Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)
1863-09-19
t- 1 001. ■A.NUX.O VII. VOIESCE SI VEI PTITTÎI. Va eși în ele dilele afară de lamia și a doua di după Serbatoria. Abonarea pentru Bucuresci pe anui ... 128 Ioi Șase lune............................................... 64?— Trei lune................................................... 32 — Pe lună................................................... 11 — Unii exemplariü...................................... 24par insemnțârile linia de 30 litere................ 1 lei inserțiuni și reclame linia......................... 3 lei IHAÎîi POLITICLY COMERCIALE, LITERA HI II Abonarea pentru districte pe anii........152 lei Șase lune................................................. 76 — Trei lune. ............................................ 38 — Directoriulu 4iaciu.Lu: C. A. RosETTI. — Gerante respundetorii: Anghela Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Adrainistratoriului^iariului D. C. D. Aricescu, Pas. Romana No. 13. --------------------------------------------------------------------------AJRTICUALIE THĂNUISE ȘI NEPUBLIGATE SE VORÖ ABDE). Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se făcu în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Pari» la D. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agențiele de abonare, pe trimestru 10 florinîji argintu valută austriacă. «»SOR Violare de legi, spoliare a proprietății,, mare compromitere a cestiunii avenseră Statului, scandală, și prin urmare scăderea Statului Romănu. Aceste suită faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăogîndă că cine dă uă moșiă a Statului pote da totului. Vineri la 20 se va înfățiși a procesului de presă al d-lui Scarlat Târnavitu. Mai mulți bărbați politici și de drepții, între cari d. Argyropolu, Aristide Pascal, An. Arion, G. Petrescu, etc, etc. vom susțină apărarea. La 26 Septembri, la 10 ore dimineța la d. Simeon Mihălescu, și la 23 la d. Gheorghe B. Știrbei, se va vinde căte uă masă pentru ca guvernul a se ia plata impositului ce ia refusată Adunarea, ce îmi refusă cetățenii cari se supună Convențiunii, soră austriacă cari cutezaserâa a închide ună deputată. „Frederică Guilelm nu ține în mănele sele destinatele Prussiei, ea va sei a se scăpa pe ea insăși, dară elă pole perde scă scăpa dinastia sea. REVISTA POLITICA BUCURESCI, ,8/S0 Răpciune. Procesul d-lui Orășianu, deschisă de guvernă, nu scimă pentru ce și cuină, s’a amânată. In fața nóstra de Luni arezarămă că cabinetulă Russieî în memorială seu nu numai c’a ’alăturată, în privința Poloniei, tratatele de la 1815 , ș’a atacată astă-feră pe Engliteza și pe Austria, cari aă luată parte la acele tratate, dară c’a atacată, și încă cu cea mai mare imprudință, națiunea francesă. A făcută mai multă de cătă a o ataca, a ațîțatu-o, a îmbolditu-o și s’a silită a o umili, aducăndu-i aminte epoca cea durerosa și rușindă a invasiunii, și silindu-se a-i areta că Crarulă Alessandrul a fostă atunci domnulu destinărilor ăiei și domnulă Europei. Este peste putință a admite că capul unui cabinetă a putută comite în nesciință uă asemene greșelă, și prin urmare devine învederată că Czarulă, ne mai putendu spera nimică de la aceste trei puteri, a scrisă acelă memoriu numai cu scopul ă d’a ațîța fanatismul poporului rusă. Opiniunea nóstra dobîndesce cea mai mare taiiă, căci o găsimă că este și opiniunea tutorii foiloră coloră mari din Francia și din Englitera. Eacă ce dice acele foie dela 23 fi dela 24 Septembre, venite în Bucuresci era și astăz di. La France: „Atitudinea și limba giulu Rusiei nu suntă numai că greșală, după noi, ci uă nedibăciă, căci potă ațța opiniunea publică în locă d’a o potoli, ș’ațîța puterile cele mari în locă d’a le convinge. „Ne pare peste putință ca cele trei curți intervenitorie, și mai cu sdină Englitera și Austria se nu se simplă rănite d’aprețuirile ce face cancelaria rusă tratatelor de la 1815, ș’a istoriei fantastice ce scrie despre congresul de la Viena.“ „Nu suntă de cătă doue politice în lume: acea-a cari se radimă pe putere și se impune pe concistă, ș’acea-a care invoca dreptul ă și se formulă prin tratate. „Tratatele suntă în privința poporelor între ele, ceea ce suntă legile în relațiunile cetățieniloră dintr’uă țară. Cumă între omeni suntă puterici și slabi, totă astăferă suntă și Sfaturi mari și mici. Tratatele suntă făcute mai cu stimă pentru a conține ambițiunile celor mai tari ș’a protege drepturile celor mai slabi „Francia cea noue a ’ndurată tratatele din dilele sale de nenorociri; ea le putea sdrobi în dilele sale de putere, și din contra lea respectată cu lealitate. „Din tote națiunile cari au subscrisă tratatele de la 1815, singură Francia avea celă mai mare interesă a se libera de dînsele, căci au fostă făcute contra iei. Ele aă creată o mare cari aă ciuntită terămulă nostru naționaționale. Ele aă făcută ună ecilibru întemeiată pe ’nlăturarea înrîuririi nóstre; ele aă consfințită din nou împărțirea de la 1772 în favorea puterilor, cari au fostă luată trunchiurile nenorocitei Polonie.“ La France, arată apoi cumu ală douile imperiu ală Franciei avea la 1855(Sevastopole) și la 1859 (Solferino) în vîrfulă sebiei sale, îndreptarea vechiloră sale învingeri și cumă, în puterea iei cea mare s’a pusă sabia în teeá, ș’apoi ifice urmatórele însemnate cuvinte: ,,Astăzi, printr’ună contractă fórte ciudată, Russia sfărâmă acea stare de lucruri ce Francia a ’nduratu-o și de care Russia s’a folosită. Principele Gottschakoff a resturnatu însă—și bușea dreptului Internaționale. Elă pune arbitrariulă uneiotărîri individuale în loculă autorității regulate a arbitragiului europiană. ,,In cea a mai cu semn ce privesce pe Polonia, se putem zice că congresulu de la Viena regulase împărțirea de 1772, și memorială rusă restornă acea situațiune; elă pune concisia mai presusă de chezășiele stipulate de Congresul de la Viena; de la 1815 se dă înapoi pînă la 1772 și respinge politica cea nobile a lui Alesandru I, în numele marilor ambițiuni ale împărătesei Caterina. „Repetimă, tratatele de la 1815 suntă anulate de către Russia în stipulările relative Poloniei. Acesta este ună fapta gravă care deschide pentru Europa oă nouă situațiune, în facia a căriaa prudința Imperatului Napoleone se trăsese ]napoi, și pe care, încăpăținarea și ne prevederea curții de la Petersburg a realisatu-o. .. Tratatele de la 1815 nu mai suntă] Russia a voită se fiă asta. In privința reproducerii de către Monitoriu a memoriului comitatului secretă al Poloniei, <iariele Siecle, Opinion Nationale, La Press, si din London, The Globe, Morning Post, etc. etc.dacă tote că acea publicare este una mare pasă spre recunoscerea Polonilor, ca națiune în resbelă contra Rusiei. Fata care susține politica lordului Palmerston, citeza scrierile dreptului internaționale, Wheaton, Watter, Martens și dovedesce că insurgenții au dreptulă a reclama recunoscerea lor ca beligerinți. Și morning-Post adaoge: „Rusia tratăndu pe Poloni ca supușii sei prin dreptulă concisteî, ar trebui se se gândască că unu poporu are celă mai pucină tată atăta dreptă a-și redobîndi independința cătă poteavă și uă putere străină pentru a lu subjuga. Dreptulă concisteî nu dă și dreptul determinării. Puterile du dreptul ă a lua mesuje cari nu țintescă de cătă la propria loră aperare.1" Nimine nu se mai póte îndoui că ruperea tratatelor de la 1815 de către insăși Rusia; că îmboldirea și insulta ce cabinetulă rusescă făcu Englitorei, Austriei și Franciei prin memorială seu, și eroismul, cu care Polonii au luptată și luptă pentru independința foră naționale, voră aduce ună resbelă, și din cele mai mari. Acestă cestiune clară este de celă mai mare interesă pentru tóte poporele și pentru tóte guvernele, și ’nțelege oricine că este și datoria nóstrá a-i da, cumu îi daă tóte foile Europei, întîiulu locă. Dară remasca are ună singură Romană, care se aibă ceva care se mișce In peptulă scă și ceva în capulă scă prin care s’adune faptele, se le compare și se le judece, care se in seiă că cestiunea polonă este uă cestiune de viață sau de marte pentru noi? Nu credemă c’a mai remasă vreunulă și d’aceaa amu dată și vomă da și noi acestei cestiuni loculă cela de frunte. România este celă mai de căpetenie punlă strategică între Oriinte și Occidente. Dunărea este loculă de căpetenie unde se va pune pârghia care va schimba harta Europei. Romănia era menită a fi zidul, care va servi de apărare Occidentelui contra necontenitelor invasiuni ale Nordului, adisă în fada lumii imperatală Napoleone III, atunci pe căndă ne susținea cu sângele Franciei pentru că ne credea că suntemă că națiune vine. Pe lîngă acestea, se scie crd de toți, că politica Rusiei a fostă, de la Petru I, de a pune pârghia iei în România pentru a pute resturna Oriintele întregă. Se scie asemene că totă acestă politică a avutu-o și Austria și că Germania a linsă și tinde necontenită a dobîndi Dunărea, care ar fi pentru corpulă germană ceea ce suntă plămînii pentru corpul omului. Este asemene cunoscută de toți, că „ața se rupe acolo unde este slabă; că celui nemerică ii dau toți în capă, că pe cei morți, ori câtă de iubiți ar fi, părinții soră chiară îi ingropa. Ei bine! Căndă Rusia se vede ajunsă în culmea desperării, nu este învederată că ea va face orice sacrificii pentru a aprinde totă felulă de materiale în calea puterilor, cari se vor alia pentru a smulge Polonia din domnirea iei? Și nu este învederată și sigură că ea va face tată pentru a pune măna pe acastă puterică armă ce se numesce Romănia, spre a putea lovi cu dinsa pe inimicii ei? S’aceate tóte fiindă sigure și învederate, ce facemă noi pentru a ne opune planurilor Rusiei ? Podulă de la Sculeni este în tóte serile în domnirea iei, noțiunea tóta este desorganisată și desarmată, și oscirea nóstru este concentrată tótu în Bucuresci. Căndă Francia, Enghitera și Austria voră voi se dea Rusiei cea mai crâncenă lovire, potă ele se lase Dunărea în starea în care este? nu. căndu Austria are celă mai mare initeresă a cuceri Romănia, nu va profita de ea de desorganisarea și desarmarea nóstra spre a ocupa acestă mare și puterncă pantă strategică ? Și căndă ea va vărsa sângele iei pentru liberarea Poloniei, și noi.................vomă fi precumă suntemă.....................mai pute óre Francia și Engliteza se numea Austriei și Germaniei ună corpă ce s’arată morții, pentru a rădica uă națiune vine și eroică, cumă s’arată polonii? Se trebue unu didă contra Rusiei. Romănia n’a voită și nu voiesce a fi acelă (Jidu; este firesce ca ea se serve de materială prin care se se rădice celălaltă didă dupe țermurile Vistuleî. Romanii suntă ani de căndăre prevestimă și n’audițî și nu ’nțelegeți. Clopotulă care amundă ora din urmă a ’ncepută a se mișca; băgați de semă căci încă vă mișcara și elă va suna ș’atunci Europa întrâgă va striga: — .,Vecinica pomenire a C. A. R. Unde duce procesele de presă. Gitimü în siariulu l’Europe de la 23 Septembre: „Procese de presă și manogeri electorali, alte doue atentate contra instituțiuniloru constituționali mergu totudeuna împreună. Se póte intîmpla ca una guvernă, după ce a găsită magistrați complăcetori, se cară înaintea alegerilor; dară căndă judecătorii aă respunsă la acuzare prin ună verdictă independinte, căndă exemplulă respectului legilor, vine de la partea luminată a societății, nu măi e permisă a se teme cineva pentru libertate d’uă cădere înaintea urnei electorale. D’aceaa salutămă c’uă îndouita bucuriă acitarea celoră șepte Șiarie pe 1 cari d. de Bismarck sau vreună colegă , trăsese înaintea tribunalelui orașiului Berlin, pentru acitare la ură și la despre ținlă guvernului; — astă formulă este în tote țerele. Ce circulamiă mai triumfatoriu pentru partita liberale? Ce respunsă mai peresuptomă la insinuările obișnuite ale oricărui ministru contra candidaților oposițiunii? Justiția a pronunțiată, magistrații au declarată că cei ce atacă actele neconstituționale ale ministeriului nu sunt culpabili. Onoare clară judecâtorilor din Berlin! Și regele Prusiei înțelegă uă dată pentru totădeuna că numai ministrulă, care se pune in luptă cu drepurile națiunii, așîță la ură și disprețul guvernului. Suntemă forte sinceri în dorințiele nóstre, căci scimă totă ce Germania și Europa ară pute aștepta de la Prussia, dacă partita feudale n’ar comprime nobilile aspirațiuni ale ăstui poporă. Locul Prussiei este în capulă civilisațiunii germane, și regele Guilermă ar voi a face din ea bulevardulă reacțiunii. Din fericire, sunt momente in vieța Statelor, în care reaua voință este neputinciosă pentru reă. Evenimentele inferioaie și alianțiele regelui Prussiei îlă voră preserva provodinita- se de catastrofele înaintea căroraa îlă împinge orbirea sea. Astăfelă, judecata tribunalului din Berlin și resultatulă viilențelor alegeri ii voră areta pe faclă desafecțiunea totală clasiforă societății. „Trebue cu tote astea, ca rațiune se viiă acestui monarhă rătecită. Destinulă ii este propice, căci alți suverani constituționali au fostă precipită de pe tronul ă lară, deși cutezaseră mai puțină de cătă elă în violarea legiloră. „Regele se reintre în legalitate, se restabilescă armonia între elă și poporulă seă, se înceteze d’a se preocupa cu nedibăcia de antagonismul ăseă cu Imperatură Austriei, se devină liberale cu franceză, și Francisc Josef este învinsă. „Regele, într’ună cuvintă, se urmeze exemplulă magistraților din Berlin care, a cităndă pe Șiaristî, arată că așia de frumosă secțiune magistrațiLeopole, 23 Septembre, noptea. „Gazeta Narodowa“ anunță: In guvernulü Lublina (Polonia vechiă) domnesce uă mare agitațiune și se face pregătiri de resbelă; tatu poporului se armână. Omeni și arme nu lipsescu, dară se simte lipsă tio olici ărî capabili. In ținutulu Lublinului s’află corpurii colonelului Rucki, apoi despărțirile lui Kuzina, a lui Wierzbicki, Gazdana, Siniecki și Marecki; afară d’aceste corpuri formate, mai sunt și alte unice corpuri pe cale de organisare, asemenea se întocmescă numeróse despărțiri de gendarmerie. In Podlachia s’află despărțirile lui Krysinski, Jankowski și Zielinski. Grzymala s’a redulă silită aprópe de la Brzesc-Litewski a congedia corpulă seu, spre a evita încongiurarea din partea rușiloră. — Francfort, 23 Septembre. Congresul catoliciloră a decisă, după propunerea capitulariului domnului Enric de Maienza, a formată asociațiune cu scopă de a da ajutor să juniloru învățiați și literați catolici. — Berlin, 23 Septembre. Gazeta generale a Germaniei Nordului publică raportulu ministrului de stată către rege în cestiunea reformei confederațiunii. Acestă dramă jice că se lucreza uă lege de instrucțiune publică, care se va supune camerei. — Gazeta crucii raportă că astăzi (23 Septembre) se pornesce respunsură către principii și orașiele libere cari comunicaseră regelui decisiunile congresului suveranilor. Propunerile Austriei și ale aliațilorui ei se refuză. Ca condițiuni pentru reforma confederațiunii, Prusia stipulase: paritate cu Austria, ună veto pentru fiecare din ambele puteri mari germane și uă altă organisare a represintațiunii țerei la confederațiune. — Berlin, 23 Septembre, noptea. Cuprinsură de căpetenie ală raportului ministeriului de la 15 Septembre este plângerea că planulă austriacă de reformă a fostă comunicată necompletă regelui și mai tărijiu de cătă este datată epistola de invitațiune către ceilalți principi. Raportulu enumeră ca dorințe: Ună veto ală ambeloră puteri mari germane contra unei declarațiuni de resbelă, pe cătă timpă nu va fi atacală teritorială federativă, desevîrșită paritate a Prusiei cu Austria în directoriă, alegeri drepte și drepturi mai întinse ale represinlațiunii naționale. Ministerială propune ca regele se refuse consimptim înlală seă proiectului austriacă, a intra în negoțiațiuni cu membrii confederațiunii asupra acestora ponturi și, găsindu-i dispuși pentru acesta, a convoca conferințe ministeriale spre a stipula ună altă plană de reformă, care apoi se va supune sau delegaților aleși ai națiunii, sau dietelor staturilor speciale. — Newyork, 12 Septembre. Dia rulă „Newyork Tribune“ așteptă oă mișcare ofensivă a generariului Lee. Un meeting de 3000 armați la Paola în Kansas a cerută rechimarea trupeloră. Comercială de la New Orleans cu orașiere pe rîulă Mississippi superioră, Missouri și Ohio a fost eliberată de controlulă militară.