru adeviru ki m’ama și inkredingatü ki asestu domnii professoru într’asta avea deplini dreptate, însi daka d. profesoru de legi, Kostaforu, nu cunoște fantinele originale ale dreptului Romanu, apoi de sine se înțelege, ci dumnelui pentru onórea ssringei, nici dekumü nu póte fi competenta de a examina pe sineva din dreptulu Romanü. Totu în ședinga de ert, atiü d. profesorii Kostaforu, kitti și d. profesorii Vioreanu, se telin, și niki ku unu felii de dispregü, ki dumnelorü, profesori de legi la fakultatea din capitala întregei Rominii, nu kunosku kondika lui Călii— maci vodi, nisi nu ssin si fii asesti lege publikati si obligitorii pentru Romini! Din asesti kausi, domnii profesori respinseri unele din biletele propuse de mine. Și totuși jumatate din profesele Rommiei, dupi acesti lege, necunoscuti profesorilor din facultatea de legi a kapitalei romane, se sersetezi la curtea de kasagiune. „Dupi tóte asestea, d-le ministru, eu multi amu perdulü tóte speranga și prin lukurile komisiunei se agi bine voita a kompune, facultatea de legi din București, ar putea stipa din starea anormali în care se afli astizi. „Pentru aceea simplu o datorii de konssiingi, d-le ministru, de a ve ruga se bine voigi a-mi asepta demisiunea, bine voindü a ssi totu de odati ki de și me aflu și eu subskrisu în cele doue jiurnale încheiate de komisiune, ku tote ki totü déuna iüsesemü kontrariu otitirîmî majoritigiĭ, subskrierea Insi a urmatu konforma iniiierii komisiunei, numai spre a constata și minoritatea otirîrea majoritigii komisiunei. „Papiu Ilarianu „Procurat, la Curtea de Kasagiune. „1862. Oktobre 21.“ A In urma acestui konflictu și dupi retragerea mai multor algi membri Ministeriulu suspende lucrarile komisiunii care remăsese reduși la patru membri numai, și invite pe konsiliu se o completeze fbrb a lua în konsiderațiune kb în aseste grave sestiune nu se póte de kbta din doue lucruri una, sau Ministeriulu are dreptulű de a numi de a dreptulű komisiuni esaminatórie și atunsea konsiliulu nu are de locu a se amesteca în lucrarea asesta, sau esaminele privesku pe konsiliu, prin urmare și numirea konsiunilorű esaminatórie și atunsia nu se póte completa unu lucru se legalminte nu are nisî o siingb. Aséstb sestiune svîrlite ka o minse din Ministeriu în konsiliu și vise versa zase și akuma flora nisî o solugiune. 3. Ministeriulű invite pe konsiliu se elaboreze unü proiecte pentru regularea inspectoratilor a înreglemîntului publiku. înainte de a sevîrși însă asesib lukrare, se presintezb de lbtrb ministeria unu regulamentu deja fbkuta gata, și flora a lbsa consiliulu mbriarű timpulu nesesariu spre a-și pronunța opiniunea asupra aselur regulamentu, ela fu konfirmatu și publikatu prin Monitoriu. Póte aselü regulamentu se fii pré bunu, însă ku tóte aseste kredemű kle Ministerulu era datoria mai lintíiü se-10 supuib sersetoriĭ și aprobarii konsiliului. 4. In timpu se konsiliulu superioriu este insirsinata cu elaborarea unui proiektu pentru reorganisarea instrukgiunii publice. Ministeriumű presimte Kamerei unu bugeta de instrukgiune publikb prin care se kroesku o mulgime de reforme, se tail, se adaogb, se kreazi, se suprima skule, objekte de ínregimíntu, posturi tenta konsiliulu se file fosta mbkarű konsultatu întru asesta multe 5. Sub-skrisuri au fbbutű In mai randuri propunere konsiliului se invite pe Ministeriu de a resolve sestiunea profesoriloru din Iași, sau dakle rațiuni majore de Stată Ilit opresku de a atinge acestb sestiune, de a publika selű pusinu konkursii pentru katedrele vakangi din Iași pentru ka Inregbmíntulu acolo se nu remite simtitu și paralisatu kumu se aste astezi. Konsiliului nu au voitu nisi o date se priméskb asestb propunere pentru kuvíntulu si o asemenea lucrare nu ar intra in atribugiunile sale. Ne oprimü aisea, klosí kadrulü restrínsu alü unui ziariu nu ne iertb se raportemu tóte ín kongruingele și kuriósele insidingi se s’au petrekutü ín asestü konsiliü. Destulă este kbtű amü spusu píni akumü pentru ka se íngelegb ușioru fib sine kb asestü konsiliü au kipetatü kiarű de la Inseputu o posigiune ku totulu falși și ki trebile instrukgiunei publise s’au íukurkatu akumu atetu de multü in kbtű numai ssie nimine kare este kalea legale. Astafelű unele lukriri se fak kite odate de kbtrb Ministeriu de a dreptulu, alte date se dau in desbaterea consiliului, se trag apoi orași înapoi supt kuvíntu kb nu suntu de resortulu seti, vedemu unele programe skolarie supscrise de kbtrb membrii konsiliului, altele numai de kbtri d. Ministru. Intr’unu kuvîntul întru kbtti se atinge de administragiune domnesse una kaosu intrego, și de óre se amü eștiO de multă din calea legale, noi kredemü kb ar fi multü mai bine se se disolvi acestui konsiliu și se lukreze Ministrulü singură kumü ílü va lumina Dumnezeu. Totu ar fi situagiunea mai netedb de klta kumü este astezî. Amű zisű la insenutü kb kont. siliulü au fostu Insirsinatü și ku elaborarea unui proiektu de lege pentru reorganisarea instrukgiunii publise. Elü au ínseputu asestb lucrare la care au luatu parte și supskrisulu. Nu ssima kumu și ín se kipu se va ispravi, nici avemu sertitudinea kb nu va fi destinată și asestü proektü de lege de a miri archiva ministeriuluĭ de kulte și instrukgiune publikb. De aseia kredemü utile a presinta publikuluĭ și mai alesu kamerei nóstre legiuitorie, kaie va ave in kuríndü a se okupa de instrukgiunea publikb, okasiunea bugeteloru, kbteva ideie a ku supra reoganislirii se o kredemű mai ORIGINEA AGRICULTURE! si DESVOLTAREA IEI LA ROMANI. (închinare). (Vezi No. 331, 332, 333 și 34). Desvoltarea Agrikultiirei la Romani. Komanii, kari aveau livezi și fînețe, minyineau și drepturi de islazi, pentru asea-n nu puțuri nisî odate a îmbunetisii livezile brt sele firessî. Daru livezile suntu hrana și viejja viteloru; darü daki vitele se faku ku atita mai bune ku kita și livezile sunt și ele mai bune, nu numai ki isiazulu nu este de nisî unu folosit, si este vetemitoriu, kisî vitele nisî nu se îmultjeskü, nisi nu se imbunetiiieskü acolo unde pisiunea, fiindu a tutulorü adiki a niminuî, nu póte fi îngrijite de sineva. Pentru asea a, sei mai istep munsitori, semeni erba Mediki sau Luzerni. Ajunseseri a o lucra așa de bine, în kita prisepuseri ki nu sere a fi greblate ku dingi de ferü, si ku diniiî de semină, și ziseau ki eauresse feriulü. Asia daru folosindu-me de spe rienjia stremosilorü lorü; kutezü se zik rominilorü ki nu vorü avé vite multe și frumóse pe kitü le va plisea mai bine unü islazü de kitü o livede bine lukrati; pe kitü nu vorü prefase ín livezi mai tóte bilple lorü; pe kitü nu vorü skimba islazilü selü íntinsü ínsi de neajunsü în niște petise de fínejje bine lukrate, bine semenate; pe kitü vorü tiia pidurile lorü ín lokü de a le sidi spre a se feri de lokusto si a ímbunitisi kuisatü. •> Kitü pentru Romani, de nu sidiaü pidurí, darü sídia și altoiea pomi mulijí, kisí le plisea pómele. Zikü darü ku Virgiliü la fii kare yeranü rominü: sidesse pomi firtate, kisí pómele, mînkindü fili-vorü alü teü nume kopií și și strinepopí. Daki, dupi Pliniü doue palmo domnessi de humi ajungea în Italia pentru griü, și daki patru erau destulă pentru pomi, asi unde mai petutindine humi se mesen ku stînginii, de se se nu se sidéski pomi kitü de mulgi? Omulü nu triiesse numai ku piine; afari de asesta îi trebue foku, lemne; și din zi în zi picturile se faku nevezute. Kitü pentru viie, pe kare romanii o lukra kumü nu se mai lukrézi, me voiü desluși mai multü. Se zise ki Noe ar fi aflatu-o, și k’arü fi fikutü vinü; o krezü daki Noé este E o n, adiki mintea saü d u h u 1 ü omului, daki este spirtü saü spirilü alü strugurilorü, alü vinului. 0 krezü pentru ki vin’u, gresesse, o e n-o s s’a fikut de la evreesse, Noé prin anagrami. Altriminte nu pogiü se krezü, pentru ki kumü amü spusü viia era kunoskuti deja in Kina kmdü ínki nu o aflase Noe ín Kaukasü; și ssimü ki Noe nisi nu kunossia Kina, nisi nu auzise vr’o date de ea. Hine darü ar putea se ziki numele aseluia kare intii a aflatü viie și a fikutti vină, kindu nemine nu ssie sine intií a fikutu bere; într’adevirü, Pliniü ne zise ki Galii aü aflatü saü inai bine aü niskositü b r a e a; darü asésta beuturi sémena mai bine ku braga slavilorü de kitü ku berea Germanilorü. Dupi kumü amu esplikatü, viia s’a affatű de sei d’intií pistori; și trekuri multe sekle pín’ a nu skóté vinü din struguri; pentru aseia, kmdü vedemü ín Italia sea vekii o géra ku nume de Oenotria adeki géra vinului, ne vine inai lesne se kredemű k’akólo s’a fikulü vinü pen- • Domnule Ministru.