Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)

1863-09-19

t- 1 0­0­1. ■A.NU­X­.O VII. VOIESCE SI VEI PTITTÎI. Va eși în­­ ele dilele af­ară de lamia și a doua­ di după Serba­toria. Abonarea pentru Bucuresci pe anui ... 128 Ioi Șase lune............................................... 64?— Trei lune................................................... 32 — Pe lună................................................... 11 — Unii exemplariü...................................... 24par­­ insem­nțârile linia de 30 litere................ 1 lei inserțiuni și reclame linia......................... 3 lei IHAÎîi­ POLITICLY COMERCIALE, LITERA HI II Abonarea pentru districte pe anii........152­ lei Șase lune................................................. 76 — Trei lune. ............................................ 38 — Directoriulu 4iaciu.Lu­: C. A. RosETTI. — Gerante respund­etori­i: Anghela Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vor­ adresa la Adrainistratoriulu­i^iariului D. C. D. Aricescu, Pas. Romana No. 13. -------------------------------------------------------------------------­­-AJRTICUALIE THĂ­NUISE ȘI NEPUBLIGA­TE SE VORÖ ABDE). Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­cării lune. Ele se făcu în districte la corespondinții pa­riului și prin poște. La Pari» la D. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și­ la agențiele de abonare, pe trimestru 10 florinîji argintu va­lută austriacă. «»SOR Violare de legi, spoliare a pro­prietății,, mare compromitere a cestiu­­nii aven­seră Statului, scandală, și prin urmare scădere­a Statului Romănu. A­­ceste sui­tă faptele ministeriului N. Cret­­zulescu, mai adăogîndă că cine dă uă moșiă a Statului pote da to­tului. Vineri la 20 se va înfățiși a proce­­sului de presă al d-lui Scarlat Târnavitu. Mai mulți bărbați politici și de drepții, între cari d. Argyropolu, A­­ristide Pascal, An. Arion, G. Petrescu, etc, etc. vom­ susțină apărarea. La 26 Septembri, la 10 ore di­­mineța la d. Simeon Mihălescu, și la 23 la d. Gheorghe B. Știrbei, se va vinde căte uă masă pentru ca guvernul a se ia plata impositului ce i­­a refusată Adunarea, ce îm­i refusă cetățenii cari se supună Convențiunii, soră austriacă cari cutezaserâa a închide ună deputată. „Frederică Guilelm nu ține în mă­­nele sele destinatele Prussiei, ea va sei a se scăpa pe ea insă­și, dară elă pole perde scă scăpa dinastia sea. REVISTA POLITICA BUCURESCI, ,8/S0 Răpciune. Procesul­ d-lui Orășianu, deschisă de guvernă, nu scimă pentru ce și cuină, s’a amânată. In fața nóstra de Luni arezarămă că cabinetulă Russieî în memorială seu nu numai c’a ’alăturată, în privința Po­loniei, tratatele de la 1815 , ș’a ata­cată astă-feră pe Engliteza și pe Aus­tria, cari aă luată parte la acele tra­tate, dară c’a atacată, și încă cu cea mai mare imprudință, națiunea francesă. A făcută mai multă de cătă a o a­­taca, a ațîțatu-o, a îmbolditu-o și s’a silită a o umili, aducăndu-i aminte epoca cea durerosa și rușind­ă a invasiunii, și silindu-se a-i areta că Crarulă A­­lessandru­l a fostă atunci domnulu destinărilor ă­iei și domnulă Europei. Este peste putință a admite că capul­ unui cabinetă a putută comite în ne­­sciință uă asemene greșelă, și prin ur­mare devine învederată că Czarulă, ne mai putendu spera nimică de la aceste trei puteri, a scrisă acelă memoriu numai cu scopul ă d’a ațîța fanatismul­ popo­rului rusă. Opiniunea nóstra dobînde­­sce cea mai mare taiiă, căci o găsimă că este și opiniunea tutorii foiloră co­loră mari din Francia și din Englitera. Eacă ce dice acele foie de­la 23 fi de­la 24 Septembre, venite în Bucu­resci era și astăz di. La France: „Atitudinea și limba giulu Rusiei nu suntă numai că greșală, după noi, ci uă nedibăciă, căci potă aț­ța opini­unea publică în locă d’a o potoli, ș’a­­țîța puterile cele mari în locă d’a le convinge. „Ne pare peste putință ca cele trei curți intervenitorie, și mai cu sdină Englitera și Austria se nu se simplă rănite d’aprețuirile ce face cancelaria rusă tratatelor­ de la 1815, ș’a isto­riei fantastice ce scrie despre con­­gresul­ de la Viena.“ „Nu suntă de cătă doue politice în lume: acea-a cari se radimă pe pu­tere și se impune pe concistă, ș’a­­cea-a care invoca dreptul ă și se for­mulă prin tratate. „Tratatele suntă în privința po­­porelor­ între ele, cee­a ce suntă le­gile în relațiunile cetățieniloră dintr’uă țară. Cumă între omeni suntă puterici și slabi, totă astă­feră suntă și Sfaturi mari și mici. Tratatele suntă făcute mai cu stimă pentru a conține ambițiunile celor­ mai tari ș’a protege drepturile celor­ mai slabi „Francia cea noue a ’ndurată tra­tatele din dilele sale de nenorociri; ea le putea sdrobi în dilele sale de putere, și din contra le­a respectată cu lealitate. „Din tote națiunile cari au sub­­scrisă tratatele de la 1815, singură Francia avea celă mai mare interesă a se libera de dînsele, căci au fostă făcute contra iei. Ele aă creată o mare cari aă ciuntită terămulă nostru națio­­naționale. Ele aă făcută ună ecilibru întemeiată pe ’nlăturarea înrîuririi nó­­stre; ele aă consfințită din nou împăr­țirea de la 1772 în favorea puterilor, cari au fostă luată trunchiurile neno­rocitei Polonie.“ La France, arată apoi cumu ală douile imperiu ală Franciei avea la 1855­­(Sevastopole) și la 1859 (Sol­­ferino) în vîrfulă sebiei sale, îndrepta­rea vechiloră sale învingeri și cumă, în puterea iei cea mare s’a pusă sa­bia în teeá, ș’apoi ifice urmatórele în­semnate cuvinte: ,,Astă­zi, printr’ună contractă fór­­te ciudată, Russia sfărâmă acea stare de lucruri ce Francia a ’nduratu-o și de care Russia s’a folosită. Principe­­le Gottschakoff a resturnatu însă—și bu­șea dreptului Internaționale. Elă pu­ne arbitrariulă unei­otărîri individuale în loculă autorității regulate a arbitra­­giului europiană. ,,In cea­ a mai cu semn ce prive­­sce pe Polonia, se pute­m zice că con­­gresulu de la Viena regulase împărți­rea de 1772, și memorială rusă res­­tornă acea situațiune; elă pune conci­­sia mai presusă de chezășiele stipula­te de Congresul­ de la Viena; de la 1815 se dă înapoi pînă la 1772 și res­pinge politica cea nobile a lui A­­lesandru I, în numele marilor­ ambi­țiuni a­le împărătesei Caterina. „Repetimă, tratatele de la 1815 suntă anulate de către Russia în stipu­­lările relative Poloniei. Acesta este ună fapta gravă care deschide pentru Europa oă nouă situațiune, în facia­ a căria­a prudința Imperatului Napoleone se trăsese ]napoi, și pe care, încăpă­­ținarea și ne prevederea curții de la Petersburg a realisatu-o. .. Tratatele de la 1815 nu mai suntă] Russia a voită se fiă asta. In privința reproducerii de către Monitoriu a memoriului comitatului se­cretă al­ Poloniei, <­iariele Siecle, Opinion Nationale, La Press, si din Lon­don, The Globe, Morning­ Post, etc. etc.­dacă tote că acea publicare este una mare pasă spre recunoscerea Poloni­­lor, ca națiune în resbelă contra Ru­siei. Fata care susține politica lordu­lui Palmerston, citeza scrierile drep­tului internaționale, Wheaton, Watter, Martens și dovedesce că insurgenții au dreptulă a reclama recunoscerea lor­ ca beligerinți. Și morning-Post adaoge: „Rusia tratăndu pe Poloni ca su­pușii sei prin dreptulă concisteî, ar trebui se se gândască că unu poporu are celă mai pucină tată atăta dreptă a-și redobîndi independința cătă pote­avă și uă putere străină pentru a­ lu sub­juga. Dreptulă concisteî nu dă și drep­tul d­eterminării. Puterile du dreptul ă a lua mesuje cari nu țintescă de cătă la propria loră aperare.1" Nimine nu se mai póte îndoui că ruperea tratatelor­ de la 1815 de că­tre insă­și Rusia; că îmboldirea și in­sulta ce cabinetulă rusescă făcu En­­glitorei, Austriei și Franciei prin me­­morială seu, și eroismul, cu care Po­lonii au luptată și luptă pentru i­nde­­pendința foră naționale, voră aduce ună resbelă, și din cele mai mari. A­cestă cestiune clară este de celă mai mare interesă pentru tóte poporele și pentru tóte guvernele, și ’nțelege ori­cine că este și datoria nóstrá a-i da, cumu îi daă tóte foile Europei, întîiulu locă. Dară remasc­a are ună singură Romană, care se aibă ceva care se mișce In peptulă scă și ceva în ca­­pulă scă prin care s’adune faptele, se le compare și se le judece, care se in seiă că cestiunea polonă este uă ces­­tiune de viață sau de marte pentru noi? Nu credemă c’a mai remasă vre­unulă și d’acea­a amu dată și vomă da și noi acestei cestiuni loculă cela de frunte. România este celă mai de căpe­tenie punlă strategică între Oriinte și Occidente. Dunărea este loculă de că­­petenie unde se va pune pârghia care va schimba h­arta Europei. Romănia era menită a fi zidul, care va­­ servi de apărare Occidentelui contra necon­­tenitelor­ invasiuni ale Nordului, a­disă în fad­a lumii imperatală Napoleone III, atunci pe căndă ne susținea cu sân­­gele Franciei pentru că ne credea că suntemă că națiune vine. Pe lîngă ace­­stea, se scie crd de toți, că politica Ru­siei a fostă, de la Petru I, de a pune pâr­ghia iei în România pentru a pute resturna Oriintele întregă. Se scie asemene că totă acestă politică a avutu-o și A­­ustria și că Germania a linsă și tinde necontenită a dobîndi Dunărea, care ar fi pentru corpulă germană cee­a ce suntă plămînii pentru corpul­ omului. Este asemene cunoscută de toți, că „ața se rupe acolo unde este slabă; că celui nemerică ii dau toți în capă, că pe cei morți, ori câtă de iubiți ar fi, părinții soră chiară îi ingropa. Ei bine! Căndă Rusia se vede a­­junsă în culmea desperării, nu este în­vederată că ea va face ori­ce sacrifi­cii pentru a aprinde totă felulă de ma­teriale în calea puterilor, cari se vor­ alia pentru a smulge Polonia din dom­­nirea iei? Și nu este învederată și si­­gură că ea va face tată pentru a pune măna pe acastă puterică armă ce se nu­­mesce Romănia, spre a putea lovi cu dinsa pe inimicii ei? S’aceate tóte fi­­indă sigure și învederate, ce facemă noi pentru a ne opune planurilor­ Ru­siei ? Podulă de la Sculeni este în tóte serile în domnirea iei, noțiunea tóta este desorganisată și desarmată, și os­­cirea nóstru este concentrată tótu în Bucuresci. Căndă Francia, Enghitera și Au­stria voră voi se dea Rusiei cea mai crâncenă lovire, potă ele se lase Du­nărea în starea în care este? nu. căndu Austria are celă mai mare in­­i­teresă a cuceri Romănia, nu va profita d­e ea de desorganisarea și desarma­­rea nóstra spre a ocupa acestă mare și puterncă pantă strategică ? Și căndă ea va vărsa sângele iei pentru libera­rea Poloniei, și noi.................vomă fi precumă suntemă.....................mai pute óre Francia și Engliteza se nu­mea Au­striei și Germaniei ună corpă ce s’a­­rată morții, pentru a rădica uă națiu­ne vine și eroică, cumă s’arată polo­nii? Se trebue unu didă contra Rusiei. Romănia n’a voită și nu voiesce a fi acelă (Jidu; este firesce ca ea se serve de materială prin care se se rădice celă­laltă didă dupe țermurile Vistuleî. Ro­mani­i suntă ani de căndă­re preve­­stimă și n’audițî și nu ’nțelegeți. Clo­­potulă care amund­ă ora din urmă a ’n­­cepută a se mișca; băgați de semă căci încă vă mișcara și elă va suna ș’a­­tunci Europa întrâgă va striga: — .,Veci­­nica pomenire a C. A. R. Unde duce procesele de presă. Gitimü în­­ siariulu l’Europe de la 23 Septembre: „Procese de presă și manogeri electorali, alte doue atentate contra in­­stituțiuniloru constituționali mergu totu­deuna împreună. Se póte intîmpla ca una guvernă, după ce a găsită ma­gistrați complăcetori, se cară înaintea alegerilor­; dară căndă judecătorii aă respunsă la acuzare prin ună verdictă independinte, căndă exemplulă respec­tului legilor, vine de la partea lumi­nată a societății, nu măi e permisă a se teme cineva pentru libertate d’uă cădere înaintea urnei electorale. D’acea­a salutămă c’uă îndouita bucuriă acitarea celoră șepte Șiarie pe 1 cari d. de Bismarck sau vre­ună co­legă , trăsese înaintea tribunalelui o­­rașiului Berlin, pentru acitare la ură și la despre ținlă guvernului; — astă for­mulă este în tote țerele. Ce circulamiă mai triumfatoriu pen­tru partita liberale? Ce respunsă mai peresuptom­ă la insinuările obișnuite ale ori­cărui ministru contra candida­­­ților­ oposițiunii? Justiția a pronun­­țiată, magistrații au declarată că cei ce atacă actele neconstituționale ale ministeriului nu sunt­ culpabili. Onoare clară judecâtorilor­ din Berlin! Și regele Prusiei înțelegă uă dată pentru totă­deuna că numai ministrulă, care se pune in luptă cu drep­urile națiunii, așîță la ură și disprețul­ gu­vernului. Suntemă forte sinceri în dorinție­­le nóstre, căci scimă totă ce Germa­nia și Europa ară pute aștepta de la Prussia, dacă partita feudale n’ar com­prime nobilile aspirațiuni ale ăstui po­­poră. Locul­ Prussiei este în capulă civilisațiunii germane, și regele Gui­­lermă ar voi a face din ea bulevar­­dulă reacțiunii. Din fericire, sunt­ momente in vieța Statelor, în care reaua voință este neputinciosă pentru reă. Eveni­mentele inferioaie și alianțiele regelui Prussiei îlă voră preserva provodinita- se de catastr­ofele înaintea cărora­a îlă împinge orbirea sea. Astă­felă, jude­cata tribunalului din Berlin și resul­­tatulă viilențelor­ alegeri ii voră are­­ta pe faclă desafecțiunea totală cla­­siforă societății. „Trebue cu tote astea, ca rațiune se viiă acestui monarhă rătecită. Des­­tinulă ii este propice, căci alți suverani constituționali au fostă precipită­­ de pe tronul ă lară, de­și cutezaseră mai pu­țină de cătă elă în violarea legiloră. „Regele se reintre în legalitate, se restabilescă armonia între elă și po­­porulă seă, se înceteze d’a se pre­ocupa cu nedibăcia de antagonismul ă­seă cu Imperatură Austriei, se de­vină liberale cu franceză, și Francisc Josef este învinsă. „Regele, într’ună cuvintă, se ur­meze exemplulă magistraților­ din Ber­lin care, a cităndă pe Șiaristî, a­rată că așia de frumosă secțiune magistrați­Leopole, 23 Septembre, noptea. „Gazeta Narodowa“ anunț­ă: In gu­vernulü Lublina (Polonia vechiă) dom­­nesce uă mare agitațiune și se face pregătiri de resbelă; tatu poporului se armână. Omeni și arme nu lipsescu, dară se sim­te lipsă tio olici ărî capa­bili. In ținutulu Lublinului­­ s’află cor­­purii colonelului Rucki, apoi despărți­rile lui Kuzina, a lui Wierzbicki, Gaz­­dana, Siniecki și Marecki; afară d’a­­ceste corpuri formate, mai sunt­ și alte unice corpuri pe cale de organisare, a­­semenea se întocmescă numeróse des­părțiri de gendarmerie. In Podlachia s’află despărțirile lui Krysinski, Jan­­kowski și Zielinski. Grzymala s’a re­­dulă silită aprópe de la Brzesc-Litew­­ski a congedia corpulă seu, spre a e­­vita încongiurarea din partea rușiloră. — Francfort, 23 Septembre. Con­gresul­ catoliciloră a decisă, după pro­punerea capitulariului domnului Enric de Maienza, a forma­tă asociațiune cu scopă de a da ajutor să juniloru învățiați și literați catolici. — Berlin, 23 Septembre. Gazeta generale a Germaniei Nordului publică raportulu ministrului de stată către rege în cestiunea reformei confederațiunii. Acestă dram­ă­­ jice că se lucreza uă lege de instrucțiune publică, care se va supune camerei. — Gazeta crucii ra­portă că astăzi (23­ Septembre) se por­­nesce respunsură către principii și o­­rașiele libere cari comunicaseră rege­lui decisiunile congresului suveranilor­. Propunerile Austriei și ale aliațiloru­i ei se refuză. Ca condițiuni pentru re­forma confederațiunii, Prusia stipulase: paritate cu Austria, ună veto pentru fie­care din ambele puteri mari ger­mane și uă altă organisare a represin­­tațiunii țerei la confederațiune. — Berlin, 23 Septembre, noptea. Cuprinsură de căpetenie ală raportului ministeriului de la 15 Septembre este plângerea că planulă austriacă de re­formă a fostă comunicată necompletă regelui și mai tărijiu de cătă este da­tată epistola de invitațiune către cei­lalți principi. Raportulu enumeră ca dorințe: Ună veto ală ambeloră puteri mari germane contra unei declarațiuni de resbelă, pe cătă timpă nu va fi a­­tacală teritorială federativă, desevîr­­șită paritate a Prusiei cu Austria în directoriă, alegeri d­repte și drepturi mai întinse ale represinlațiunii națio­nale. Ministerială propune ca regele se refuse consimptim înlală seă proiec­tului austriacă, a intra în negoțiațiuni cu membrii confederațiunii asupra ace­stora ponturi și, găsindu-i dispuși pen­tru acesta, a convoca conferințe mini­steriale spre a stipula ună altă plană de reformă, care apoi se va supune sau delegaților­ aleși ai națiunii, sau dietelor­ staturilor­ speciale. — Newyork, 12 Septembre. Dia­­­ r­ulă „Newyork Tribune“ așteptă oă mișcare ofensivă a generariului Lee. Un­ meeting de 3000 armați la Paola în Kansas a cerută rechi­marea trupe­­loră. Com­ercială de la New Orleans cu orașiere pe rîulă Mississippi superioră, Missouri și Ohio a fost e­liberată de controlulă militară.

Next