Romănulŭ, aprilie 1863 (Anul 7)
1863-04-22
» LUNI, MARȚÎ, ANULUVn. VOIESCID ST VEI FETE, i își la tote filele afară de Lucia și a donași după Serbăldică. Abonații pentru BucurescT pe ani Sese lnne . . . ...................... Trei lune................................... . Pe lună............................................... Unii esemplariü împlosciindrile linia de 30 litere Insertans și reclame linia 128 lei 64 — 32 — 11 - 24 parlefi 3 lei IJK J țHARII POLITICI, COMERCIALE, LITERARII. ..MIMII (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VORU ARDE.) Direptoriulă (^arianuf: C. A. Rosetti. — Gerantă resptHKjetoriu: M. Caladescu. Pentru abonare și reclamări se voră adresa la Administratoriulu pariului D. D. D. Aricescu, Pas. Romana No. 13. 22, 23 APRILIU 1863. ANULU Vii. LUMINEZA-TE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte de Seseluhe............................... Tr . . 152 lei . . 76 — reț lune . . . . ....................38 —. Abonamentele încep la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se iaca în districte la corespondinții Siariului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rae de l’aneienr comódic, 5; pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile postale și la agintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. Din causa serbătorii Sf. George, tipografia închisă Marți, «Jiariulu nu va eși Mercur!. Domnii abonați din Bucuresci, cari iși schimbă locuința, suntu rugați a aceta impărțitoriului cu lămurire locuința cea noue și JiQa în care 36 I0 după faia la acea locuință. Pitești 7 Aprilie 1863. D-le Redactors! Conform votului camerii Naționale am voitü să plutescă impozitile pe două luni și nu mi «’a priimitu, cerîndu mise pe tremestru întregű. La acestă cerere m’am împotrivită și mă voi’j împotrivi așceptăndă punere in lucrare a legii urmăririi. Priimiți d-le, etc. etc. etc. C. P. Tărtășescu. REVISTA POLITICA. 1 j / Eriariu / 4 Florariu BUCUREȘTI, nr/4 Vineri la 26 Aprile curtea apelativă criminale va înfățișa trei procese de presă, deschise de către guvernu, unulu d-lui Aricescu și celelalte doue istomeleru Reforma și Nichipercea I. Este învederată, este sicuru, că dacă și doi judecători ai curții criminale se vor uni cu opiniunile guvernului, emise prin procurator ele să lingă curtea apelativă criminale, și va osândi pe d. Aricescu și pe geranții (ziseloru fole, apoi guvernulă se întăresce, se statornicesce și dobăndesce o mare autoritate naintea națiunii, a Camerei, și a Europei. Ce mai mare dovadă în adevară, că Camera a fostă pe deplină rătăcită căndă a dată unu votă de neîncredere acestui guvernă și i-a refusată impositele, de cătă dacă se voră osîndi foiele cari susțină opiniunile emise de Cameră? Ce mai mare dovadă că Camera nu scia ce spune căndăjirea acestui guvernă că duce națiunea la falimentu și la peire, și că a violată Convențiunea substituindu guvernemîntului constituționale pe cele personale, decîtă de se voră osîndi foile care au demonstrată cu toți legiștii în mănă că adevărate și drepte erau opiniunile și voturile Adunării Eleptive? Ce mai mare dovadă că are dreptulă guvernul a decreta bugete, și că n’a ascinsă ce spune ministru Franciei căndă 'n circulația sa către cele șăpte putere că Convențiunea arată „celu mai aspru și mai efipacie controlă în măna unei Camere efeptive.41' ducătă de se voră osîndi foile cari susținu că decretarea budgetelor și rădicarea din măna Camerei a controlului, este o sfășiare a Convențiunii ș’O ucidere a drepturiloru celoră mai de căpetenie, celoră mai sacre și mai vitale ale unei națiune? Dară prin asemene osînde guvernulu va deveni voră tare și mare, și națiunea și Europa proclama gloria și mărirea lui și—f voră căuta într’ună singură clasă Hosanna, ce se tîlcuesce: „Măntuiesce te rugăm ü,“ cântare Intonată de poporală lui Israel pentru mântuirea lui din robia egiptianilor. 1 FOIȚA ROMANI LII Omenii onești. 1 PARTEA ĂNTÎIA. III. , (Urmare). De la începutul jocului, cartea se declarase în favorea marchisei. Mănasea albă și grăsuică se întindea pe postavă la fiecare momentă spre a stringe monete de aură. Ea le făcea grămădi înaintea iei cu atăta înlesnire și nepesare, cu atătu farmecă mai alesă, în cătă ar fi luatu-o cine va de departe, veitîndu-o făcîndu acésta, deuă «sînă culegîndă flori p’uă bancă de verdăță și adunăndu-le în mănuchie spre a orna cu dînsele sinulă vre unei mice cenușiărese. Astă ocupațiune dură aprópe trei ore. De căndă țineaă minte jucătorii de cărți nu se veduseră asemene favore a norocului. Tótă lumea era suprinsă, se uitau unii la alții ca cumul Venito, de la 6 nins la 17 Aprile. >in In filia norocului i s’ară fi întrebată dacă femeia aceaa n’avea în puterea sea vreană gomă diabolică care supune. Grămade de aură erau adunate înaintea iei, și, din timpă în timpă, ea schimbă uă parte dintr’însulu p’uă mică bucată de hăriiă velină, albă său roșie, pe care complăcetorii sei vecini, de galanteriă, i-o oferi. Ea le mulțămiă c’mă surîsă, și totulu se termina. " f’hi Ce se petrecea în interioriulu seă? Nimine nu seia. Anima sea bătea pete cu violiniță, dară, în ori ce casă, figura sea nu areta nimica și nu trăda nici uă mișcare. Acestă femeiă, în aparțnțță asta de fragile, asta de delicată, avea în realitate uă putere de caracteriă neauzită. Deprinsă de timpuriu cu contactulu lumii, cu ipocristele sele, cu basete șefe, cu meschinele șefe lașități, ea învețase a-și ascunde cugetarea, a-și face sufletulă nepetrunsă, spre a-și termuri pasiunile, ea făcuse din inima seară Inchisoria a cării verigă n’o rădică nici vădată în publică. ,Ja voit ți-e frică, demnă?u Fără a perde nimica din placiditatea sea, ochiulă chiară și limpede ală marchisei păru că respunde la răndulă seă: „Te înșeli, domnule comnite; nu Voiă pleca înainte d’a fi câștigată pucinii bani ce-ți mai remăni. învederată aceste doue persóne își vorbiaă din ochi și se înțelegaă, căci îndată cornițele, luăndă din bușunariă una portofoliă, îlă deschise și scose din ele ună pachetă de bilete de bancă pe care să puse pe mésa o’umn aeră de provocare. Vezîndă acesta marchisa seiju ără la locula seu. Al asia! păru că Zice STUDIE € 01\STITUȚI0I\ALI. GUVERNULU DUPA MINISTERIU. Amu aretatu care este adeveratulu nostru guvernu după Convențiune, guverna represintativű, dovedită prin teoriă, prin practică, prin, i logică, altefele precumű a fostu și este aplicatü în tóte Statele constituționali. Numai uă nesciință adîncă sau uă mare și culpabile rea voință ar putea se nu înțelegă acesta adeverit învederată. Darű nesciință se risipesce înaintea luminei răspândite prin desbaterea publică, și voința rea, precugetată, se sdrobesce înaintea puterii opiniunii luminate și convinse. După ce amu aretatu principiele guvernului represintativű, cuma este întemeiată de Convențiune, se vedemu pumn a înțelesO și aplicată ministeriumu actuale acestű guvernu, îndată ce ministeriulu a venită înaintea Adunării, s’a declarata ostile acestui guvernu. . Căndă ii se espunea in Adunare principiele regimeim constituționale, principie ce amu dovedimu că suntistate în Convențiune, ministeriumu a inceputu adice: teorie, ideie din cărți, fii ... , E domni miniștri, tristă mărturisire pentru domnia vóstra, tristă sentință prin care singuri ve acusați înaintea țerei și înaintea Europei. Este tristă în adevĕru se nu cunosceți acele teorie ș’acele idei é cari au servită de base Convențiunii și la tóté Chartele prin cari s’a intemeiatu régimele constituționale; este trista, fórte tristă, se nu cunosceți aceste teorie, aceste ideiă prescrise în Convențiune, dorite de țară, și s’aveți oaragiulű a vé însărcina cu guvernulu unei țeri, ce are asemine convențiune, și asemini dorințe ! Nu sciți cu aceste teorie, aceste ideie au devenitu în mai multe state uă lungă practică, care a doveditu câta sunt cele de neapărate pentru progresulu vocului în care iaimii, și cătă suntu de folositorie pentru desvoltarea regulată a unui poporă? Nu sciți c’aceste ideie ș’aceste teorie constituesc cea-a ce toți ómenii cu pucină învețiăturâ, daru cari iubescu libertatea, au num’tu și numescu gurăndă lunară doue ore, marchisa simpțimnă feliă de fioră ușioră, ea-și îndrepta privirea spre D. de Forli, se ridica pe jumetate și păru a face uă mișcare ca să se retragă. Acestu a negreșitu înțelese cugetarea iei, căci ochiulu seu celu negru ,și profundă își schimbă îndată espresiunea și păru că zice c’mă aeră luătoriu m rîsă: geniu represintativa, pe care l’amu dobânditu prin Convențiune, căci ea coprinde tóte principiile fundamentale pe cari le declarați teorie și ideie din cărți ? Nu sciți că pentru a face cu neputință apelările, nefericirile și catastrofele cari eșiaă din guvernulűbsolutű, înțelepciunea sociale a căutată se supusă guvernulu la controlulű țerei, controlă care, după declararea comitelui Walewski, s’arată prin Convențiune Adunării elective, ca singura remediu pentru abuzurile și desordinile în cari țera era aruncată? Nu sciți că dacă Adunarea are dreptuli de a controla lucrările guvernului, domnitoriul nu póte guverna spre a nu fi supusű la acesta controlă care Fără trage pe fîăcare Z* în raia Zi locul lupteloră, și pentru acesta, facându-se inviolabile, miniștri sau declaratii respunzetori și singuri guvernosti, căci ar fi nedreptü și asurdu sĕ fîă respundetori pentru lucrările domnitoriului care ari guverna, remâindü inviolabile și necontrolată? Nu sciți că dacă sunteți respunzători înaintea națiunii, trebuie să fiți aprobați și sprijiniți de majoritatea Adunării alese de națiune, căci dacă nu ve supuneți voinței majorității, aveți dreptul a se disolveți Adunarea, precum și Adunarea are dreptul de a ve refula budgetele spre a ve sili se ve retrageți negreșite, căci dacă stăruiți a merge în contra majorității, necontenită și oricăndă, atunci nimiciți controlulu Adunării, violați basea fondamentale a regimelui regresintativu, și introduceți guvernuri personale, asolutu, despotică? ea. Bine, fin, remăin, dară ie sema, te-aș puté căi. Astă convorbire din ochi durase arătă timpă cătă trebuise comitelui de Forli ca se mestece cărțile, adică 15 secunde. Joculâ, care se alinase pucină, se reînsufleți. Marchisa puse misa sea p’ună Zece de carreau; prima carte întorsă fu ună Zece de capă; ea perdu. în fine 1.. Z.seră mai multe voci d’uă dată, și îndată se rădică din tóte părțile uă scomptă ușiară: ună surîsă de mulțămire se vezu pe tóte figurele, fie care părea mulțămită de perderea, , neînsemnătoară altă feliă, ce avusese astă femeiă.. „Fericirea altuia ne superă, înnălțarea celor mai buni amici ai noștri chiară ne desplace» Prin aceaașî rațiune scăderea lor este pentru noi una subiectă de bucurie, ca cumă umilirea loră ar adăugi mărirea nostru.“ . Dacă moralistulă care adisă acésta n’a mințită, speția omenesca, trebue se mărturimă, este uă tristă speciă. Nu sciți, precumű Zice D. Duvergier de Hauranne, că între guvernulu represintativu și guvernulu asolutu, nu sunt și nu potu fi de câta combinări cari duca intr’unu chipii fatale la loviri de Stază și la revoluțiuni, că dacă guvernulu de la 1830 voia se primască și se practice cu sinceritate principiele represintative, mi se pare c’ă n’ar fi fostu nici onestă nici folositoriu d’a lucra în contra lui și d’a căuta a lți resturna; că dacă se încerca, prin silă sau prin viclență, a rupe pactulü pe care jurase, el se declara singură incompatibile cu Francia, și resturnarea sa devenia legitimă, și despre mine, suntu mai multă decât atâta de una încredințată că Francia, în facia drepturilor sale nesocotite, a libertăților si sale desființate, a onorei sale insultate, nu avea se ie de câta văotărîre, și ea a respunsű cuma trebuia se respinsă la uă provocare atât de nesocotită pe câte și culpabile; sunt convinsă că iu efectele sale precum și in căușele sale. Revoluțiunea de 1830 a fost cea mai drepta, cea mai neapărată, cea mai mintuitorie dintre revoluțiuni ? “ Nu sciți ... dară ce se mai spune că căndă atâtea fapte ne încredințază că nu sciți, că nu cunosceți aceste principii, acesta logică a lucrurilor, acastă speranță a istoriei, și cu tóte acestea, ați luată uă sarcină mai presusă de puterile și de inteligința d-vastră, sarcina d’a guverna uă țară care a dobânditu prin Convențiune una regime represintativa pe care nu lă cunosceți, nu lű înțelegeți, pentru că nu cunosceți istoria acestui regime, pentru că nu înțelegeți teoriile și ideiele acestui regime, teorie și ideie fără carierü nu póte existe, și cari au devenită bașile fundamentale ale acestui regime. Marchiza, din aceste momente, perdu necontenită. Norocul, care pîn’aci o favorise, păru că-i întorsese spatele și că o urmăresce cu înverșiunare. Acestu aură, pe care-lu grămădise pucinu este pucinu, pe care-lu măngăiase cu degetele sele, cu căutăturele sele cele mai tinere, cele mai dulci, acestă aură dispăru totă și trecu din mănele sele în ale comitelui. în deșertă întrebuințiă ea prudiniia, se păZ;, calculă probabilitățile, procese cu mai multă tactică de cătă ar trebui spre a căștiga trei bătălie, cercă imposibilele... dibăciă, prudiniță, calculă, cutenauiță, totă fu nefolositoriă, noroculă o părăsise. La primele luciri ale silei, perduse totă. Din tote grămăduiele sele de aură așia de prețiosă înșirate cu pucină înainte de ’naintea iei, nu mai remănea nici uă urmă. După ce perdu totă, marchiza făcu ce făcu toți jucătorii, împrumută căte-va bilete de bancă, le jucă și le perdu. Era în adeveră frum0să devedută astă femeiă, atunci căndă fluctuările jocului venină din timpă în timpă a reînsufleți speranțiele rele, a-î da vremă ú