Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)
1863-01-01
3 ROMANULUi 3 IANUARIU. komitetu, kare se cerceteze starea finanețeloră. D. I. Otetelesianu. Asa dori 9 9 si íatrebu pe d. Ministru, dalii pentru acestă împrumută de 5 milióne are înapoiate tóte listele ce s’a trimisă pe a fan, dalia ,suntă tóte efectuate, și s’a llmurită sobotelele si n’a remasă 9 bani neîmpliniți, dupi kumă vorbesce lumea. D. Min. Finanțieroră. M’ațî pusă pe mă terîmă pe care nu voiamă și Radu. Kundă amă venită la Ministeră amă vezută și acestă împrumută, kare, dupi kumă sciți, a fost votată pentru îmbumtțirea armatei și cumperarea de arme, prin urmare era ună credită specială deschisă Ministrului de resbență. Dară primele trebuințe ne urma a fi menajate pe fiecare zi, afișiată pe predecesorii mei de a întrebuința banii la alte lucuri. Aflîndu-me dară eu în fața unei legi votate de Adunare, amă fostă silită a me întreba daca potă urma totă asemenea pasă, și mi-am zisă, nu, pe kiti vreme este kredită specială, kare trebue respectată. Dară amă deosebită acestă kredită de 2,500,000, să-amă raportată la Ministeriul de resbelă, și amă zisă, celă ce lu-a întrebuințată din massa Statului este datoră Ministerului de resbelă. Apoi amu voită st> sciă daka s’a realisat« acele 5,000,000, amă intrată în cercetarea dosarelor, si asta nu amă gisită în Ministerul de finanțe, ci numai ki s’a figură 2,000 de liste, dară amă sobotită ki de vreme ce s’a cerută bani de la toti lumea. Municipalitițile trebue se le pistreze și amă cerută acesta de la Ministerul din întru, unde am gisitări s’a trimisă 2000 de liste și s’a înapoiată numai doue sute. Prin urmare tóte limuririle ce ve potă da pîm akurnă este dinasta Ministeriului de Interne. Vezîndă dară, d-loră, acestă abusă, amă flikutulliikului JJ jJClillU Ivili Jjiofokturile și municipalitățile ka și urmireski acele liste. Unulă din Prefekți, mi-a și respinsă, ki tóte listele cele gole s’a înapoiază, iară cele unde era vorba de subscrieri și de bani se perdusea. Me giseama dată, în fața uneî împrejuriî grele, și atunci amă pusă ku atîtă mai multă stiruința de a se urmiri acele liste. ku tóte aceste nu amă fostă limurită, și atunci amă fostă silită a publika prin Monitor« invitindă pe fiecare pistatoră ală unui bană a se înfițișa, fiindă-ki n‘am solută daki nu se [póte înfiișia la Visterii și împrumutitorul ă kare a dată bani. Apoi s’a zisă în lege, si se dea bonuri tipirite, și că în privința aceste amă publikată și vie fiecare a preschimba bonulă manuskrisă cu celă tipărită, în fine astăfelă amă gisită 2,800,000 datorii din cele cinci milióne. Acesta este istoria împrejumrilorü la acestă împrumută. De aceea am venită și ceru credită numai pentru 2,500,000, pe care ve rogă a lă vota, luci celorălu drept și trebue plitită. D. Has nașă. Domniloră, skopulă pentru care Komisiunea a numită delegația fost ă, fa iă de a aduce la Adunare limuriri de sumele versate în massa statului din împrumutură de cinci milione; 2-a de numerasă listelor trimise, de cele realisate și de cele înapoiate și nerealisate. Vase ziki komisiunea și-a înțelesă misiunea sa. Delegații însine au putută aduce acele limurirî, și tokmai din acesti neînțelegere ministerală aktuală nu este celă mai competentă a respunde și a da limurirî, fiindă ki acesta este ună pikată moștenită în ki din 1859. Venimă dară akumă prin raportă a cere numirea unui komitetă, bare se konstate kițibani s’a înkisuită, kite liste s’a trimisă, kite s’a efectuată și kite s’a înapoiată galé. Iară kită pentru kredită, trebue sulă optimă, pentru ki kiară în Adunare s’a vezută reclamiri pentru neesecutarea pliții procentului. D. Min. Finanțe 1 oră. Scopul guvernului este de a deslega acestă cestiune. Nu înțelegă ce póte face comitetulă de kilă a accepta deslușirile de la prefekturi. D. Z. Kantakuzino. Amă figiută și că parte din cei 5 delegați, dară, fiindă bolnavă, n’amă putută lua parte la lukurile lortt» Plierea de reă a kreskutv asumă în mine în urma esplikiriloră date de d- Ministru de Finanțe. D. I. Ota Aplipsianu. După declarația d-lui Ministru nu mai amă ce zice de kită și acestea tóte trebue să fie trebute undeva și prin urmare se așteptimă limuririle de la prefekturi, nici komitetulă nu póte merge p’afan. D. L. Katargiu. Prezumă a-ți vezută, d-loră, kindă in’amă adresată la d. Raportatură, i-am declarată ki nu înțelegă numirea unui altă komitetă kumă se zice în raportă; dară după explikațiele d-lui Ministru de finanțe, este forte durerosă, kindă după 4 ani de guvernă konstituțională, cerîndu-se sobotelile, si vie ministrulă la începutul sesiunii a ne declara formală ki este o mare desordine în finanțe. Prin urmare, deși la începutul discuțiunei amă fostă contra numirii komitetului, akumă vedă ki trebue numită acelă komitetă, kare să cerceteze nu numai sobotelele ci și starea finanțeloră, nici altă felă bidemă în rîpi, ne înkurkimă țara în datorii, pe bari nici ministerulă nu le scie. Sîntă dară și voteză pentru numirea unui komitetă, kare si cerceteze starea financeloră, și vazi și kreditele ce s’a deschisă guvernului pe ce s’a cheltuită și constatîndă tóte acestea și se supue judekiții cei ce au compromisă banii Statului. D. Ministru de Financie. Daka n’așă fi gisită tóte acelea de kani vorbi de lu Laskar Katargiu, n’așa fi butezată a zice ki amă gisită desordine. Inși, m’amă pusă cu stiruinți ale uimiri pe tóte și ale lunuri ; cu tóte acestea în 3 luni nu se póte limuri în kurkiturile din 4 ani. D. Lastearu Katargiu a insistată în numirea unei komisiuni, dară eu singură v’amă spusă ki Ministerulă reginzi în îndeplinirea acestei datorii. D. L. Katargiu a zisă ki nu s’arată sobotelele aniloru din urmă; acestea se voru da îudati ce veți isprivi sokotelele anilor de mai nainte. Sokotelele pe 61 s’a închisu la 30 Septembre 62, prin urmare n’amă avută nici timpul ă materială de konstatare. Kită pentru 60 și 62 amă primită konstatarea, și potii da semi, iară pentru 61 nu pofii, nici îmi trebue timpu ka si se studiu. D-nu Dumitru Ghika. Herusemu kuvîntulu plu’a nu vorbi d-nu Laskar Katargiu, akumă însi dupi cele zise de d-lui amu pucine de zisă. Adaugă și că mihnirea în hare amă fostă linbă e vorbită d-nî Ministru, kici mi-a fikută o impresune fórte triști, kici d-lui a fostă întokmai ka a unui turistă care vine și ne descopere lucruri neauzite, precumă sîntă ale turistului în pelerinagiă, iară nu are unui membru ală țerei. A vem guvernală si ne ziki, amăgisită urme de desordine, și fin a ne areta mesurile luate pentru urmirirea celoră karină lovită în încrederea națiunei. Acésta face ună efectă fórte tristă în țări. Se ne altimă la vecinii noștri Șerbi, karide și nu aă avantagiile nóstre, cu tóte acestea, krndă s’a figură mă împrumută națională, s’a versată totă în kasa Statului fin a lipsi una galbenă, pe iîndu la noi, unde se presupune ki s’a strînsă milióne pentru împrumută, nu s’aversată în Casa Statului de kită a miki frakții. Bogă dată pe d. Ministru a nu mai aștepta numirea komisiei, nici ea se va compune totă de Roiuinika și d vósln, ci a lua maesuri grabnice pentru deskoperirea adeverului, și pilduirea abuzului. D. Ministru de Finance. De aceste mesuri amă vorbită și că. Dară mai nainte de a se constata nu se póte pedepsi. Acești konstatare o urmireskă, și kindii o voiă termina voiă veni la Adunare. D. I. Butianu. Vin mai întîiu a declara ki rektifikarea fikmti de d. Ministru de finanțe a fostă drepti și d. Raportatore în skipatii din Vedere, saă póte ki nu era în Adunare, kîndu amă întrebată că pe d. Ministru, pentru kită plitesce Statulă procente din acestă împrumută de 5 milióne, fii’a mesteka ofrandele, și mi-a respunsă ki plitesce numai pentru 2,500,000. Pîm aci dară este regulată, ku procedura; dară din nenorocire este numai pîn’aci; kici se vede ki nu l’a servită memoria pe d. Ministru și a uitată ki după ce amu fostă la Visterii, amăgisită, pe kită ne aă spusă impiegații, numai 1,500,000 dară ku dobîndi, iară celăaltă ka ofrandi și fin procentă, greșiali, kumă vedeți, aprópe de ună milionă. Komisia verificitare, d-loră, aflîndu-se în faca proiectului de legea citită mai întîi d espunerea de motive din care n’a gisită nimică ka și o póti bunuri pentru justifikarea kreditului. Atunci ea a numită uă komitetă care si mergi la Ministerul de Finance, ka si la aceste limuriri, s’a fikută Ministeriului cunoscută ka si fie gata tóte hirtiele privitóre la aceste limuriri si d. Ministru a dată ordinile cuvenite. Asia dată amă fostă la Visterii, și prima cerere ce fikuimă a fostă la contabilitate a ne înfhisia tabloulă ce a avută Ministrulă 9 în vedere la facerea proiektului, și prin care s’a asigurată ki este ună definită de 15,000 lei, ni s’a respunsă însi ki nu aă acelă tabloă, și noi seamă observată ki nu se pate, nici Ministrulă nu vine a cere o lumi mai nainte de a se încredinga ki lipsesce și are trebuinți de ea; atunci ni s’a respunsă ki în adeveră acelă tabloă esisti dară este la d. Misistru; amu cerută kapia și ne-a spusă ki n’aă; amă trimisă akasi la d. Ministru, și d-lui nu era akasi. Atuncî dară amă fostă siliți și facem releventă adiki și vedemă kiti sumi a intrată din împrumută ka ofrandi, kîtă ku procentă și kită fin procentă; kîtă s’a plitită din procentă și kare e diferința; pentru acesta amă cerută partita acelui împrumută, și ni s’a dată una kare dupi declararea a însuși d. direktore nu ne póte desluși nimică. Amă cerută si ne dea închinarea soboteleloră pe fiecare ană, și ni s’a respunsă ki nu s’a încheiată, iar plata procentului nerespunzîndu-se a remasă ka datorii a Statului, mă altă impiegată ne a declarată ki s’aă plitită numai pe 1860 și d. dirept, ne a zisă ki nu s’aă plitită. Vezîndă apoi ki sobotelele sîntă înkurkate amă cerută si vedemă kîte bonuri s’a liberată și direktorulă ne a respunsă ki nu scie, atunci leamă spusă ki unde este kontabilitatea, kici nu se póte si nu scie Vistieria ce bonuri a dată afan, și ni s’a spusă ki nu scie, în urmi kapusă tresaninei ne a zisă ki póte dovedi, dară nu ne a dovedită. Apoi amă întrebată se ne arate celă puțin kiti sumi s’a respuns din acelă procentă? Ne a respuns ki nu știe pentru kit s’a plitită și de kasieriele distriktale; seamă cerută pe acelea și ne a respunsă ki nu li s’a trimisă nici pe 1860. Amă cerută în fine tablourile trimestriale; dar ne a respunsă ki pe 62 n’aă nici pe acestea tóte. Atunci le amă zisă ki a bilicată tóte regulele financiari și ne a respunsă asta este administrațiunea, asta sîntă amploiații noștri, dară vomă depeșt a ka și le trimiți. Le amă zis ki uă kasieră nu póte respunde fin mandate, firi ordine si leamă cerută ordinele, dar nu ne apasă înaintea ochilor, nici aceste limuriri. Atunci ne amă convinsă ki cuvintele d-lui Ministru din espunerea motivelor despre desordine, sîntă mai multă de kit adeverate, și ki acesti desordine se urmezi și astizî. — Ni s’a promisă în urmi, ki pîm a treia zi prin depeși telegrafice, ne va trimite uă tabloă dupi cererea nósta; dar a treia zi ne a respunsă ki amploiatură însurcinată cu acelă tabloă s’a bolnivită și a mai cerută în ki trei zile. Apoi a treia zi tocmai pe la 5 ore a venită ku un tablou kare nu era în condițiunile ce amă cerută noi, apoi amă deklarată ki noi nici numai putemă lua respunderea înaintea camerei de regularitatea acestui tablou, fiindă ki desordinea ce am gisită, kiară după deklarația d-loră impiegați ne da binueliki este inesantă. Pe urmi amă constatată și alte iregularități. Sub Ministeriul d-lui Plagino se deschisese ună kredetă de 800,000 lei pentru plata sccadenței bonuriloră din împrumutulă de 8 milione. Dară Ministrulă care i-a succedată a dată kredetulă la o parte, și a începută a cheltui acei bani firi soboteli, plitindă 67 mii lei ka procentă pentru acestă împrumută, fin deschidere de kredită, ci numai din Casa Statului, kare faptă,dupi regulele contabilității, este o mare abatere. V’ aduceți aminteri sub Ministeriulă Katargiu s’a votat ună kredetă de 400,000 lei pentru datoria flotantă și s’a specifikată ki acesti datorii este meniți a întîmpina plățile pentru kari nu a intrată suma în budgeta. Bă atunci m’amă temută ka nu kumva acestă kredetă se serve altoră miniștri înclusneți ka mă împrumută degijată, și amă zisă ki este multă mai mare derită suma împrumutului, aici se cere pe skadențele de 2, 3 și 6 luni. Și pe lungi avansulă ce facemă guvernului dună lobă și la ună adasă. Acesta ne a fostă temerea, și astizî acesti temere este adeveriti, nici prin tabloul ă ce ni se da de d. direktere , ni se areta ki împrumutulă s’a fikută de 9 milióne din kari s’a întorsă numai 2 și ceva. Prin urmare remine datorii a Statului 6 milióne și mai bine, asta în kită la finele anului ku modulă ce a urmată guvernulă o se vi gisiți ku mă împrumută de 10 milióne. Din acelă tablou se mai vede în ki ceva, adiki ki kiară asupra sumei de 400,000 s’a trebuiu pîm la finele anului procentulă la capitală. Vedeți dacă ki acesta este cea mai mare abatere din regulele contabilității și a datoriei ce are Ministrul de a observa voturile Kamerei. Tóte acestea, domniloră, m’au convinsă ki suntemă afundată pîm în gît în ună kausă, și kidaka nu se voră lua măsuri energice din partea guvernului, și ziku a guvernului, adem a puterii esekutive și a puterii legislative, avemă se mergemă la ună falimentă și nici la una falimentă fraudulosă. Nici în orice kasi de komerdă, kindă nu mai póte face onore datorieloră sele, și rimdă kontabilitatea se găsesce neregulați, atunci acea kasi e deklarati de fraudulosi; s’asigată acésta din eróre scă nu, e destulă ki înaintea giudekitoriei e deklarati de fraudulosi. Si kontabilitatea nasta se a aflată în cea mai mare desordine nu numai dupe regulele financiare de contabilitate, dar chiară dupe regulele celei mai mici case de comerciă. Amă uitată în ei ceva domnitoră. Amă vezută în ceea ce se numesce ,,Grand livre,u unde o scrisi datoria publiki, amă vezută zikări pentru datoria de 8 milione sau împrumutulă de 8 milióne, se afla ki au priimită nesce sume kreditorii Statului din împrumutută fikută de guvernă pentru fondurile emancipation. Rindă s’a fikută legea emancipațiuni s’a votată o sumi din care trebue se se pliteski, s’a gisită apoi ki emancipații aă fostu mai mulți de kită suma alokati, și sn]j kumikimia lui Gika s’a liberată bonuri. Amă gisită k din aceste bonuri s’a trebută în împrumutură de 8 milióne. Amă cerută di la d. direktori se ni se dea deslușiri, ș’amă întrebat kumă s’a figută acesti transmutare de a se trece o datorii în contra alteia, kare erau avantagiele pentru tesaurulă publikă, și kari suntă disposițiunile luate de ministeriă ce autorisezi acesti transmutare. Ni s’a aspuusu ki nu e nici o disposițiune, și ki s’a fikutu prin ordină verbale. Ki avantagială a fost ă, ki perindă trebuința a se pliti aceste honuri, și ne fiind bani în kasa statului, a priimită se se pliteski din împrumutură de 8 milione. Inși pentru acestă împrumută era votulă kamerei și otirîti întrebuințarea. Amă cerută ap ' se ne adunci honurile pentru fonduri emancipaților!!,karierau eliberate c lară ce împrumutase, s’aă vezută ki ku tale ki skadennn era ku termenul în urmă, ele se plăteshă, adiki ki s’afrikată înaintare de kapitaluri, ku trei l luni înainte. Procentulă era de 870. Amă întrebată apoi daka s’a ținută sobotela de diferența dintre procentulă de 8 milione ș’acela ală emancipațiloru. Ni s’a spusă ki nu a fostă nici o diferenții. Aci însi nu e vina d. Direktare, nici d-lui era în bine venită de dincolo de Milkova, și prin urmare n’a avută timpă se se informeze de tóte acestea. Amă întrebată apo daki se țină în soboteli acele diferirț, și ni s’a zisă ki se țină, însi noi nu amu avută nici o dovadi. Domniloră, neregularitatea provin de acolo ki s’a konfundată doue împrumuturi firi vre o disposițiune kamerei, fin miliară vre o disposițiune a konsiliului de miniștrii miliiară a ministrului în parte, și s’a fikută ‘a stufelu o plați înaintea stadenții, kilkindu-se regulele kontabililiții în defavorea Statului. Amă fikură întrebarea, sumă sau putută face asemene lucruri. Ni s’a respunsă asta, domniloră. Suntă comrciantă, amu dar averuri de deosebit feliuri, nu suntă că are în dreptă se trecă o datorii pe bonta alteia ? Auzindu acestea domniloră, nu am mai zisă nemiria, nici kmndă funkționarii suntă stepini absoluți, că nu am se mai discută cu asemene opiniuni, și d’aceea le lasă la apreciarea d-st. Sfirșescă, domniloră, adukindu-ne aminte, și neamă convinsă de desordine Inspuimíntizare, și ki nu este nici o urmi miliară ki suntemă p a drumulu de a se pune o reguli ‘în financie, nici miliară atita kită ^ punem țăra în stare se scie unde St ațli- D. Minis, de financi*"!’ Domni soră, mi s’a zisă ki amă fik-ut& o descriere despre posițiunea finsă^uiebrăka și cum ar fi resultatu din preumblarea mul ^turistă, și apoi d. Brdianu în espunerea sa a morsă ka o albim din skinu in shină. I Domniloră, înci de la începută, de la deschiderea kamerei kiară, că singur amu declarată desordinea, și faktulă merturisesce domniloră, ki ku toti desordinea, ministeriul ă a dată unu tabloă, și tabloul ă este adeverată; dari ară fi desordinea asia burnă zice dumneiul a Ș* A putută că are kulege datele și cifrele, fin și amu insemnirile necesarii? ași putută se me rostesku asupra unei kause? Kuiuu puteți domniloră pretinde o îndreptare așia de kurîndi, și kiară de îndati ? Voiă gri ziliă, ki 'ieii 115 a fikută simpulă, te elă tre*ue se îndrepte, încetă, încetă, nu se póte de odati și îndati. Ceea ce a fikulă patru ani, trei luni nu potă îndrepta. Domniloră, nu amă fostă lați la tote convorbirile înșirate de d. Bratianu vi potă spune ki în zilele trei sute, cereri un,i~se limuriri de Intre â 9 9