Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)
1863-09-12
JU ÜI. ANULU VII. VOIESCE SI VEI PUTE. Va eși în lele dilele afară de Limia și a doua di după Serbalaria. Abonarea pentru Bucuresci pe anü ... 128 Ioi Șase lune................................................ 64 — Trei lune.................................................. 32 — Pe lună..................... 4 — Uni exemplariu...................................... 24 par insciintârile linia de 30 litere.............. 1 lei inserțiuni și reclame linia................... 3 lei piARlll POLITICI), COMERCIALE, LITERAR1Ü. -------------------------------------------------------------------------- (AETXOLELE THÄMISE ȘI ISTEIPÜBLIOATE SE VOBŰ ABDE). Directoriul jiariului: C. A. Rosetti.— Gerante respunȚ eform: AnghelO Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriulu (Jiariului D. C. D. Aricescu, Pas. Romanii No. 13. 12 SEPTEMBRE 1863. ANUI- VII. LUMINÉZA-TE ST VEI EI. Abonarea pentru districtü pe anii.......152^ lei Șase lune.................................................... 76 ______ Trei lune.................................................. 38 __ Abonamentele începü la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se fac în districte la corespondinții oiariului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștalești la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argint,i valută austriacă, r OSOIU Violare de legi, spoliare a proprietății, mare compromitere a cestiunii averilor a Statului, scandală, și prin urmare scăderea Statului Romănn. Aceste suntă faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăugîndă că cine dă uăm moșia a Statului pote da totulu. Onoare Curții criminale din Bucuresci! D. C. A. Rosetti a fostă achitată! Sentinția a fost supscrisă de d nii Dimancea, Romanescu, Zissu, Gr. Lahovari, C. Crețianu. D-nii Teulescu și Voinescu au fost de diferită opiniune și n’au asistatű la citirea sentinției, care a fost priimită cu aclamațiuni puterice: SE TRÂIEASCĂ CONSTITUȚIUNEA! SE TRĂIEASCĂ ADUNAREA LEGIUITOARIĂ! SE TRĂIEASCĂ JUSTIȚIA ROMÂNĂ! SE TRĂIEASCĂ APĂRĂTORII! SE TRĂIEASCĂ ROSETTI! striga numerosa mulțime de poporu, adunata în sate, coridore și curte. Mare manifestare poporaliă. 4 REVISTA POLITICA, BUCURESCI, 11/23 Răpciune. Publicarea desbaterilor a procesului d-lui C. A. Rosetti ne ocupă astă de tote colonele fótei nóstre. Insemnetatea acestora desbateri, este atăt de mare, ideiele desvoltate de ministerium publica, și principiele puse de aperătorii d-lui Rosetti merită, suptu diferite punturi de vedere, atătfi de mult atențiunea publică, în căte credemu că cititorii noștri ne vor tine semă, noue și d-lorü stenografi, cari ne silim a le pune suptu ochii lorű în totu acurateța și întinderea loru. Ca se aibă uă ideiă publicului cititoriu despre tăria acestui guvernu și despre temeliele pe cari se rafirmă elű, se facemu acuă mică enumerare despre procesele politice ce suntu la ordinea flilei. Procesu de presă ale d-lui C. A. Rosetti. Procesu de presă și refusu de imposite ar fi d-lui Târnavitu. ^ Procesu de presă pariului Ro~mănulu pentru No. de 4 și 3 Sept Procesu de presă pariului Conventiunea pentru ăr.tîiulu No. Procesu intentatu d-lui Orășianu pentru că nu sem cine ar fi declarat că Pa au sitűplicîndO numai sem ce contra guvernului. Procesu de imposite d-lui E. Apostolescu din Muscel). Procesu asemenea d-lui Nicolescu din Budisteni. Procesu și condamnare la morte contra d-lui Marinű Drăghici pentru cestiune de imposite. (Acitati de onor. curte din Iași.) Procesu și condamnare a d-lui Oprea Dumitrescu tipografu, sapt o preventiune c’aru fi tipăritu unu pamletu. Procesu intentatu d-lui Al. Sichlianu pentru că a făcută mosträniloru Ursoianu uă petitiune, pe care au supscnsu-o și aO datou ei, erő nu d. Sihhleanu. Cei ce se îndoiescă despre acesta se voru convinge măne cându vomű publica citațiunea procuratorelui publică și respunsul d-lui Liehlianu, etc. etc. Dacă pe ce se rafimă acesta guguverna, forția, tăria sea este în persecuțiunea libertății presei și a cetățenilorű ce luptă pentru legalitate și dreptate, pentru Constituțiune și re giméié constituționale, contra guvernu lui autocratică, personale. Trecîndu la scirile din afară se ínsemnamu aci căteva linie ce publică tliariulu La France de la 17 Septembre despre Polonia. „Corespondințele de astăzli, ilice acela liariu, vorbescu multa de Polonia, se constată neîncetată starea de resbire și agitarea spiritelor”. Aceste corespondintie suntű triste, pline de amenunte asupra esecutiunilorű ce s’au facutu și anunțiă altele noue. „Cu durere înregistră presa arătă sănge ce curge pe câmpurile de luptă și în locurile de esecuțiuni. In fiecare zi, insurecțiunea se desvoltă; în fiecare zii renasce acolo unde o credeau abătută, și energia sea respunde prin strigări desperate la tote sentințele de marte.“ Și mai la vale, vorbindu de nota rusescă și spuindu că negoțiările sunt întrerupte deuă cam o dată, adauge: „Nu trebue a ascunde că anevoința cea mare pentru Polonia este d’a se mentine în stare de resistențiă armată în timpul iernei. Dacă primăvarea viitoria va găsi încă insurecțiunea în piciore, este lesne a înțelege c’un asemene situațiune va avea un mare influină asupra otărîrilorfi Europei,l Constatîndu aci aceste declarări ale fiuriului oficiosű, nu ne remăne de cătă a publica mai la vale celelalte solii ce mai avemu. Paris, 18 Septembre. Monitoriul de astăzi publică notele ministrilor: Druya de Luis, Rechberg, și Russell, împreună cu una memoru ală d. Druya de Luis, prin care constată dreptul europiana de intervenire la regularea afaceriloru polone. — London, 17 Septembre. Nuvele de la Shanghai cu dată de 4 Augustă anunțtă: Gordon a fostă victoriosă și a luată la 27 Juliu Raking. Navele de la Japan constată că principii japonesi au causată turburările. Fregata franceză „Semiramis“ a descărcatu trupe, cari aă combătută cu trupele japonese și le aă bătută. ” Leopole, 16 Septembre. Gazeta de la Leopole publică un corespondință de la Brody, din care aflămă că la fruntariă se facă necontenită armări pentru insurecțiune și s’așteptă în curîndură nouă isbucnire , asta credă rușii. In urma acestei temeri poporațiunea este tare agitată și rușii săvîrșescă numeróse arestări, mai cu sumă între funcționari. ,,Gazeta Narodovau anunță: proprietarilor din Podolia, Volhynia și Ukraina li s’a li plata terminulă de 20 Septembre pentru plata unei contribuțiuni straordinarie de 10 °/„ din venitulă soră. — Berlin, 16 Septembre. Gazeta generale a Nordului dice că membrii asociațiunii dianianie ar fi promisă toți a veni la conferințele diamante de la Berlin. Pare, oie acestă faia, că membrii voescă mai întăiă a se înțelege la Milnich asupra conduitei ce voră ave a o serva la Berlin; acesta însă este probabile, că nu va ave nici uă înrîurire asupra decisiuniloru Prusiei în privința resultatului cestiunii de căpetenie, adică a tratatului de comerciă franco-prusiană. — Sibilă, 16 Septembre. In ședința dietei de astăzi a urmată desbaterea specială asupra celoră doue propuneri regesei. S’a adoptată titlulă și cele d’ăntăiă paragrafe ale legii cu modificațiunea de „limbo usitate în țâră” în locă de „limbele țerei.“ Asupra paragrafului 3 s’a făcută votarea prin apelă nominale. D. C. A. Rosetti. Domnilor, d-lă Președinte, Al. Florescu, prin cuvintele d-sale de adineaori ne a făcută posițiunea mai grea, căci a pusă cestiune.O pe terimală personale. D-lum a gândită că amă putea cugeta ună singură minută a atinge cătă de puțină onorabilitatea individului. Apoi atunci imputările acestea nu me privescă pe mine ci pe lege, căci legea dice curată .,<Zaca judecătoriulu va fi rudă și bine. Domnii oră, dacă tóte legile lumii a comisă acéstă crime în cătă se crédă că uă râdă, și mai cu sumă ună frate, póte se n’aibă mintea cu totulă liberă, cumă vreți să n’o comită că și cumă uă asemenea voință se fiă espresă de d-lă Președinte. Eă nu facă de cătă se meradimă pe lege. Legea dice că omul a póte se seamăgască căndă e condusă de uă patimă órecare, de patima cea mai frumósa, de iubire. Prin urmare constată că acelă atacu nu me privesce pe mine ci legea. Legea, Domnitoru, merge mai departe, căci dupe ce sprecifică căte-va cașuri, își mi aduce aminte că póte fi și alte coșuri pe cari ea nu le póte specifica, dar și pe cari judecătorii le potă simpți. — Adisă enor. meă Apărătoriă, d-1 Petrescu, și altă ceva, adisă că pasiunile politice suntă și mai tari de cătu rudenia. Ei bine, d-soră, cu cătă ună omă este mai onorabile, cu cătu simplimentele lui suntă mai desvoltate cu arătă e în periplu a fi bănuită că ară putea fi orbită de pasiunea politică, căci acolo e mai multă de cătă fratele lui chiară, este vorba de patria lui, de credințele lui; și cine nu scie simplimitele de credințe religiose și politice la cerâtocire a condusă pe cei mai virtuoși, pe cei mai onor. O- meni și cine nu scie orbirea creștinismului la începutul lui, cine nu-și aduce aminte de acei omeni D-zei în virtute ca Vergniand, ca Danton și alții, unii din drepta și alții din stănga, carii se ompnină unii pe alții și erau cu tóte astea fórte onorabili, D-soră, și tocmai împinși din simptimintele acelea cădeau în asemeni pecate. Vedeți daru, Domniloră, că amă dreptulă se recusă nu numai pe fratele d-lui Ministru, dară și pe d-lă Scarlat Voinescu. Voiu aduce mai ăntăiă aminte că și d-lui a scrisă și a scrisă de 30 9 * ori mai multă de cătă ce amă scrisă că contra aceluia ce m’a trămisă aici ca se me judecați, și cu tóte astea d-sa se află, se află astăzi pe fotoliulii de judecătorul . .. mo oprescă aci destul asupra acestui pantă delicată. — D-lu’ a fostă apoi prefectă căndă s’aă întîmplată acele împregiurărî fórte cumplite pe cari le țineți minte sub denumirea „Craiova și Ploesci, și noi ca deputați l’amă dată in judecată, dară n’am isbutită; de acea d-Iu Voinescu nu póte se fia judecătoriulă meu, căci ca deputată și că ara votată darea sea în judecată, d-lui deci este inembcul mea politică. Și aci desbatemă uă cestiune politică, aci e nă cestiune forte mare de principie, e uă luptă însemnată, nu e cumă ,îcea d-lu președinte. E, d-soră, acuzarea ce mi-a făcută d-l ministru că suntă trădătoriă, și vîndătoriă ală patriei, e cestiunea cea mai mare politica și d-lă Voinescu se teme forte că acitîndu-mă, — nu gândiți d-loră că facă cea mai mică alusiune la inamovibilitatea judecătorilor, care asigură independința loră, — nu voiă se dică că d-lui se teme că acitîndume pe mine se nu se condamne pe d-lui, de aceea d-lui o se caute se me lovăscă pe mine de marte ca se’și potă scăpa libertatea sa. . multă. La d-lă Teulescu e ceva și mar D-să își iubesce patria atătă de multă încătă orî de căte ori vede pe cineva propagîndă idei pe cari d-luî le crede retăcite îlă lovesce cu acea agerime a unui om care luptă pentru uă convicțiune. Ei bine, d-l. Teulescu amică intimă ală președintelui consiliului, cu care amă se me luptă astăzi, d-lă Teulescu redactoriă ală unui jurnale înființată numai sub guvernul acelui ministeriă și cădută d’ua dată cu acelă ministeriă, și a cărui țintă era a me conbate, a me lovi cu putere, póte ore se me judece? îlă întrebă încă se spuiă dacă, căndă, aude numai de numele meu, n’are dispațiuni de nerve. Se spuiă d-lui dacă n’a $i să erî, chiară astă-di că suntă omulă celă mai periclosă care trebue se fie lovită. Apoi, d-loră, combătîndu-me pe faclă, lovindume astă-felă cumă trebue se lovescă ună omă care luptă pentru ideie mari, care luptă împinsă d’uă convicțiune profundă, cumă voiți se p0tă d-lui fi imparțiale, cumă voiți se pare ave uă scînteiă de consciință liberă? Nu, este peste putință acesta și credă că d-lă Teulescu se va recula singură și nu va lua parte la desbatere, fiindăcă nci nu e vorba de individă, după cum amă dată dovedi positive, ci e vorba de principiă, și daca nu vă veți recusa cu arătă mai bine pentru mine, căci ministeriulă m’a calomniată, Ministeriulă m’a acuzată, ministariulă mă judecă, și frații și amicii lui me osîndescă. Națiunea, lumea va vedea și va judeca. D/ Teulescu. Scopul scrierilor mele, d-loră, a fostă care combată orice ideiă de destrugere și facă apelă la memoria d-lui Rosetti dacă vr’uă dată s’a pronunțată numele d-lui și dacă prin scrierile mele va se <jică c’amă fostă în contra persónei d-lui Rosetti. Curtea se se pronunțe; cătă pentru mine d-loră ve declară că nici uă dată n’amă avută altă ceva în vedere de cătu acesta, nu mamă uitată la uă persona, și n’amă rădicatu-o mai presusă de cătă îi este talia. D. P. Ghica. Ceru cuvîntulă, d-le Președinte, fiindă că vedă că acesta e uă procedură nouă. D. Președinte. D-le Pantazi Ghica, acuzatură a pusă înainte cestiunea de recusațiune și a vorbită asupra a doui din judecători, prin urmare d-loră că dreptulă se arete motivele d-soră, aă dreptulă se pusă în vederea curții motivele cari pate se-i facă se nu adereze la acelea pe cari le dă pusă acusatură, prin urmare d-loră că dreptulă se respundă.___ D. Scarlat Voinescu. D-loră, n’aș să lua cuvîntulă nici de cuină dacă art. 286 din codă nu’mi ar impune datoria se lămurescă pe d-nii membrii în privința recus&rii ce-mi face d, Rosettti A DEPESIA TELEGRAFICA. Tecuci, Septembre 10/22. Dorindu a se cefinitű a luatu procesulu d-lui Rosetti, informatine. Respunsu simplu plalitu. Racovită, losofescu, Anastasiu, Diamandescu. CURȚI și TRIBUNALURI. Curtea Apelativă Criminale. Audiența de Luni 9 Septembre. (Vedi No de erî.) (Procesulű intentată d-lui C. A. Raset, t suptă acusare de acuare la ură și apelă la nesubordinarea soldațiloră către capii loră, prin articlulă întitulată MONITORIULU OASTII și ROMĂNULU de la 14 și 15 Augustă.) Președinte D. Dimancea. Judicatori: D-nii Teulescu, tíc. Voinescu, llomanescu, Seb. Zisu, Gr. Lahovari, G. Crețianu. Acusatore publică C. Borănescu. Pe banca apărării se află: d-nii Gr. Arghyropolu, C Brâiloiu, I. Brătianu, Dim. Ghica, I. Ghica, P. Ghica, C. Lapati, Maniu, Anastasie Panu, G. Petrescu, G. Știrbeiu, D. Sturza Sala audiiiției, anticamerele, coridorele,scările sunt pline de lume. Imbuldirea este fórte mare. D. Președinte dă cuvîntul d-lui Rosetti spre a face recuzările sele. ■