Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)

1863-01-01

3 ROMANULU­­i 3 IANUARIU. komitetu, kare se cerceteze starea fi­­nanețeloră. D. I. Otetelesianu. Asa dori 9 9 si íatrebu pe d. Ministru, dalii pen­tru acestă împrumută de 5 milióne are înapoiate tóte listele ce s’a trimisă pe a fan, dalia ,suntă tóte efectuate, și s’a llmur­ită sobotelele si n’a remasă 9 bani neîmpliniți, dupi kumă vorbesce lumea. D. Min. Finanțieroră. M’ațî pusă pe m­ă terîmă pe care nu voiamă și Radu. Kundă amă venită la Mini­­steră amă vezută și­­ acestă împrumută, kare, dupi kumă sciți, a fost­ votată pentru îmbumt­țirea armatei și cum­­perarea de arme, prin urmare era ună credită specială deschisă Ministrului de resbență. Dară primele trebuințe ne urma a fi menajate pe fie­care zi, a­fișiată pe predecesorii mei de a între­buința banii la alte lucuri. Aflîndu-me dară eu în faț­a unei legi votate de Adunare, amă fostă silită a me întreba daca potă urma totă asemenea pasă, și mi-am zisă, nu, pe kiti vreme este kredită specială, kare trebue respec­­tată. Dară amă deosebită acestă kre­dită de 2,500,000, să-amă raportată la Ministeriul­ de resbelă, și amă zisă, celă ce lu-a întrebuințată din massa Statului este datoră Ministerului de res­belă. Apoi amu voită st> sciă daka s’a realisat« acele 5,000,000, amă in­trată în cercetarea dosarelor­, si asta nu amă gisită în Ministerul­ de finanțe, ci numai ki s’a figură 2,000 de liste, dară amă sobotită ki de vreme ce s’a cerută bani de la toti lumea. Munici­­palitițile trebue se le pistreze și amă cerută acesta de la Ministerul­ din în­tru, unde am gisită­ri s’a trimisă 2000 de liste și s’a înapoiată numai doue sute. Prin urmare tóte limuri­­rile ce ve potă da pîm akurnă este din­asta Ministeriului de Interne. Ve­­zîndă dară, d-loră, acestă abusă, amă flikutu­l­liikulu­i JJ jJClillU Ivili Jjiofok­turile și municipalitățile ka și urmi­­reski acele liste. Unulă din Prefekți, mi-a și respinsă, ki tóte listele cele gole s’a înapoiază, iară cele unde era vorba de subscrieri și de bani se per­­dusea. Me giseama dată, în fața u­­neî împrejuriî grele, și atunci amă pusă ku atîtă mai multă stiruința de a se urmiri acele liste. ku tóte ace­ste nu amă fostă limurită, și atunci amă fostă silită a publika prin Moni­tor« invitindă pe fie­care pistatoră ală unui bană a se înfițișa, fiindă-ki n‘am solută daki nu se [póte înfi­ișia la Visterii și împrumutitorul ă kare a dată bani. Apoi s’a zisă în lege, si se dea bonuri tipirite, și că în pri­vința aceste amă publikată și vie fie­­care a preschimba bonulă manuskrisă cu celă tipărită, în fine astăfelă amă gisită 2,800,000 datorii din cele cinci milióne. Acesta este istoria împreju­­mrilorü la acestă împrumută. De aceea am venită și ceru credită numai pen­tru 2,500,000, pe care ve rogă a­ lă vota, luci celoră­lu drept și trebue plitită. D. Has nașă. Domniloră, sko­­pulă pentru care Komisiunea a numită delegați­a fost ă, fa iă de a aduce la Adunare limuriri de sumele versate în massa statului din împrumutură de cinci milione; 2-a de numerasă listelor­ tri­mise, de cele realisate și de cele îna­­poiate și nerealisate. Va­se ziki ko­misiunea și-a înțelesă misiunea sa. De­legații însi­ne au putută aduce acele li­­murirî, și tokmai din acesti neînțele­gere ministerală aktuală nu este celă mai competentă a respunde și a da li­­murirî, fiindă ki acesta este ună pi­­kată moștenită în ki din 1859. Venimă dară akumă prin raportă a cere numirea unui komitetă, bare se konstate kițibani s’a înkisuită, kite liste s’a trimisă, kite s’a efectuată și kite s’a înapoiată galé. Iară kită pentru kredită, trebue sulă optimă, pentru ki kiară în Adu­nare s’a vezută reclamiri pentru ne­­esecutarea pliții procentului. D. Min. Finan­ț­e 1 o­ră. Sco­pul­ guvernului este de a deslega a­­cestă cestiune. Nu înțelegă ce póte face comitetulă de kilă a accepta des­lușirile de la prefekturi. D. Z. Kantakuzino. Amă fi­­giută și că parte din cei 5 delegați, dară, fiindă bolnavă, n’amă putută lua parte la lukurile lortt» Plierea de reă a kreskutv asumă în mine în urma esplikiriloră date de d- Ministru de Finanțe. D. I. Ota Aplipsianu. După de­­clarația d-lui Ministru nu mai amă ce zice de kită și acestea tóte trebue să fie trebute unde­va și prin urmare se așteptimă limuririle de la prefekturi, nici komitetulă nu póte merge p’afan. D. L. Katargiu. Prezumă a-ți vezută, d-loră, kindă in’amă adresată la d. Raportatură, i-am declarată ki nu înțelegă numirea unui altă komitetă kumă se zice în raportă; dară după explikațiele d-lui Ministru de finanțe, este forte durerosă, kindă după 4 ani de guvernă konstituțională, cerîndu-se sobotelile, si vie ministrulă la începu­­tul­ sesiunii a ne declara formală ki este o mare desordine în finanțe. Prin urmare, de­și la începutul­ discuțiunei amă fostă contra numirii komitetului, akumă vedă ki trebue numită acelă komitetă, kare să cerceteze nu numai sobotelele ci și starea finanțeloră, nici altă felă bidemă în rîpi, ne înkurkimă țara în datorii, pe bari nici ministerulă nu le scie. Sîntă dară și voteză pen­tru numirea unui komitetă, kare si cerceteze starea financeloră, și vazi și kreditele ce s’a deschisă guvernului pe ce s’a cheltuită și constatîndă tóte acestea și se supue judekiții cei ce au compromisă banii Statului. D. Ministru de Finan­ci­e. Da­ka n’așă fi gisită tóte acelea de kani vorbi de lu Laskar Katargiu, n’așa fi butezată a zice ki amă gisită desor­dine. Inși, m’amă pusă cu stiruinți ale uimiri pe tóte și ale lunuri ; cu tóte acestea în 3 luni nu se póte li­­muri în kurkiturile din 4 ani. D. La­­stearu Katargiu a insistată în numirea unei komisiuni, dară eu singură v’amă spusă ki Ministerulă reginzi în înde­plinirea acestei datorii. D. L. Katar­giu a zisă ki nu s’a­rată sobotelele aniloru din urmă; acestea se voru da îudati ce veți isprivi sokotelele ani­­lor­ de mai nainte. Sokotelele pe 61 s’a închisu la 30 Septembre 62, prin urmare n’amă avută nici tim­pul ă ma­terială de konstatare. Kită pentru 60 și 62 amă prim­­ită konstatarea, și potii da semi, iară pentru 61 nu pofii, nici îmi trebue timpu­ ka si se studiu. D-nu Dumitru G­h­i­k­a. Heru­­semu kuvîntulu plu’a nu vorbi d-nu Laskar Katargiu, akumă însi dupi cele zise de d-lui amu pucine de zisă. A­­daugă și că mih­nirea în hare amă fostă linbă e vorbită d-n­î Ministru, kici mi-a fikută o impre­sune fórte triști, kici d-lui a fostă în­tokmai ka a unui turistă care vine și ne desco­­pere lucruri neauzite, precumă sîntă ale turistului în pelerinagiă, iară nu are unui membru ală țerei. A vem­ guvernală si ne ziki, amă­gisită ur­me de desordine, și fin a ne areta mesurile luate pentru urmirirea celoră kari­nă lovită în încrederea națiunei. Acésta face ună efectă fórte tristă în țări. Se ne altimă la vecinii noștri Șerbi, kari­de și nu aă avantagiile nóstre, cu tóte acestea, krndă s’a fi­­gură m­ă împrumută națională, s’a ver­sată totă în kasa Statului fin a lipsi una galbenă, pe i­îndu la noi, unde se presupune ki s’a strînsă milióne pen­tru împrumută, nu s’a­versată în Casa Statului de kită a miki frakții. Bogă dată pe d. Ministru a nu mai aștepta numirea komisiei, nici ea se va com­pune totă de Roiuini­ka și d­ vósln, ci a lua maesuri grabnice pentru des­koperirea adeverului, și pilduirea abu­zului. D. Ministru de Finance. De aceste mesuri amă vorbită și că. Dară mai nainte de a se constata nu se póte pedepsi. Acești konstatare o urmi­­reskă, și kindii o voiă termina voiă veni la Adunare. D. I. Butianu. Vin mai întîiu a declara ki rektifikarea fikmti de d. Ministru de finanțe a fostă drepti și d. Raportatore î­n skipatii din Vedere, saă póte ki nu era în Adunare, kîndu amă întrebată că pe d. Ministru, pen­tru kită plitesce Statulă procente din acestă împrumută de 5 milióne, fii’a mesteka ofrandele, și mi-a respunsă ki plitesce numai pentru 2,500,000. Pîm aci dară este regulată, ku procedura; dară din nenorocire este numai pîn’aci; kici se vede ki nu l’a servită memo­ria pe d. Ministru și a uitată ki după ce amu fostă la Visterii, amă­gisită, pe kită ne aă spusă impiegații, numai 1,500,000 dară ku dobîndi, iară celă­altă ka ofrandi și fin procentă, gre­­șiali, kumă vedeți, aprópe de ună mi­­lionă. Komisia verificitare, d-loră, a­­flîndu-se în fac­a proiectului de lege­a citită mai întîi d espunerea de motive din care n’a gisită nimică ka și o póti bunuri pentru justifikarea kredi­­tului. Atunci ea a numită u­ă komi­tetă care si mergi la Ministerul­ de Finance, ka si la aceste limuriri, s’a fikută Ministeriului cunoscută ka si fie gata tóte hirtiele privitóre la a­­ceste limuriri si d. Ministru a dată ordinile cuvenite. Asia dată amă fostă la Visterii, și prima cerere ce fiku­­imă a fostă la contabilitate a ne în­­fh­isia tabloulă ce a avută Ministrulă 9 în vedere la facerea proiektului, și prin care s’a asigurată ki este ună defi­nită de 15,000 lei, ni s’a respunsă în­si ki nu aă acelă tabloă, și noi se­amă observată ki nu se pate, nici Ministrulă nu vine a cere o lumi mai nainte de a se încredinga ki lipsesce și are trebuinți de ea; atunci ni s’a respunsă ki în adeveră acelă tabloă esisti dară este la d. Misistru; amu cerută kapia și ne-a spusă ki n’aă; amă trimisă akasi la d. Ministru, și d-lui nu era akasi. Atuncî dară amă fostă siliți și facem releventă adiki și ve­­demă kiti sumi a intrată din împru­mută ka ofrandi, kîtă ku procentă și kită fin procentă; kîtă s’a plitită din procentă și kare e diferința; pen­tru acesta amă cerută partita acelui împrumută, și ni s’a dată una kare dupi declararea a însu­și d. direktore nu ne póte desluși nimică. Amă ce­rută si ne dea închin­area soboteleloră pe fie­care ană, și ni s’a respunsă ki nu s’a încheiată, iar plata procentului nerespunzîndu-se a remasă ka datorii a Statului, m­ă altă impiegată ne a declarată ki s’aă plitită numai pe 1860 și d. dirept, ne a zisă ki nu s’aă pli­­tită. Vezîndă apoi ki sobotelele sîntă înkurkate amă cerută si vedemă kîte bonuri s’a liberată și direktorulă ne a respunsă ki nu scie, atunci le­amă spusă ki unde este kontabilitatea, kici nu se póte si nu scie Vistieria ce bonuri a dată afan, și ni s’a spusă ki nu scie, în urmi kapusă tresaninei ne a zisă ki póte dovedi, dară nu ne a dovedită. A­­poi amă întrebată se ne arate celă puțin kiti sumi s’a respuns din acelă procentă? Ne a respuns ki nu știe pentru kit s’a pli­­tită și de kasieriele distriktale; se­amă cerută pe acelea și ne a respunsă ki nu li s’a trimisă nici pe 1860. Amă ce­rută în fine tablourile trimestriale; dar ne a respunsă ki pe 62 n’aă nici pe acestea tóte. Atunci le amă zisă ki a bilicată tóte regulele financiari și ne a respunsă asta este administrațiunea, asta sîntă amploiații noștri, dară vomă depeșt a ka și le trimiți. Le amă zis ki u­ă kasieră nu póte respunde fin mandate, firi ordine si le­amă cerută ordinele, dar nu ne a­pasă înaintea o­­chilor, nici aceste limuriri. Atunci ne amă convinsă ki cuvintele d-lui Mi­nistru din espunerea motivelor­ des­pre desordine, sîntă mai multă de kit adeverate, și ki acesti desordine se urmezi și astizî. — Ni s’a promisă în urmi, ki pîm a treia­ zi prin depeși telegrafice, ne va trimite u­ă tabloă dupi cererea nósta; dar a treia­ zi ne a respunsă ki amploiatură însurci­­nată cu acelă tabloă s’a bolnivită și a­ mai cerută în ki trei zile. Apoi a treia zi tocmai pe la 5 ore a venită ku un tablou kare nu era în condițiunile ce amă cerută noi, apoi amă deklarată ki noi nici numai putemă lua respunderea înaintea camerei de regularitatea aces­tui tablou, fiindă ki desordinea ce am gisită, kiară după deklarația d-loră impiegați ne da binueli­ki este ine­­santă. Pe urmi amă constatată și alte iregularități. Sub Ministeriul­ d-lui Plagino se deschisese ună kredetă de 800,000 lei pentru plata sccadenței bo­­nuriloră din împrumutulă de 8 milione. Dară Ministrulă care i-a succedată a dată kredetulă la o parte, și a înce­pută a cheltui acei bani firi soboteli, plitindă 67 mii lei ka procentă pentru acestă împrumută, fin deschidere de kredită, ci numai din Casa Statului, kare faptă,­­dupi regulele contabilității, este o mare abatere. V’ aduceți aminte­ri sub Ministeriulă Katargiu s’a votat ună kredetă de 400,000 lei pentru da­toria flotantă și s’a specifikată ki ace­­sti datorii este meniți a întîmpina plă­­țile pentru kari nu a intrată suma în budgeta. Bă atunci m’amă temută ka nu kum­va acestă kredetă se serve al­­toră miniștri înclusneți ka m­ă împru­mută degijată, și amă zisă ki este multă mai mare de­rită suma împru­mutului, aici se cere pe skadențele de 2, 3 și 6 luni. Și pe lungi avansulă ce facemă guvernului dună lobă și la ună adasă. Acesta ne a fostă teme­rea, și astizî acesti temere este ade­­veriti, nici prin tabloul ă ce ni se da de d. direktere , ni se areta ki îm­­prumutulă s’a fikută de 9 milióne din kari s’a întorsă numai 2 și ceva. Prin urmare remine datorii a Statului 6 milióne și mai bine, asta în kită la fi­­nele anului ku modulă ce a urmată guvernulă o se vi gisiți ku m­ă îm­prumută de 10 milióne. Din acelă ta­blou se mai vede în ki ceva, adiki ki kiară asupra sumei de 400,000 s’a tre­­buiu pîm la finele anului procentulă la capitală. Vedeți dacă ki acesta este cea mai mare abatere din regulele con­tabilității și a datoriei ce are Ministrul de a observa voturile Kamerei. Tóte acestea, domniloră, m’au con­vinsă ki suntemă afundată pîm în gît în ună kausă, și ki­daka nu se voră lua măsuri energice din partea guver­nului, și ziku a guvernului, adem­ a puterii esekutive și a puterii legislative, avemă se mergemă la ună falimentă și nici la una falimentă fraudulosă. Nici în ori­ce kasi de komerd­ă, kindă nu mai póte face onore datorieloră se­­le, și rimdă kontabilitatea se găsesce neregulați, atunci acea kasi e dekla­­rati de fraudulosi; s’a­sigată acésta din eróre scă nu, e destulă ki înain­tea giudekitoriei e deklarati de frau­­dulosi. Si kontabilitatea nasta se a aflată în cea mai mare desordine nu numai dupe regulele financiare de con­tabilitate, dar chiară dupe regulele ce­lei mai mici case de comerciă. Amă uitată în ei ceva domnitoră. Amă vezută în ceea ce se numesce ,,Grand livre,u unde o scrisi datoria publiki, amă vezută zikă­ri pentru datoria de 8 milione sau împrumutulă de 8 milióne, se afla ki au­ priimită nesce sume kreditorii Statului din îm­­prumutută fikută de guvernă pentru fondurile emancipation­. Rindă s’a fikută legea emancipa­­țiuni s’a votată o sumi din care trebue se se pliteski, s’a gisită apoi ki eman­cipații aă fostu mai mulți de kită su­ma alokati, și sn]j ku­mikimia lui Gi­­ka s’a liberată bonuri. Amă gisită k din aceste bonuri s’a trebută în îm­prumutură de 8 milióne. Amă cerută di la d. direktori se ni se dea deslușiri, ș’amă întrebat kumă s’a figută aces­ti transmutare de a se trece o dato­rii în contra alteia, kare erau avan­­tagiele pentru tesaurulă publikă, și ka­ri suntă disposițiunile luate de minis­­teriă ce autorisezi acesti transmutare. Ni s’a aspuusu ki nu e nici o dispo­­sițiune, și ki s’a fikutu prin ordină verbale. Ki avantagială a fost ă, ki perindă trebuința a se pliti aceste honuri, și ne fiind bani în kasa statu­lui, a priimită se se pliteski din îm­­prumutură de 8 milione. Inși pentru a­­cestă împrumută era votulă kamerei și o­­tirîti întrebuințarea. Amă cerută ap ' se ne adunci honurile pentru fonduri­­ emancipaților!!,kari­erau eliberate c­ lară ce împrumutase, s’aă vezută ki ku tale ki skadennn era ku termenul­ în urmă, ele se plăteshă, adiki ki s’a­frikată înaintare de kapitaluri, ku trei l luni înainte. Procentulă era de 870. Amă întrebată apoi daka s’a ținută sobotela de diferența dintre procen­­tulă de 8 milione ș’acela ală emanci­­pațiloru. Ni s’a spusă ki nu a fostă nici o diferenții. Aci însi nu e vina d. Direktare, nici d-lui era în bi­ne venită de dincolo de Milkova, și prin urmare n’a avută timpă se se informe­ze de tóte acestea. Amă întrebată apo daki se țină în soboteli acele diferirț, și ni s’a zisă ki se țină, însi noi nu amu avută nici o dovadi. Domniloră, neregularitatea­ provin de acolo ki s’a konfundată doue îm­prumuturi firi vre o disposițiune kamerei, fin miliară vre o disposi­țiune a konsiliului de miniștrii mi­­liiară a ministrului în parte, și s’a fi­­kută ‘a stufelu o plați în­aintea staden­­ții, kilkindu-se regulele kontabilili­ții în defavorea Statului. Amă fikură întrebarea, sumă sau putută face asemene lucruri. Ni s’a respunsă asta, domniloră. Suntă com­r­­ciantă, amu dar averuri de deosebit­­ feliuri, nu suntă că are în dreptă se trecă o datorii pe bonta alteia ? Auzindu acestea domniloră, nu am mai zisă nemiria, nici kmndă funkțio­­narii suntă stepini absoluți, că nu am se mai discută cu asemene opiniuni, și d’aceea le lasă la apreciarea d-st­. Sfirșescă, domniloră, adukindu-ne aminte, și ne­amă convinsă de desor­dine Inspuimíntizare, și ki­ nu este nici o urmi miliară ki suntemă p a dru­­mulu de a se pune o reguli ‘în finan­­­cie, nici miliară atita kită ^ punem țăra în stare se scie unde S­t ațli- D. Minis, de fi­nan­ci*"!’ Domni­ soră, mi s’a zisă ki amă fik-ut& o des­­criere despre posițiunea finsă­^uieb­ră­­ka și cum ar fi resultatu din preum­blarea m­ul ^turistă, și apoi d. Brdia­­nu în espunerea sa a morsă ka o al­bim din skinu in sh­ină. I Domniloră, înci de la începută, de la deschiderea kamerei kiară, că singur amu declarată desordinea, și faktulă merturisesce domniloră, ki ku toti de­sordinea, ministeriul ă a dată unu ta­bloă, și tabloul ă este adeverată; dari ară fi desordinea asia b­urnă zice dum­neiul a­ Ș* A putută că are kulege da­tele și cifrele, fin și amu insemni­­rile necesarii? ași putută se me ros­tesku asupra unei kause? Kuiuu puteți domniloră pretinde o îndreptare așia d­e kurîndi, și kiară de îndati ? Voiă gri ziliă, ki 'i­eii 11­5 a fikută simpulă, te elă tre*ue se­­ îndrepte, încetă, în­­cetă, nu se póte de odati și îndati. C­eea ce a fikulă patru ani, trei luni nu potă îndrepta. Domniloră, nu amă fostă lați la tote convorbirile înșirate de d. Brati­­anu vi potă spune ki în zilele trei s­­ute, cereri un,i~se limuriri de Intre â 9 9

Next