Romănulŭ, februarie 1863 (Anul 7)

1863-02-01

98 ROMANULU 7,3 FEVRUARIU. TEATRULU DE RESBEL ÎN POLONIA, ji Dupi nuvelele din urmă nu mai si póte fi vorba d’o grabniki împuiuire a mișkirii din Polonia. Trupele ru sesii n’au isbutitu la in>ieputulu insurrekțiunii a ’nibuși bandele mité și iso 1late, erü d’atuniî înkua aieste miié Ii bande s’au transformată în despărțiri numeróse, s’au armate, s’au organisatu s ‘ și primeskă pe toți ziua mari kontini ‘ ginți din tóte klasile poporațiunii polone. Hitimă într’o skrisorii din partea Im lokului, ki ori ie polonese este oblig ^ jata a lua parte la insurekțiune, deși I“ Jrü fi convinsu ki resistența va fi în * II reșertă. „Daki mergă toți, nu potă ^ remmé singură înapoi Iu L’aude a tiesea de la ómen! din clasale cele mai jărute și ei mergu toți. în scurtil timpü I | ^orti sosi în Polonia și emigranții de la Paris, Londra și din Italia și vonă riduie fokuilă unui nou nutrimentu. La Paris n’a remasa înapoi din toti erai j ^rațiunea poloni deliită aristokrațiii, iarü aceștia au fostă siliți a pliti partitei insurekționale sume kotasali supta titlu de kontribuțiune naționale. La inceputur luptei insurginții, aveau mare r lipsi de arme de forță, leia se a miri turitu însuși guvernulă russeska prin organulü sea „Dziennik-Pawszechny,“ aiea lipsi nu mai esisie astizi. Polonesii au arme d’ajunsă și se de t mai lipseste vorü síi a ?și le se prăkura. în aiésti ș privinți evreii le fuku mari serviții. La Paris singurii țină israelită jolenese a kumperatsi septemma trekuti arme pentru 10,000 ruble și a plecatü îndati la Bruxelles totă pentru a iestii skopu. Guvernulii ruseskă se vede kia aflată seva de spre atasta, kiti la 27 și 28 Ianuarie s’a arestată la Warszawa mai mulți komercianți israeliți și orice koletă care sosește cu drumul de seră se deschide mai ’nainte d’a se preda adresaților c ii însemnetatea evenimenteloră resulti și din re’nforturilor trupelor rusești. Calea ferată între Warszawa și Petersburg este întrerupți în mai multe locurî, podurile iei sunt stricbate sau demipenate, astăfelă în riită nu póte fi întrebuințați, d’aiea-a s’a vezută silită guvernală ruseskă a transporta corpulu seă de eliti prin Dünnaburg, Kowno, Eichtkuhnen în Prussia și d’akolo prin kăile ferate prusiane la Polonia. Felul resbelului este ună resibelă de partisan (guerilla) cu tote ,adanițele sale. Nu numai drumurile de seră la Lithuania și la Viana sunt strikate, ci și multe din celelalte strate; podurile mai tate sunt densenate. Insurgenții atabi despirțiri de trupe mai mice și le ieu armele, evitindă desplrțirile rele mari, ori unde 1 potă, pună mina pe basele guvernului și le deșerți. Aieste bande s’afîti totă d’a 1 j, 1 J5 ik Iuna firi veste akolo unde nu creă de lokă asteptate și suntă fórte bine informate despre tóte mișiunile inamic« 1 kului, kare din ikontra nu póte afla nimică despre posițiunea polanesiloră sau este dusă înitr’admisă în erore. Nuvelele cele mai prospite din teatrul de resbelă sunt relative la Polonia meridionale. Orișelul Skala, 3 mile departe de Krakovia, a fostă luată la 30 ianuariă de ins arginți; noptea între 1 și 2 Fevruarie au luată asemenea și Michalowice unde s’ afli biuroulă duamariu, care s’afli și mai aprópe de Krakovia. Soldații d’akolo au fost desarmați și kasa guvernului luați. La orașiul Olkuss rușii a isbutitü a skipa kasa ku banii; soldații și gendarmii au fugită cu dînsa la Miachow, unde s’afli o garnisóne de mai multe mii de ómeni. Insurginții eviți lupte mai mari; dară în Polonia meridionale suntă ^póte puține orașie kari se nu fi fostă visitate de insurginți. Unde n’aă putută gisi case guvernimentali sau miie de spirțire de trupe, nă dobîndită iei puțină avantagială de a-și procura provisiunî alimentarie, bani și noui kombatanți. Unele bande au petrunsă pîni în Volhynia. Puterea de kipetenie a insurginților, în distriktul Sandomir spre Galiția Okiidintale tibereste aprope de la Wondork și este în numeră de 5000 ómeni; puterea loră de kipetenii îji distriktulu Lubelski spre Galiția orientali s’aduni lîngi Kasimirz pe Vistula și este totă atită de numeroși. Afan din aceste doue mari korpurî esisti o mulțime de korpuri mai mice se fakă necontenite diversiuni și rekunosteri și împusiii astuferă insurecțiunea peste toți țara. Ună asemenea karpă mobile a atacatü la 1 Fevruarie noptea la 3 ore onșelulă Tomaszow (în drumul ă spre Zolkiew) și a gonită d’akolo pekasalî, kari s’aă retrasă spre Zamosk. Perderea ambelară plinî de morți și vulnerația fostă de 50 ómeni. După acesta korpulă insurgenții oră s’aă retrasă criși în picturi spre a renoi în alti parte acesti stratagemi. In genere taktika insurgințiloră pare a fi d’o kamu dați d’a nu slibi puterea tară prin okupare și aperare de orașe. Ei imleskă asupra unui lobă și apoi dupi se vă isbutita în skopulătară, se retragă érist. Nu se stie, kmdă puterea koncentrația polonesitară va buteza a ierea o lupti mai mare și obitilii regulați , dară dupi toti aparința resbelulă de partisani va continua mai multă timpă. Despre insurekțiunea din Nord- Estul Polonei și din Lithuania ne lipsescă nici amenuntele din hausa depirtiriî 1 erei mari. Dară depeșile iele mai noi des la Petersburgă ne lași Ea presupune, ki și akolo resbelulă de guerilla kontinui firi întrerupere. Este probabile ki polonesii dispună akolo de puteri mai numerase de kită în Polonia meridionale. La ondintele și la Nord-Vestul Poloniei, prekumă și’n apropierea imediați de Warszawa nu s’afli pîni akumă bande mai mari și iele miiînă mare nevoi a se ține ascunse spre a pute siripa la Sud. Starea lucruriloră fiindă astăfelă, raporturile despre unele biruințe ale trupelor rusești suntă numai d’o însemnătate sekundarii, pe astă timpă kon> ținui resbelulă de partisani. Ziariul „Czas“ publiki nuvele din Warszawa și zise ki teatrele d’akolo , (kari nu erau visitate de polonesî) s’au transformată în kasarme; ki la îmbarkidera drumului de seră s’a așezată o despirțire de grenitari și ki funkționarii drumului de seră aă fostă siliți a priisi locuințele tară. Rușii tratezi pe prisoniirii tară cu mare kruzime, îi legi atită de tare în kitu ósele trosineskă, bată pe iei legați cu paturile puștiloră, Îi lași nemmirați și—i și I omóri. Polonesii din kontri se condukă forte kavalaresie ku rușii prisonieri. I La Malkin insurgenții au kaptivată mai mulți ofițiri superiori, între care și I generalilă de ingineri Tajwittler, s’aă mulțumită a-i desarma și, dupi ie ’i-aă tratată ku ieai, ta aă dată libertatea. I în Warszawa s’afli o mulțime de solii și de kopiî de ofițeri ruși, ie aă fugită akolo din provincie. Guvernulă, veizînduse amenințată d’o dați la multe lokurî, nu mai știe înkotro dirige puterile sale armate; țeranii, pe kari ja komptată, se pronunțai din zi în zi mai multă în favorea mișkirii și’n Podlachia I și’n ținutulă Augustovo aă fikută kausi koruni ku instigințiî. Ziariulă litografiată de la Viena I „General-Correspondenz“ publikă 6 epistoli din fruntaria polono-ruseski kare I zise între altele: în kapulă juniloru, între I kari mulți studiați, kari intri în armia ; I insurginți tară s’afli mai ku semi gari; I baldianî și elevi din fosta skali militari poloni de la Nizzar Unu numeră i de juni de la Leopold a trecută peste I fruntarii, unii dintr’înșii au fostă readuși și înapoi; între aieștia s’afli și poetulă polonesă Mîncyslaw Romanowski. Se afikm ki generaliulă Miroslawski a sosită în regatul Poloniei. Insurecțiunea se ’ntinde din ie în ie mai multă și organisarea iei p’ună plană bine combinată de la îmepută înaintezi. Astăzi mai toti Lithuania s’afli în deplini reskóli și țeranii ținutului Lublin întri în ridurile insurgințiloră. în Warszawa kiară nu s’afigată nicî o reskóli de falii sau publiki, dară orașială s’afli suptă terorismulă partitei revoluționare. Agitațiunea și simpatia aă ajunsă în kulme și ’n Galiția, deși nimeni nu se ghîndește a transmuta mișcarea pe teritoriulă austriacă. Nu esiste nici nici ună periklu pentru Austria, dară pentru Rusia pate proveni din actualea reskeli unu periklu seriosu, fiindă și agitațiunile emigranțiloră alții din ie în ce mai multă efectul ă soră. Polonesii se bată cu obișnuita loră bravuri și birbiții și kosarii (ómeni armați cu kase) suntă și akumă iei mai temuți. Proclamațiunile komitatului revoluționariă, kari promiti țeraniloră pămînturile se aă posesă pini akumă ka kiriași în proprietate asoluti aă produsă efectulă soră. : • I ’« 1 j * _ 1 Terminindă relațiunea nóstre vom lua mici leia ie zire ziarială klerikale „Monde“: „Este învederată ki lupta este inegali și ki n’a fostă ku putinți de kită prin birbiia bombatanțiloru. Isbukniti fin pregitire, fin munițiuni, fin konduktor, vedemă ki insurekțiunea kresie și se ’ntinde. Acesta este multă firi a vorbi de is-obînzile de a ciștigată prin akum Polonesii. Kausele principali ale insurekțiunii polone suntă kruziaele ku kari s’aă tratată rekruțiî polonesî și trista sortele-i aștepți în armia rus seski, unde sunt persecutați și pentru religiunea loră. Lupta actuale dar este nu numai o lupți naționale, ci și o lupți de desperare, în care intri și elementulü religioși.“ Despre Centralisațiune. (Veil No. de la 37 si 31 IanHariu.) Revoluțiunea lea mare aduse Franției mari beneficiuri și a destepti din somnule în care pirea ki înțepea a se amorți, ridicindu-o din grósnika krise finaniiarii în kare mai multă de o mini regale o asvîrlise. Și nu ne putemu opri d’a mirturisi ki suntă kasufi, periaoe în vieța popórelor, în kari centralisațiunea este neiesarii: kridă e vorba de a combate inimiii puternici din afart, este indispensabile ka tóte forțele națiunei, tóte forțele sociale, strînse și conduse de abiașî mim, se se supuni ordinilor unei aceleiași voințe. Roma antiki în asemenea momente krea diktatori. Revoluțiunea franțesi a crează o diktatun și mai absoluți, și pentru aiesta birui. Dară aiestea suntă epoci erepționale și temporarie prin naturi loră. In știrile normale, centralisațiunea este una din cele mai funeste bele sociale care ar pute se kinueski națiunile. Aiestă reă nu este numa politikă; el atinge de aprope interesele ekonomice. Oare turburirile ș desele preschimbiri de Stată nu eseb literíi totăd’auna o acțiune intimitorii și funesti asupra avuțieloră ș mai au sémi asupra kreditului ? Ș’apoi afelă permaninte sakrifină ală proviniielor și pentru kapitale, a periferie pentru teatru, kiară indipendinte d influința politicii, nu vetimi și stînjinește óre în ună modă directă prosperitatea ekonomiei a țerei? "Și, în adevirü, zise profesoriulü Boccardo, karea este basma asupra că"i-n a se razemă atestă prosperitate, dacă nu aktiva desvoltare a Lutorii ■•forțelor individuali și sociali îndreptate kătri unü skopü produktivű? A mări produkțiunea, a kresie ferionditatea kapitalilorű, a desvolta tóte puterile morali și fisiie ale poporațiunii, îndreptindu-le către abresierea • komunii bune stări, acestea sunt: trebuințele supreme ale soțietății, aiestea condițiunile civilisațiunii și fericiri publice. — Hentralisațiunea, însă, opune acestora trebuințe opstable invinsibili; ea domolesie (ralenteză) produkțiunea, unde și îmibușeste, insprigintea lora, unele din cele mai efikiau și puternici forțe produktive.« Și pentru kare kuvínta tóté aiee întărzuiri și domoliri, tóté aiele stăviliri și vătămări, tóté aiele preferinți litre unii punktü și pagube pentru marele restu, tóté aiele pedite, tóté aiele preschimbări turbulinți, tóté aiee opstârle kătre civilisațiune și de progresii ekonomikű, dacă nu pentru motivulu kă sistema este viți0să, kă guvernulu își însușește neghiaba preensiune de a fi omnisapiiite, omnipotinte, vizitoriű pretutindeni și kiarü infailibile? Póte are esista unu despotismu mai mare și mai rea de kitti aiesta? Da, despotismu; kat, limbü autorităților și lokali se ridici libertatea de akțiune și voiea lorü este mai nici odată ascultati, line alta, dacă nu despotismulu, este kapare a face o asemenea violare? „După ce a despuiatű autoritățile „lokali de atribuțiunile lorü ordinarii, „se esprimi Boccardo, centralisațiunea „violezi în și drepturile letițimilor” „privați, însușindu-și nenumărate funcațiuni privitoaie la industria particulariă. „Nu vom vorbi despre fabrikarea tutunurilor” și tabakurilor”, de„spre praful de pușkă, despre armele de resbelu, despre kirțile dejokű, „alű khora monopoliti se póte justi„fika ku rațiuni de ordine publikă, de „morale sau de finanție; unii ielü pu„linii vomű faie centralisațiunii mu„strare despre órezari privative, pre„kumü aieia a monetar» (tarapana) și „a postieloru de epistole, fiindu kă pînă acuma nu se află exemplu notabile că aieste întreprinderi se fii „fostü vr’o dată lisate partikularilor”. „Darü guvernele centralisitorce ar fi„kutu mai multű, ele au deklaratü ki „proprietatea infra-superficiale a piemintului, și prin aiesta ki proprietatea mineloru și peticrieloru prive„sie pe Statu, era nu pe posedintele „suprafanei; au voitu se nu se poti 7.întemeia vr’o sotietate anonimi fin „autoritarea loru; au pretinsu kiaié„sta este totu atita de neiesarii pentru crearea unui mare numir” de „fabriie, filiindu-le se intre cu forța în categoria lelorü insalubre, incomode sau periklase; biniele de „ciriculațiune și de skomptűși ie „le alte mai importanți instituțiuni de „kreditű furi suptrase din dominiulu „dreptului comune și puse supta ingerința, mai multű sau mai puținü „directă, a guvernului; unii mare nu„merit din profesiuni liberali nu se „putumi eseriita firi o diplomă pe „care autoritatea și-a reservatü dreptul” de a o koniede; farmaiestii, „pinarii, venzetorii de kolonial furi „supuși la mărginiri, la esameni, la „regulamente, se deschiseri grinirii „publice, magas” de lemne și kirburi „kirmuite, întreținute de guvernűați „pentru a protege pe consumatori, ko„lea pentru a favorisa ku monopoliuri „pe produktori, în altă parte pentru a „garanta igiena, ordinea, sikureța publiki, sau pentru a procura finanție„lorű noue isvóre; în fine pentru unii „protesta sau altul”, administrațiunea a „niviliza, a hotropita tóte timpurile „asupra alrora putea se se eseriizeze „legitimamente aktivitatea privată și personale. Consecințele acestei noue forme de centralisațiune sunt mai rele „niki de aielea seama vezuta pro„ducindu-se de lea d’mititi, adici de usurpațiunea puterilorü lokali. — „Skopulu iei lelii mai fatale este de „a ingenera între letițimi o încredere „estesm în puterea guvernativă, și de „aii se esagere, pe de o parte, pre„tensiunile ku kari îi dau asalta și de „a reprime, pe de alta, în egale pro„porțiune, întreprinderea privată, individuale. — Kindu poporulu este obiií„nuita a vede și întîlni administrația„nea pretutindini, se întorne, kindu „elü nu póte face una pasa fina „se isbi de o privativi, de unu monopoliti, de unu privilegiu, ajunge a „se convinge ki guvernulü este omni„potinte, omnisapiiite, omnivezetoriu. „Toți serű atunii de la Statu kite leva: aiesta voeste ka Statulu se-i „kreski și se-i instruieski kopii; lerü „altu se-lu învețe, unu meșteșiugO; alți „se-i garanteze de intendie și de grindini; alți se le pliteski biserika și „preotulu; unulti voiesie se fii nu„tritu, unu alüi treile voiesie kanta~ „tulü se deschizB ofiiine naționali; ín „kari muniitoriulu se albi putinu lu„kru și multu salariu; în fine nu mai „au sfirșit desigintele publikului kătui« „aiea ființă apstrakti, krezuti dispen„satoriulu supremu, și nesleitu de ori „ie bunuri.“ „Se nu se krezi exagerati aié„sti pikturi: ksií istoria ar putea se „ne de ku miile esemplele kuratulu „adeverit se espunem”. — Pentru care „motiva popórele se skulari așia ade„sea kontra presupușilor„ monopolari „(aieia kari aü monopoliti) de grini„rie sau kontra publiiilorü frumenta„rie, de kita fiindü ki guvernulü se „ímerkase a-i încredința ki sti ín „puterea regulamenturilor” sale de a „dekreta și produse oficialmente bil„singulii ? Kare este (era karea se nu„mere în analile sale o mai mare kantitate de revoluțiuni singerase, daki „nu Franiia, kare în același timp”, a „adus” centralisațiunea la estrema ? „Kari furi și kari sunt„ inki țerele „iele mai înflorite, mai bogate și mai „sivilisate, daki nu aielea unde este „lisate cea mai mare latitudine indi„pendinței individuale, și unde centralisațiunea este nekunoscuti sau de„sprețuiti? Orașiele italice și ansea„tiie în evul mediu, Olanda după se„klulü VXII, Engliteza și Sfaturile unite de timpurile de astăzi suntü și 1 „furi iele mai puternice și mai lin„lisate națiuni, și în skurtü iele mai „puțin” centralisate. ■Amu voi ku aieste veritățile ■ și le aduki aminte în unu modu partikulariü ori care dintre noi ar voi si ■ imite prea fidelmente sistema administrativă franțese. — Dakă este vr’un