Romănulŭ, mai 1863 (Anul 7)

1863-05-04

pmammasrnm SAMBATA. ANTJLU VII. VOIB8CE •U VrEl PTJTK, '­n­eși in tote­­ filele afară de Luuia și a douași după Serbăldiță. Abonați­a pentru Bucuresci pe ană . 128 lei Șase Urne.............................. 64 — Trei lune....................................32 — Pe lunii.........................................ii — Unii exemplarii 1 . 34 par Ioscium­b­­ile linia de 30 litere ... I lefi Incert­unT ți reclame linia .... 3 lei l'HAMÎj POLITICO, COMERCIALE, LITERARO (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR U ARDE.) Dirept m­­ulti pariaiul: C. A. Rosescui.Gerantă respincratoriu: M. Caladescu. Pentru abonare și reclarpăci se voru adresa la Adm­inistratoriulu­­ia,runiat D. D. D. Aricescu, Pas. Română No 13. 4 MAIU 1863. AXUII.U­­ii. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI, Abionarea pentru districte de . . . 152 lei Șase lude..............................................76 — Trei lune . ... ......................38 — Abonamentele încep la 1 ți 16 ale fie­cării lone. Ele se facă în districte la corespondinții pia­nului și prin poște. La Paria la d. Hallegrain, rue de l’ancient comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agin­­tele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintű valută austriacă. REVISTA POLITICA. BUCURESCI, 3/15 Florariu. Aflămu că s’a­rată uă ordinanțiă, prin care se recunosce, în sfîrșitu, și de către guvernă că delictele de pre­să nu se potă pune în categoria celoră­lalte delicte, lovite de codica nóstru penale, și se­otărasce ca Monastirea Văcărescu­ se servesca în viitoriă ca casă de arestă pentru delictele politice. De­și acest drept este una dreptă recuno­­scute de toată lumea , de­și nu s’a făcut a­­cestă lucrare, dreptă din tóte ponturile de privire, de cătă în urma atător­ pro­testări în facia curții apelative crimi­nale și ’n presă, suntem­ siliți, în fa­cia posomorției și pe deplină întortochia­­tei situațiunî în care ne aflăm â, se mul­­țămimă guvernului ce ne a­rată ce era ală nostru, ce nu putea se ne­ié, adi­că osebirea arestaților­ pentru delicte de presă de arestații pentru furtișaguri, ucideri, etc. etc. în urma ac­estei or­­donanție, dd. Albescu și Aricescu au fostă transportați astă­zi la Văcărescu, unde sperămă că vor f & tratați cumă suntă în tóte lumea civilisată cei ares­tați pentru delicte de presă. Cu acesta ocasiune însă se ne im­­plinimă datoria d’a mai aduce aminte publicului, d-loră legiști ai României — se zice c’avemă mulți și forte în­semnați — și d-loră Procurori și Pre­ședinți de la curtea de casațiune, că d. Procuratorii de lingă curtea apela­tivă criminale a cerută prin h­ărtiă o­­ficiale că d. Aricescu sa se pură, pen­tru delictă de presă, la inchisoria pre­ventivă și că cererea sa a fostă și este ună faptu împlinită. Se mai adu­cem âncă aminte că tot acestă mare Pro­curatorii] ale guvernului de lingă curtea apel­­oriminare din Bucuresci, trămite a­­drese ori cui îi place, și-î chiamă „la biu­­roulu Procuroriei“ fără altă explicare de cătă „liindă trebuincioși“. Astă­­­ felii­a chiamată era pe d. Radu Ione­­­scu, și la „s­u­p­u­s­u“ — acesta este­­ termenulu célu elegante și liberale cu­­ care se servesce d. C. Borănescu — i’a supusă la interogatoriu pentru scrieri nesupscrise de d. lonescu, și pentru cari prin urmare nu putea se­ in chiă­­me d. Procuratoriu, totu atătu, precumu nu póte se chiăme, cumă mai diserămu și eri, pe d. C. Heraclide, direptoriulu de la Ministeriulu Justiției pentru scrieri ce s’ară publica suptu inițialii © O. H. Este dară bine, folositoriu pentru țară ca doi. Procuratori se treca peste legi căndu și cumu voru voi, și se nu mai remără asta­ feiu nici unu omu care se nu­i­ă espusu d’a ă rădicată de la lucră­rile sale și supusă de d-iui la ori ce înterogatore și la ori ce aresturi pre­ventive? Astă-felu cere legea ? Și da­că ea nu cere astu-i­elu, pentru ce eu nu înțelegeam toți că cee­a ce se fa­ce astă­zi in contra legii in privința d-lorii Aricescu și Radu Ionescu, se va face mine în privința altora și ’nsti­­r șiiu în privința tuturoră ? Și d­aca ințe­­legemu pentru ce nu protestămu cei mai mulți, și pentru ce mai cu sem­n n­u se rădică în favorea legii vocile cele mai competing? Saă vocea s’a dată omului numai spre a miorlăi lin­gușiri și talentulă pentru a­ lă îngropa,­ cu mă­­ zice scriptura, sau pentru a ne servi cu dănsulă numai în propriulă nostru interesă? în sfîrșită noi ne fa­­cemă datoria d’a protesta necontenită, chiară căndu remănemu singuri, facă cerulă ca cei cari tacă ș’alunecă a­­cumă ușiură pe ghiad­a viețeî se nu se descopte măne­căduți cu totă în­­tr’uă epocă de unde nici nă cange se nu ne mai putá scote, căci va fi pre tărită! Președintele Camerei legislative din Paris, mai ’nainte d’a se despărți de colegii sei, le-a ținută ună cuvîntă în care între altele a­­ lisă: „Altă guvernă fără control” și „fără critică este ca o corabia fără „lest Lipsa de contra­dicere Or­léséé și rătăsesce une­ori puterea „și n’asigură țara. Desbaterile nóstre „nă asiguratu mai multă țăra de cătă ,,ar fi făcută uă tăcere amăgitoriă.“ Nu este are ciudată a vede pe a­­miculă, pe ruda Imperatului Napoleon«, pe ducele de Morny, s­isținăndă con­­trolulă Camerei în privința guvernului, și­­ jficăndu­ că unu guvernă fără con­­trolu, potde ecilibrulu și cade peste capo, cumu cade corabia care n’are test? Nu este ciudatu a audi pe celu mai putericu Imperatoriu, p’acela a că­­rui­a familiă a acoperitu de gloria chiaru națiunea cea mai miliară, ce­­rîndu controlulă spre a nu-și perde ecilibrulu, cerîndu contrajiceriie, com­baterile, spere a nu se orbi și rătăci, ș’a vedé că guvernulu nostru închide Camera, căndu voiesce a­ să controla și închide, și încă în Pușcăriă și’n a­­restu preventivă pe d. Aricescu, nu numai fiindu că’l­i contra­zice, ci fiindu că combate pe cei cari proclamă — și între cari s’a dovedită că este și d. Procuratoriu ai­ Guvernului C. Boră­­nescu — revoluțiunile bine f ăcâtorie, fă­cute de guvernă, adică resturnarea Con­­stituțiunii, a Convențiunii, și domnirea unui regime de ordinanție ? Și pentru ce acesta osebire ? Voiau trata în cu­­rindă despre acesta mare cestiune, păn’atunci voiau jice inima că după noi causa acestei ciudate osebiri, nu pute fi alta de­câtă că unii ințelegă și cei­lalți au, că unii au cunoscința și sei­­înța specula unorii politice și cei­lalți nu, că unii voru mărirea națiunii și cei ialți și de voru ii voindu-o­u’o ’nțelegu, că unii iu su­rsilă au ideie, și ideie mari iu capulu ioru și cei ialți n’au de cătu aburi, că unu sciu că prin fap­tele ioru au cu dinșii, intrega națiune și cei­ ialți presiuiptu se vede că sun­tu singuri. Vedurămu in No. de eri msem­­­uetatea cuvinteloru rostite in Camera sorjitoru de ministru lucruriloru străi­ne din Engin­era. Elu declară cura­tu că umanitatea imperutului Rusieioru „n’a făcutu in­uncu pentru fericirea Po­loniei" și espu­că, ințelege, aprobă prin urmare „ne­acrederea ce este in Po­­lonia și Rusia prin sistema tiranică­­ „ce a fostă adoptată.“ Daily­ News, organă ală Lordului Russell zice „că trei­ deci de ani opiniunea publică con­damnă administrațiunea rusă în Polonia și că cu tote acestea împeratul­ Ale­­sandru a amenințată Warszawa d’a o reduce în cenușiă, și Nicolae a făcută acea­ași amenințare Poloniei întrege.“ Totă d’uă dată însă Lordul­ Rus­sell zice că Engliteza nu pate acumă se­cera despărțirea Poloniei, căci a­­cesta nu se pote face fără resbela, resbelă care ar pune în periclu pacea Europei, dară că speră că puterea o­­piniunii publice „va sili pe însu­și Craru să a țină sema de densa, în tote acestea sunt­ contraziceri învederate. Spre a arăta și mai bine situațiunea, se facemu cunoscută că fdiele guvernului francesc, combată mereă politica engleză, vă iau în de­­zidere și dică că Polonia nu se va li­bera cu vorbele Lordilor­, ci cu sa­bia, și că sabia acea­a nu va fi cea englesă. Ce are daru de gradă se facă guvernulă francese ? „Nu se scie ca de pace.“ D’uă camă-dată se vorbes­­ce de ună congresă prin care se se reguleze, fiă și provisoriă, cestiunea Polonă. 1 Greutățile ce se pună la fu­nduia anei co­rabie, sau stă ce spre a o ține la ecilibru. 1863. 30 Priarii. Domnule Repaăore ! Cred­u, în interesulu publică, a a­­reta în ce desordine se percepu con­­tribuțiunile personali și acele pentru poduri și șiosele de la sătrăni, masa poporului română. Acea­a ce se face prin cele­lalte părți ale României nu potă afirma, nu cred­ă însă ca să facă escepțiune din regula generale sătia­­nii așezați în comun la Filipesci de pădure, din districtul­ Praova, în care am și că a mea proprietate; în acestă locă potă afirma că pe doue tri­mestre din anulă trecută cu tóte că contribuțiunile s’aă împli­nită forte regulată, dară pînă acumă nici uă dovadă, nici uă citanță nu li s’a dată. Părcălabulă a împlinită , a­versată banii în casa sub-prefecturei; acesta’i-a înaintată in casa On. Mi­­nisteriă al Fmanțelor­, și acelora care a e­numerată sumele nu li s’a dată nici ună actă, mei uă dovadă că a­­ îl B­­­­ y: 1 CI ^ J L * vii­­ 10 iii I Í U lOiv 11» b t IU ; n­ î răspunsă sumele acelea, nici uă bu­cată din acela re­astru ä­s­o­u d­­­e care se zice cb s’a introdusă de uä­­dată cu reformarea ținerii comptanili­­tâții, dupe faimasa nouă sistemă. Pe lingă acestea, in trimestru a­­nul u comite de iauuanți, cindú in contra Gonvențiunii din 1868 s’a or­dinată perceperea pe a treia lună, perceperea pe câte trele lunile s’a făcută in contra regilorü esistenți, pentru contauuți un tip de natură prin dorobanți cari au asemenea esecu­­tatu răspunderea uniilord. De la toți acei maiori și căsătoriți satiani s’a îm­plinită căti; lei 14 și 29 parale de la fie­care­ contribuțiune personale 9 lei; acea­a pentru poduri și șiosele o lei; peste acești 12 lei încă mai multă 2 lei și 29 parale. Cercetăndă despre acestă escedinte mi s’a răspunsă că m­ă b­ă este lofa logofătului satului, 20 parale a pârcălabului, 12 parale a raportatoriului și 37 parale ună prisosă, pentru care mi s’a Z*su d-lu sub-prefectă respectivă ar fi dată ordine sé le intorca sătrăniloră. Ordini însă, d-le Redactorii, de ace­lea cari se daă fără ca­se se esecute. Nici ună sătiană nu scie dacă acele Zecimi este obligată se le plătescă menționaților­ funcționari ai Comunii; daca este uă impunere legale ori fa­cultativă pentru fie­care contribuitoriă, destulă că ei sătiăm­i prin esecutare de dorobanță (căci încă ei nu aă a­­flată, că după legea de urmăriri, do­robanții nu le mai potă turbura ve­trele loră) aă plătită flă­care­­ acești 2 lei și 29 parale , iai multă, din care se z‘ce 37 parale o se li se în­­torcá; îmulțițî acumă, domnule redac­toriă, acești 2 lei și 29 parale cu 160 sătrăni ce se află așezați în aceste co­mune și din productură de 436 lei pentru m­ă trimestru, ce li s’a luată mai multă sătrăniloră din comunea Fi­­lipesti de pădure, rogă pe personele competing a’mi dovedi cătă este suma bine dată pentru funcționarii comunii și cătă cate aceia care abusivă li s’a luată. Bă unulă m’amă muncită se descoperă lumina în acestă abisă și n’am fostă în stare. Asemeni abusuri, domnule redac­toriă, căndă chiară nu se voră fi ur­mată și în cele­lalte comuni ale Ro­mâniei, puteți fi sigură că în Filipes­­cii de pădure s’aă comisă și cu pri­sasă. Dar unde s’a­versată asemeni sume, unde se trecă acești bani între rețetele Statului ?!... Nici în acelă ilegale bugetă decretată de părint.S­­culă nostru guvernă de azi, nu se vădă alocate asemeni sume. Domnule Redactorii, se ve mai adaogă că de la holtei în trimestrul­ lui Ianuariu li s’a luată uâdată cate 4 lei și 2 parale și acumă câte­va zi­. ian spunea unii că fi s’a mai cerută de părcălabă ăncă cate 6 lei și 60 parale, ceia ce ar face, de’i va fi luată, 10 lei și 22 parale, éra uu 7 lei și 20 parale, precumu legal­­m­ente ar fi guvernulă in dreptă sé impluiésca, căndu Camera Legislativă, represintante legale a țării, ar fi dată bugetele acestui guvernă anti­consti­tuționale, care nu ține in semnă nici votu­rile Camerei, nici art. 2a alu Conven­­țiunii, nici opuiunea publică. Fărcălabuiu comunii, d-le Redac­toriă, este în acea­ași desordine ca o ministerială de financie, împlinesce de la sătiăni cătă îi place sau, după cumu îmi zicea, cătă i se ordină, din contribuțiunea sătiăniloră plătesce contribuțiunea fondiară pentru mine proprietarială care me opusă d’a plăti unui guvernă cărui­a i s’a refusată bugetele de Adunare, părcălabulă îmi zicea că da de la sine, din propria lui avere; dară de unde are acésta avere, și de căndă m­ă sătiană este datoriă a plăti și datoria proprietariu­­lui ? !... sciți, d-le Redactoriă, că cea mai mare parte dintre sătiăni, in con­­dițiunile cari suntă azi, d’abia printr’uă muncă forte obositoria potă întreține esistința familieloră soră. Am însem­nată, domnule Redactoriă, ceia ce plă­tescă azi sătrănii din acésta comune Filipesci de pădure iu fiă­care tri­mestru, și rogă pe guvernă ca ăncai într’acestă punctă sö asculte și să îndrepteze asemeni abusuri. preia Contribuțiunea personale a lei Poduri și șiosele. . . 3 „ Raportatoriulă. ... 12”. Părcălabulă .... 10 „ Logofătură Satului . . 1 Ală 2-lea raportat, călare 2 „ 3 „ Candidatului seulet . . 20 „ Strejariului......................... 13 „ Ajutoriu dorobanțului . i 1 Paracliserului , 13 ., Pentru m­ă trimestru ?6 lu Sciți, domnule Redactoriă, că in lei 36 ai contribuțiunii, intră plata pentru scule, pentru spitală, și pentru îmbrăcămintea dorobanțului VeZ­i * cumă că peste 36 lei, după legea sancționată de guvernă, se mai adau­gă între sumele ce respundă săltăuu și alte 33 parale pe trimestru, afară din cele­lalte sume care nu schu pmă la ce grabă, guvernul­ pute tolera îm­plinirea loră. Credă că ar trebui că m­­onitorule oficiale se voroescâ în acestă cestiune pentru luminarea sătrănilor­ și a optnunii publice. După tote aceste fapte relatate s­ă-mi permisă, d-le Redactoriă, a în­treba: unde o se ajungemă cu atâtea anomalie, cu atăta desordine ? Scóiele comunale sunt­ clădite dară stau în­chise cu toți banii ce fie­care să­tiană plătesce candidatului comunii. Facă cerulă ca guvernulă se ia nota de cele ce mi-amă permisă a-i pune în vedere prin organuzu pre­sei și se intre cătă mai curindu pe calea legale, ca asta­felu puterea le­gislativă și esecutivă, dănduși sincera­­mente ună concursă ieaie de care aă împreună trebuință, se organiseze a­­cestă frumosă și imbilșiu gata țerâ. Primiți, d-le Redictore, încredin­țarea osebitei stime ce re­portă. Antoniu I. Arion.

Next