Romănulŭ, mai 1863 (Anul 7)
1863-05-16
JOUL ANUXIT VII. VOIESCE .I VEI PUTE, Va eșî in tote filele afară de Lunüa și a doua după Serbătăriă. Abonarea pentru Bucuresci pe anii Șese lune..................................... Trei lune..................................... Pe lună.......................................... Unu exemplariu..................... Insclințările linia de 30 litere . Inserțiuni și reclame linia . . ROMANULU 128 lei 64 — 32 — 11 — 24 par 1 leu 3 lei 16 MAIU 1863. ANUI.Un. LUMINEZA-TE ! ȘI VEI FI, Abonarea pentru districtu de . . . 152 le Șase lune...............................................70 — Trei lune...............................................38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune Ele se fau în districte la corespondinții Siariului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’anciene comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agințelde abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii vae (AR FIOLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VORU ARDE.) Directoriulu 4iai*inlui: C. A. Ronetti.—• Gerantă respangetoriu: M. Caladeaca. Iută austriacă, Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriulüadivinul D. O. D. Aricescu, Pas. Romănu No. 13. piARIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITERARII. si Duminică la 19 Maiti, la 10 ore diminața, se va vinde la licitațiuneaă mobile a dlui C. SA. Rosetti, pentru plată de imosite refulate, nefiindu votate e Adunare. ^ D-le Redactoru alț tfiaruluĭ Romăniță. Făcînd umil9 cererea din guvernului a plăti contribuția pe partei trimestrulă lui Ianuarie 1863, ara răspunsă, că conformă votului Camerei, nu potă a plăti decîtă pe Ianuarie și Fevruarie votate lunile lui de mară. Vă rogă domnule redactară căa publica acastă hotărîre ce am luată. Priimii, domnule redactare asigurarea sincerei mele amiciții. C. Racoviță. Pitesci 3 Mai 1863. REVISTA POLITICA. BUCURESCI, ,S/1. Florariă, în numerasă viitoriă vomă publica sentința Curții Ap. Criminale prin care a osîndită pe d. Aricescu. Avemă însă se facemă aci cunoscută că d. Gr. Lahovari, și numai d. Lahovari, a opinată în josulă sentinței contra am ^restărîi unui osîndită pentru delictă de presă ’nainte d’a se confirma sen ►tința de către Curtea de Casațiune. Dreptatea cere se mai adaogămă aci că d. procuratore alu Curții Apelat. Criminale nu numai c’a fostă cerută arestarea d-lui Aricescu, precum iaraă fostă crezută noi, ci din contra, printr'o adresă oficiale a fostă cerută susponderea punerii în lucrare a sentinței, conformă articlului 160, (Procedură) care duce. Procurorul o va încunosciința pe președintele, de darea apelației spre a se popri punerea în lucrare aotărîrea pănă când i se va judeca apelația." Procuratorele însă arătă de bine ascultată căndă cerea osînda, nu mai avea norocă căndă ceru dreptatea și d. Aricescu fu închisă. Nu 0e putem d esplica acesta urmare a Curții decătd ca provenită numai de o ambițiune nationale, ca se p0tă de ce, dd. Președinte și dd. V judecători, curtea acesta este singură în lume care’nchide, pentru delicte de presă, mai 'nainte d’a se respinge de către ceilaltă curte apelarea osînditului. Fiinducă vorbirămu de ambițiunea Curții Apel, Criminale, se facemă cunoscută că ambițiunea Curții Civile secțiunea a îl, este cu totulă altuierea este conformă cu ambițiunile judecătoriilor din lumea civilisată, și de aceaa eri aotărîtă în unanimitate, în favorea dlui Melic, în procesul ă ’ ce’n trecutele $ile d. Melic l’a fostă pusă suptă ochii publicului, printr’o esaptă daie de sumă a pricinii. Suntă mai multe dile de căndă au venită in Bucuresci doar sau trei represintanți a mai multor case de bance, din Paris și din London spre a cere comisiuni de drumuri de seră , și de banca de circulare și jondarie. Aceste cereri arătă de fericite pentru România, și fericite din tote punturile de vedere, aă făcută pe toți serică, se credă că Adunarea se va deschide in curîndă. Și acei cari credă astă-felără dreptate. Cine nu scie că capitalurile du epocele loră; că pe cîndă cererile sunt numeróse, ele sunt forte scumpe, și din contra destulă de lesne de găsită căndă se ’ntâmplă astupate unele din canalele cele mari pe cari ele du și deprinderea și folosesc a curge? Cine nu scie că din mai multe cause și mai cu sumă din causa resbelului Ameri jet capitalurile anglo-francese sunt ă asă ți mai disponibile de cătă ori căndă? Cine nu scie că mănu pote veni o prefacere sau vr’una resbelă și catunci capitalurile fiind căutate în alte țări, voră veni cu mare anevoință spre noi, unde n’am deprinderea d’a veni, și prin urmare cu sacrificie însemnate din partene? Cine nu scie că pănă nu vomă avea căi ferate și bance, nu vomă avea comerele, nu vomă avea organisarea creditului, nu vomă putea mări veniturile particularilor și prin urmare ale Statului, și nu vomă putea consolida unirea între Iași și Bucuresci ? Cine nu cunosce sacrificiile de totă felule ce au făcută și facă Românii de peste Milcovă, pentru ideia cea mare și bine făcătărie a Unirii, și că nu li s’arată păn’acumă nici ună felă de compensarea, nici morale nici materiale ? Și cine nu scie că omulă nu este numai sufletă, numai ideie, ci că are s’ună trupă, și că pănă ’nsfirșită materia, căndă nu i se dă nici o îndestulare, învinge sufletulă ? Cine nu scie în sfîrșită că drumurile de seră și bancele, nu suntă numai întreprinderi materiale, ci și policite, că multloculă celă mai sinceră, celă mai temeinică pentru ca o națiune se-și atragă simpatiele puterilor occidentale, este d’a atrage la dînsa capitalurile iei ? încă de la Voltaire s’a $isü: „Mais bentöt dans un creur & la raison rendu „L’intére* parle en maitre et seul est entendii *. Dupe tratatulu de la Paris foiele guvernamentale din Viena dheeaö, că „dacă acela tratată a sftrîmnată înrîurirea politică a Austriei în Principate, ea va sci s’o redobîndască prin interesele materiale". Și erau bărbați în adeveră politici acei cari cugetau astă felă, Comercială, acela pe care guvernulă nostru îlă desprețuiesc o arătă de multă, și merge, în uluiala ș’aiurarea în care se ’nvîrtesce pîn’ală da suptă administrarea prefecturei asiirării publice, a Poliției, cumă se $ipe la noi, este astă-ți în cele-lalte țere, adeveratulă Domnă stepînitoriă, înteresută materiale, capitalulă, este osia pe care se ’nvertesau ratele carului politică, și d’acea a — cu tóte că guvernulu ne a deschisă ună procesă prin care, Vinerea vistórie, ne va ’nchide și ne va străjui, Fiindă camă fostă lisă „că națiunile aă suferită adesea în tăcere multe și mari nedreptăți și răpiri, dară nici una n’au suferită ca mâna guverneloru se treie„16 prin punga iei; că punga mai cu „semă a provocată revoluțiunea de la 1830", — mai dlicemă încă și astă-Ji, miniștriloru și d-lui Procurators ală d-loră, că nu numai revoluțiunea de la 1830, dară și cea de la 89, a fostă provocată totă din causa pungei, mai dhcemă, că tóte revoluțiunile, și cea englesă și cea americană, au fostă causate prin pungă. Fiindă că omulă mai lesne dă pelea de cătă punga, că nu vomă avea stabilitate, nu vomă avea unire pănă ce nu vomă îngriji de pungă, de punga fiecărui individă ca și de punga generale a tuturoră; și ’n sfîrșită că nu ne vomă asigura naționalitatea nostră de cătă prin legalitate, dreptate, libertate și arme nu întru și nu ne vomă asigura-o de lovirile din afară de cătă căndă vamă șei se puneau interesele materiale ale puterilor occidentale în serviciul întereseloră nóstre materiale și politice.. Ministru de financie este astății ănteiulu ministru alo unei națiuni; ou este omulă celă mai politică, celă mai puterică care ține în mănâ cele mai multe Fire ale viăței unei națiuni, și póre că d’aceaa și la noi, avu râmă pănă eri mă ministru de financie ce nu scia nici vorbi măcaru românesce, ș’acumă avemă acelă Ministerul administrată ad-interimă și de ună bărbată care nu este nici de eumă ceas ce se chiamă unu omă politică, capitalurile Europei dară. Fiindă acumă mai disponibile de cătă ori căndă, — tóte foiele publice o constată —, și fâcînduni-se mai multe oferte, și încă dintre cele mai însemnate case din Paris, în asociațiune cu unele din London, este mvederată că toți căți aă aflată acesta an $isă și flică că neapărată Camera se va deschide, și ăncă fórte curîndă, căci „n’aduce anulă ce aduce cesula “ Pîn’aci lucrurile mergă pe calea naturale, însă cine va deschide camera? Cine va veni înaintea se, și-i va cere voturi de bani, și ăncă de milione? Ministerial acesta? Dară elă a declarată naintea Adunării ș’a sumei că „Financiele suntă în desordine." Se se bage bine de samă că elă n’adisă că suntă în lipsă, ci în desordine. N’aflisă că n’are bani, ci că n’are socotele, căci oricine scie cu desordine in financie va sedica lipsa de ordine, de regulă în socotele. Ce va fi ce dară națiunea represivitanților ă iei, căndă ar mai da bani în măna unui ministeriă care a declarată însuși că socotelile lui sunt în desordine? Ce va zice națiunea represivitanților ă sei căndă dupe desordinile financiarie ce s’a demonstrată în Adunare, dupe votulă de deplină ne’ncredere ce s’a dată acestui ministeriă, dupe ce i s’a refusată pe deplin chiar banii chiăltuiălilor anuale ar veni acumă totălă și ’n Iogű d’ală trimite naintea curții de casațiune ’I ar da pe mână milióne, ca astăfelă desordinea sa fiă și mai mare și se ducă națiunea și mai sigură acolo unde duce neapărată desordinea? N’ară și ea are inconsecinte, culpasa, de rîsă chiară, și n’ar da astăferă ea insași cu măna iei cea mai de marte lovire regimelui parlementariă ? Tóte acestea suntă cestiunî atătă de simple încâtă inșii copii cei mici se vadă, le înțelegă, chide. Adunarea dară nu se va des și ministeriul, acesta, consecințe cu elă insuși, va merge nainte pănă la ăuna Duminică a lui Decembre, căndă Adunarea are dreptul ă a veni chiară neconvocată. Ministeriul, consecințe cu elă însuși va stărui in calea anti-constituționale, în sistema contra cărea a aă protestată 63 de deputați, și ca consecința a acelei sisteme va fi și perderea acestei mari ocasiuni d’a avea îndată și bance și căi ferate și ae avea prin capitalurile franco-englese, cari suntă pentru noi și capitaluri politice. Acesta este celu puțină logica lucrurilor, și prin urmare nu putemă prevedea viitoriul de cătă pe calea logică Afară din logică nu mai remăne de cătă desordinea și necunoscutul, și acea care o lăsămă se ne oesplice cei cari o cunoscu și însuși d. Procuratore ală curții Ap. Criminale, care a proclamată de bine-făcutămă revoluțiunile făcute de guvernă. 1 Dari» curindu într’un animăinostre a străbătută rațiunea, interesulü vorb»see caută Stefan și numai elfi este ascultat (Voltaire..) Bucuresci 15 Mail 1863. Domnule Redactară, Ve rogă să bine-voiți a tipări în stima bilulă dr. Vioriu declarațiunea urmatore. Venirea mea în Principatele Unite a fostă comentată de diferite feluri și mai mulți Polonesi au manifestată tema că are intențiune de a organisa o mișcare în Galiția. Precumă nu recunoscu nici unui Polonă dreptul de a rescula Ungaria, totă așa nume credă în dreptul de a începe cea mai mică mișcare in Galiția. Priimiți domnule Redactară, încredințarea deosebitei mele considerațiuni. S. Tu. Leopole, 21 Masă. Vă corespondinția a țiiariului „Gonieo“ din Moscva anunțiă: Insurecțiunea dincolo de Dniepru a isbucnită în Guvernemîntele Charcow, Pultava și Tschernigow. La Chaicow se afla 1000 insurginți luptă comanda oficialilor ruși: Gazetta ,,Narodova și anunțiă: Mai multă de 1500 insurginți au ocupată Zwiabal în Volhinia, în D districtulă Wasilcow aprope de Kiev insurginții, să perdută o luptă. Comandantele soră Swiecinschi și mai mulți juni din Academia de la Kiev sau făcută pisonieri. La Beresina se luptă cu mare stăruință. țisa f<5ță anunțță că Institutul de Credită de la Warszawa a refuzat guvernului o împrumutare de 1 Milion Ruble. Instrucțiunea obligatorie. (Vefil No. de ieri.) II. Dară care suntă acele cunoscințe ce trebue se se oblige poporulă a le căpăta? Acesta duă cestiune forte delicată. Ea nu priimesce uă 80-ruțiune generale. Principiul ce ne conduce în cercetarea ieii acesta: Instrucțiunea obligatoriă se tindă a desvolta moralea și fisiculă omului, și ai da miglilace de viață; cu alte cuvinte, se desvolte de facultățile sufletului, rațiunea, simplurile și corpul. Prin urmare ea va cuprinde religiunea și morala, cunoscința corpurilor și a numerelor, a naturei și a omului, exercițiurile corpului și noțiunile necesarie pentru uă profesiune. Tote acestea mărginite în limitele timpului, de care pote dispune omulă din starea cea mai de josă, a societății, fiindă că, se înțelege, aci e vorba de instrucțiune obligatoriă, de se poseda poporulă în genere, aceaa Aceste ideie se potă resuma într’uă mică analise răpede, care are trebuință de multe esplicări și comentarie, într’adevără, ce nu potă intra în cadrul ai nostru; dară ni se pare că, chiară astafelă espusă într’un tablou simplu, nu póte întîmpina dificultăți care fiă adoptată. Dacă acestă tabloă. Limba țezei, lectura și scrierea. Religiunea în ințelesul formării moralii după adeverurile positive ale christianismului. Aritmetica practică. Elemente de geometrii și principii generali de desemnă. Elemente de fisică, de chimie,de istoria naturale. Elemente de geografiă, de istoria generale, și mai cu sumă de istoria țerei, și elemente de Economia Politică. Aceste ramuri de cunoscințe se vor preda și repeți cătă mai desă. Pe dintele se va înveța a scrie și a citi, afară de secțiunile ce se voră face speciale asupra loră. Se va preda asemenea musică vocale, ca să desvoltese vocea, se înalțe mintea, ca so înfrumusețeze și se înobileze melodiele sacre și poporali. Se voră înveța cele mai simple dintre artile manuali și óre cari noțiuni asupra agriculturei. Se vor face esercițiuri corporale, și esercițiuri cu arme. Acestă proiectă de programă nu e uă simplă teoriă: imitarea unei inovațiuni scrise Elă are în favorea sa speranța, care probă putința de ase aplica și fericitele resultate ce poate să producă. Elă e legea de instrucțiune publică din 1819, a Prusiei. Cu acéstă lege Prusia e reușită se fiă azi, dacă nu celă d’ăntăiă stată unde poporulă h mai bine instruită, celă pucină unulă dintr’acele Staturi’ unde instrucțiunea publică e mai răspândită și produce cele mai bune resultate de moralitate și bună stare materiale. Timpulă, amă țisă, nu ne permite se desvolțămă fiecare din articlele programei nóstre. Nu putem însă se trecemă cu vederea partea a doua a articlel! din urmă, esercițiulă cu armele. De ce esercițiulă cu armele se intre în educațiunea publică? — țdn*