Romănulŭ, mai 1863 (Anul 7)

1863-05-16

JOUL ANUX­IT VII. VOIESCE .I VEI PUTE, Va eșî in tote filele afară de Lunüa și a doua după Serbătăriă. Abonarea pentru Bucuresci pe anii Șese lune..................................... Trei lune..................................... Pe lună.......................................... Unu exemplariu..................... Insclințările linia de 30 litere . Inserțiuni și reclame linia . . R­OMANULU 128 lei 64 — 32 — 11 — 24 par 1 leu 3 lei 16 MAIU 1863. ANUI.U­­n. LUMINEZA-TE !­ ȘI VEI FI, Abonarea pentru districtu de . . . 152 le Șase lune...............................................70 — Trei lune...............................................38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­cării lune Ele se fa­u în districte la corespondinții Sia­­riului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’anciene comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agințel­­de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii vae (AR FIOLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VORU ARDE.) Directoriulu 4iai*inlui: C. A. Ronetti.—• Gerantă respangetoriu: M. Caladeaca. Iută austriacă, Pentru abonare și reclamări se vor­ adresa la Administratoriulü­adivinul D. O. D. Aricescu, Pas. Romănu No. 13. piARIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITERARII­. si Duminică la 19 Maiti, la 10 ore diminața, se va vinde la li­­citațiune­aă mobile a d­lui C. SA. Rosetti, pentru plată de im­osite re­fu­late, nefiindu votate e Adunare. ^ D-le Redactoru alț tfiaruluĭ Romăniță. Făcînd umil9 cererea din guvernului a plăti contribuția pe partei tri­­mestrulă lui Ianuarie 1863, ara răs­punsă, că conformă votului Camerei, nu potă a plăti decîtă pe Ianuarie și Fevruarie votate lunile lui de mară. Vă rogă domnule redactară că­a publica acastă hotărîre ce am luată. Priimi­i, domnule redactare asigu­­­rarea sincerei mele amiciții. C. Racoviță. Pitesci 3 Mai 1863. REVISTA POLITICA. BUCURESCI, ,S/1. Florariă, în numerasă viitoriă vomă pu­blica sentința Curții Ap. Criminale prin care a osîndită pe d. Aricescu. Avemă însă se facemă aci cunoscută că d. Gr. Lahovari, și numai d. Lahovari, a opinată în josulă sentinței contra am ^­restărîi unui osîndită pentru delictă de presă ’nainte d’a se confirma sen­ ►­tința de către Curtea de Casațiune. Dreptatea cere se mai adaogămă aci că d. procuratore alu Curții Apelat. Criminale nu numai c’a fostă cerută arestarea d-lui Aricescu, precum iaraă fostă crezută noi, ci din contra, prin­­tr'o adresă oficiale a fostă cerută sus­­ponderea punerii în lucrare a sentin­ței, conformă articlului 160, (Proce­dură) care duce. Procurorul o va în­­cunosciința pe președintele, de darea apelației spre a se popri punerea în lucrare a­otărîrea pănă când i se va judeca apelația." Procuratorele însă arătă de bine ascultată căndă cerea osînda, nu mai avea norocă căndă ceru dreptatea și d. Aricescu fu în­chisă. Nu 0e putem d esplica acesta urmare a Curții decătd ca provenită numai de o ambițiune nationale, ca se p0tă de ce, dd. Președinte și dd. V judecători, curtea acesta este singură în lume care’nchide, pentru delicte de presă, mai 'nainte d’a se respinge de către cei­laltă curte apelarea osîn­­ditului. Fiindu­că vorbirămu de ambiți­unea Curții Apel, Criminale, se facemă cunoscută că ambițiunea Curții Civile secțiunea a îl, este cu totulă altu­­ierea este conformă cu ambițiunile judecătoriilor­ din lumea civilisată, și de acea­a eri a­otărîtă în unanimitate, în favorea d­lui Melic, în procesul ă ’ ce’n trecutele $ile d. Melic l’a fostă pusă suptă ochii publicului, printr’o esaptă daie de sumă a pricinii. Suntă mai multe dile de căndă au venită in Bucuresci doar sau trei represintanți a mai m­ultor­ case de bance, din Paris și din London spre a cere comisiuni de drumuri de seră , și de banca de circulare și jond­arie. Aceste cereri arătă de fericite pentru România, și fericite din tote punturile de vedere, aă făcută pe toți se­rică, se cred­ă că Adunarea se va deschide in curîndă. Și acei cari credă astă-felă­ră dreptate. Cine nu scie că capitalurile du epocele loră; că pe cîndă cererile sunt­ numeróse, ele sunt forte scumpe, și din contra destulă de lesne de găsită căndă se ’ntâmplă astupate unele din canalele cele mari pe cari ele du și deprinderea și fo­­losesc a curge? Cine nu scie că din mai multe cause și mai cu sumă din causa resbelului Ameri jet capitalurile anglo-francese sunt ă as­ă ți­ mai dis­ponibile de cătă ori căndă? Cine nu scie că m­ănu pote veni o prefacere sau vr’una resbelă și catunci capita­lurile fiind­ căutate în alte ț­ări, voră veni cu mare anevoință spre noi, un­de n’am deprinderea d’a veni, și prin urmare cu sacrificie însemnate din par­­tene? Cine nu scie că pănă nu vomă avea căi ferate și bance, nu vomă a­­vea comerele, nu vomă avea organi­­sarea creditului, nu vomă putea mări veniturile particularilor­ și prin urmare a­le Statului,­ și nu vomă putea con­solida unirea între Iași și Bucuresci ? Cine nu cunosce sacrificiile de totă felule ce au­ făcută și facă Românii de peste Milcovă, pentru ideia cea mare și bine­ făcătărie a Unirii, și că nu li s’a­rată păn’acumă nici ună felă de compensarea, nici morale nici materiale ? Și cine nu scie că omulă nu este numai sufletă, numai ideie, ci că are s’ună trupă, și că pănă ’nsfir­­șită materia, căndă nu i se dă nici o îndestulare, învinge sufletulă ? Cine nu scie în sfîrșită că drumurile de seră și bancele, nu suntă numai în­treprinderi materiale, ci și policite, că m­u­ltloculă celă mai sinceră, celă mai temeinică pentru ca o națiune se-și atragă simpatiele puterilor­ occiden­­tale, este d’a atrage la dînsa capitalu­rile iei ? încă de la Voltaire s’a $isü: „Mais bentöt dans un creur & la rai­son rendu „L’intére* parle en maitre et seul est entendii *. Dupe tratatulu de la Paris foiele guvernamentale din Viena dheeaö, că „dacă acela tratată a sftrîmnată înrîu­­rirea politică a Austriei în Principate, ea va sci s’o redobîndască prin inte­resele materiale". Și erau bărbați în adeveră politici acei cari cugetau astă felă, Comercială, acela pe care gu­­vernulă nostru îlă desprețuiesc o arătă de multă, și merge, în uluiala ș’aiu­­rarea în care se ’nvîrtesce pîn’ală da suptă administrarea prefecturei asi­i­­rării publice, a Poliției, cumă se $ipe la noi, este astă-ț­i în cele-lalte țere, adeveratulă Domnă stepînitoriă, înte­­resută materiale, capitalulă, este osia pe care se ’nvertesau ratele carului politică, și d’acea­ a — cu tóte că gu­­vernulu ne a deschisă ună procesă prin care, Vinerea vistórie, ne va ’n­chide și ne va străjui, Fiindă c­amă fostă­­ lisă „că națiunile aă suferită a­­­desea în tăcere multe și mari ne­dreptăți și răpiri, dară nici una n’a­u suferită ca mâna guverneloru se treie­­„16 prin punga iei; că punga mai cu „semă a provocată revoluțiunea de la 1830", — mai dlicemă încă și astă-­Ji, miniștriloru și d-lui Procurators ală d-loră, că nu numai revoluțiunea de la 1830, dară și cea de la 89, a fostă provocată totă din causa pungei, mai d­hcemă, că tóte revoluțiunile, și cea englesă și cea americană, au fostă causate prin pungă. Fiindă că omulă mai lesne dă pelea de cătă punga, că nu vomă avea stabilitate, nu vomă avea unire pănă ce nu vomă îngriji de pungă, de punga fie­cărui individă ca și de punga generale a tuturoră; și ’n sfîrșită că nu ne vomă asigura naționalitatea nostră de cătă prin le­galitate, dreptate, libertate și arme nu întru și nu ne vomă asigura-o de lo­virile din afară de cătă căndă vamă șei se puneau interesele materiale ale puterilor­ occidentale în serviciul­ în­­tereseloră nóstre materiale și politice.. Ministru de financie este astă­ții ăn­­teiulu ministru alo unei națiuni; o­u este omulă celă mai politică, celă mai puterică care ține în mănâ cele mai multe Fire ale viăței unei națiuni, și póre că d’acea­a și la noi, avu râmă pănă eri m­ă ministru de financie ce nu scia nici vorbi măcaru române­­sce, ș’acumă avemă acelă Ministerul administrată ad-interimă și de ună bărbată care nu este nici de eumă cea­s ce se chiamă unu omă politică, capitalurile Europei dară. Fiindă acumă mai disponibile de cătă ori căndă, — tóte foiele publice o con­stată —, și fâcînduni-se mai multe oferte, și încă dintre cele mai însem­nat­e case din Paris, în asociațiune cu unele din London, este­­ mvederată că toți căți aă aflată acesta an $isă și flică că neapărată Camera se va de­schide, și ăncă fórte curîndă, căci „n’aduce anulă ce aduce cesula “ Pîn’aci lucrurile mergă pe calea naturale, însă cine va deschide came­ra? Cine va veni înaintea se, și-i va cere voturi de bani, și ăncă de mi­­lione? Ministerial­ acesta? Dară elă a declarată naintea Adunării ș’a sumei că „Financiele suntă în desordine." Se se bage bine de samă că elă n’a­disă că suntă în lipsă, ci în des­or­dine. N’a­flisă că n’are bani, ci că n’are so­cotele, căci ori­cine scie cu desordine in financie va se­dica lipsa de ordine, de regu­lă în socotele. Ce va­­ fi ce dară na­­țiunea represivitanților ă iei, căndă ar mai da bani în măna unui ministeriă care a declarată însu­și că socotelile lui sunt­ în desordine? Ce va zice națiunea represivitanților ă sei căndă dupe desordinile financiarie ce s’a de­­monstrată în Adunare, dupe votulă de deplină ne’ncredere ce s’a dată aces­tui ministeriă, dupe ce i s’a refusată pe deplin chiar banii chiăltuiălilor anuale ar veni acumă totă­­lă și ’n Iogű d’ală trimite naintea curții de casațiune ’­I ar da pe mână milióne, ca astăfelă desordinea sa fiă și mai mare și se ducă națiunea și mai sigură acolo un­de duce neapărată desordinea? N’ară și ea are inconsecinte, culpasa, de rîsă chiară, și n’ar da astăferă ea insa­și cu măna iei cea mai de marte lovire regimelui parlementariă ? Tóte acestea suntă cestiunî atătă de simple în­câtă inșii copii cei mici se vadă, le înțe­­legă, chide. Adunarea dară nu se va des și ministeriul, acesta, conse­cințe cu elă insu­și, va merge nainte pănă la ăun­a Duminică a lui Decem­bre, căndă Adunarea are dreptul ă a veni chiară neconvocată. Ministeriul, consecințe cu elă însu­și va stărui in calea anti-constituționale, în sistema contra cărea­ a aă protestată 63 de deputați, și ca consecința a acelei sis­teme va fi și perderea acestei mari ocasiuni d’a avea îndată și bance și căi ferate și a­e avea prin capitalurile franco-englese, cari suntă pentru noi și capitaluri politice. Acesta este celu puțină logica lu­crurilor, și prin urmare nu putemă prevedea viitoriul­ de cătă pe calea logică Afară din logică nu mai re­­măne de cătă desordinea și necunos­cutul, și acea care o lăsămă se ne o­esplice cei cari o cunoscu și însuși d. Procuratore ală curții Ap. Criminale, care a proclamată de bine-făcutăm­ă re­­voluțiunile făcute de guvernă. 1 Dari» curindu într’un animăinostre a stră­bătută rațiunea, interesulü vorb»see caută Stefan și numai elfi este ascultat (Voltaire..) Bucuresci 15 Mail 1863. Domnule Redactară, Ve rogă să bine-voiți a tipări în stima bilulă dr. Vioriu declarațiunea ur­­matore. Venirea mea în Principatele­ Unite a fostă comentată de diferite feluri și mai mulți Polonesi au manifestată tema că are intențiune de a organisa o mi­șcare în Galiția. Precum­ă nu recunoscu nici unui Polonă dreptul­ de a rescula Ungaria, totă așa nu­me credă în dreptul­ de a începe cea mai mică mișcare in Galiția. Priimiți domnule Redactară, încre­dințarea deosebitei mele considerațiuni. S. Tu­. Leopole, 21 Masă. Vă corespon­­dinția a țiiariului „Gonieo“ din Mos­­cva anunțiă: Insurecțiunea dincolo de Dniepru a isbucnită în Guvernemîntele Charcow, Pultava și Tschernigow. La Chaicow se afla 1000 insurginți luptă comanda oficialilor­ ruși: Gazetta ,,Narodova și anunțiă: Mai multă de 1500 insurginți au ocupată Zwiabal în Volhinia, în D districtulă Wasilcow aprope de Kiev insurginții, să perdută o luptă. Comandantele soră Swiecinschi și mai mul­ți juni din Aca­demia de la Kiev sau făcută p­isonieri. La Beresina se luptă cu mare stăruință. ț­isa f<5ță anunțță că Institutul­ de Credită de la Warszawa a refuzat­ gu­vernului o împrumutare de 1 Milion Ruble. Instrucțiunea obligatorie. (Vefil No. de ieri.­) II. Dară care suntă acele cunoscin­­țe ce trebue se se oblige poporulă a le căpăta? Acesta d­uă cestiune for­te delicată. Ea nu priimesce uă 80-ruțiune generale. Principiul­ ce ne conduce în cercetarea iei­i acesta: Instrucțiunea obligatoriă se tind­ă a des­­volta moralea și fisiculă omului, și ai da miglilace de viață; cu alte cuvinte, se­­ desvolte de facultățile sufletului, rațiunea, simplurile și corpul­. Prin urmare ea va cuprinde religiunea și morala, cunoscința corpurilor­ și a numerelor­, a naturei și a omului, exercițiurile corpului și noțiunile ne­­cesarie pentru uă profesiune. Tote acestea mărginite în limitele timpului, de care pote dispune omulă din sta­rea cea mai de josă, a societății, fiindă că, se înțelege, aci e vorba de in­strucțiune obligatoriă, de se poseda poporulă în genere, acea­a Ace­ste ideie se potă resuma într’uă mi­că analise răpede, care are trebuință de multe esplicări și comentarie, în­­tr’adevără, ce nu potă intra în cadrul ai nostru; dară ni se pare că, chiară as­­ta­felă espusă în­tr’un­ tablou simplu, nu póte întîmpina dificultăți ca­re fiă adoptată. Dacă acestă tabloă. Limba țezei, lectura și scrierea. Religiunea în ințelesul­ formării moralii după adeverurile positive ale christianismului. Aritmetica practică. Elemente de geometrii și prin­cipii generali de desemnă. Elemente de fisică, de chimie,de istoria naturale. Elemente de geografiă, de istoria generale, și mai cu sumă de istoria țerei, și elemente de Economia Politică. Aceste ramuri de cunoscințe se vor­ preda și repeți cătă mai desă. Pe dintele se va înveța a scrie și a citi, afară de secțiunile ce se voră face speciale asupra loră. Se va preda asemenea musică vo­cale, ca să desvoltese vocea, se înal­țe mintea, ca so înfrumusețeze și se înobileze melodiele sacre și poporali. Se voră înveța cele mai simple dintre artile manuali și óre cari no­țiuni asupra agriculturei. Se vor­ fa­ce esercițiuri corporale, și esercițiuri cu arme. Acestă proiectă de programă nu e uă simplă teoriă: imitarea unei i­­novațiuni scrise Elă are în favorea sa speranța, care probă putința de a­­se aplica și fericitele resultate ce poa­te să producă. Elă e legea de in­strucțiune publică din 1819, a Pru­siei. Cu acéstă lege Prusia e reușită se fiă azi, dacă nu celă d’ăntăiă stată unde poporulă h mai bine instruită, celă pucină unulă dintr’acele Staturi’ unde instrucțiunea publică e mai ră­spândită și produce cele mai bune resultate de moralitate și bună stare materiale. Timpulă, amă ț­isă, nu ne per­mite se desvolțămă fie­care din arti­clele programei nóstre. Nu putem­ însă se trecemă cu vederea partea a doua a articlel! din urmă, esercițiulă cu armele. De ce esercițiulă cu armele se intre în educațiunea publică? — țdn*

Next