Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)
1863-10-24
A ► J II 0 Í. A.JST T.T 1.1 VII. VOIBSGE ȘI VEX PTJTTG. >.x——-Va esi in fele filele afară de Luna și a dona o tiupă Sărbătoriâ. Abonarea pentru Bucuresci pe ană ... 128 ki iose lune..................................................... 64 — IVoi lune..................,................................... 32 — i’e lună............................................ H — Unu exemplariu.................................. ... 24 par r sciințârile linia de 30 litere............... 1 lei ferțiunî și reclam o linia...................... 3 lei PIAUIÜ POLITICII, COMERCIALE, LITERARII. ------------ -----------(ARTIOLEUE TRĂINITE ȘI IIUPURI.IOATEI SE VORU ARDE). Directoriulú pariului.• C. A. Rosetti. — Gerante respune retoriă: Anghela Ionescu. Pentru abonare și reclamări se voru adresa la Administratoriulu <iariului Gr. Serurie, Pas. Română No. 13. 24 OCTOMBRE 1805 ANULŰ VII. LUMINEZĂ-TE SI VET FT. Abonarea pentru districtü pe anii.........162 lei. Șese lune....................................................... 76 __ Trei lune........................ . .. . »....... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale secării lunei Ele se face în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, nie de l’ancienne oomédie, 6, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argint, valută austriacă. Violare de legi, spoliare a proprietății, mare compromitere a cestuin! aveți lorii Statului, scandală, și prin urmare scăderea Statului Românii. Aceste suitu faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăogîndu că cine dă vă moșiă a Statului pote da totulu. * 23 REVISTA FOLITIC3A Bucuresci,23 Brumărelu, 4 Brumariu. Scirile politice din afară nu mai au însemnetate pentru că mărie va lua cuvintulu Imperalulu Napoleone III. Mărie se deschidă Camerile francese, și toți ascepta cuvîntulu de deschidere. In acestă cuvînt fi, rădica-va sau nu, Imperatură Napoleone, una colță ală vălului care ascunde cestiunea polonă? Nu scimă, nimine nu scie, dară toți asceptămă. Dacă firulă telegrafului nostru nu va fi ruptă, dacă biurourile telegrafului Statului nu vor fi fi prea ocupate, credemă că mane fără, pe la 10, 11 ore, dă în sfirșită Vineri pe la 1 sau 2 ore ale dimineții, ne va sosi corespondința nóstra telegrafică și vomă da publicului, în No. de Vineri, în estrasă, partea politică a cuvîntului imperatului francofiloră. Păn’ atunci dacă trebue s’ asceptămă, căci foile străine nu ne aducă și nu ne potă aduce nici uă scrie mai însccinată. Trecăndă acuma la cele din întru trebue s’asceptămă și noi cuventulu suveranului nostru, domnu Prim-Ministru, căci prin supunerea Adunării din Iași la faptul domniei-sale în conta Președintelui Adunării a devenită, dupe noi, suverană, — pentru ca se scimă ce va face în privința Adunărei, prefăcută, prin buna sea voință, din straordinariă în ordinariă? Rădica va saă nu, imperatorele nostru (d. Cogălm..ceanu) ună colțu ală velului care ascunde viața sau martea României? Nu scimă, și......................nu suntemă șicum că scie bine, însă și domnia-sa, unde va merge și cumă are să ajungă? De ce bănuimă că nu scie? Căușele suntă mai multe, însă ne vomu mărgini pentru astădi in doue, trei. Financiele Statului suntu în „cea mai spăim în lătoria desordine“ cumv a spusă ană marele Kneaz, și fiindă că trebue „a se lua mesuje seriose spre a se păstra nepătată pnirea Statului cumă adisă însuși domnu Iliescu, ministru bugeteloră decretate în contra Convențiunii, în contra legii. In această posițiune, ce va face d. Cogălniceanu? Refusa-va Adunării mijlocele și timpulă trebuitoriă spre a cerceta socotelele, și unele din ele a se cerceta în arhivele și cancelariele a doua, trei ministerie? De va refusa, se pune afară din Convențiune, și astăfelă cădemă în curîndă în falimentul financiariă și politică. De nu va refusa, atunci publicăndu-se relațiunile comisiunii parlamentarie, națiunea întrâgă se va ’nfiora d’aceie desordine ș’abusuri și va scote în contra celora cari le a comisă uă strigare atătă de mare, în cătă se va surpa pentru totă dăuna regimele personale, cumu s’vă surpată zidurile de la ferico la sunetulătrărnbițiloru și strigăriloru poporului. Deci, pute-va domnu Cogălniceanu se mergă p’acea cale mare, naționale și fericită? Se ne permită se-i spunemă că noi stăruimă a crede că nu va pute, și că d’aceaa chemă că nu scie, nu póte sei unde va merge și cumă va ajunge. Ș’apoi, dacă domnului Cogălnicianu este pentru guvernemîntală Constituționale și indipendința Adunării, pentru ce n’a promulgată și nu promulgă legea votată pentru necompatibilitatea mandatului de deputată cu funcțiunile salariate, ale Statului? Nu voesce? Atunci se declară de la începută rebelă contra Adunării și mimică ală independinții sale. Nu voieșce ? Atunci declară de la începută că nu pote guverna susținută de deputați, ci numai de funcționari. Voiesce și nu pote ? Atunci ă că că nu scie unde merge și unde va ajunge. C. A. R. Citimă în Independența Belgică. Presa din Viena afirmă «’Austria și Engliteza s’ar fi înțelesă asupra unei declarări — acesta ar fi titlulă acestui nou oficiu — pe care s’o adreseze Rusiei. Dară acesta declarare n’ar fi fostă aprobată de cabinetul Tuilerieloru. Imperatură Napoleon« a declarată că n’ar adopta de cătă uă Notă formulăndă mesuje coercitive pentru împrejurarea unui nou refusă din partea Rusiei. De atunci, dice diariulu vienești, nouî negoțiări s’aă făcută între Viena și Londra, dară resultatulă nu va fi comunicată cabinetului Tuilerieloru de cătă dupe întorcerea principelui Meternich la Parisă. După că scrisoriu adresată din Viena diariului Times, cele trei cabinete aliate ară fi în ajunsulu d’a adresa fiăcare uă nouă Notă cabinetului de St. Petersburgi. Fără se aibă carnete fulă unui ultimatum, cele trei Note ară fi redigiate într’ună zonă mai viă și mai otărîtă de cătă acele cari le dă precesă. „In tine, după corespondința nóstră parisiană, corespondințele urmeza mereu între Londra și Viena pentru a ajunge la un urmare comună, și în ceea ce privesce comunicările ce s’ar trimite la St. Petersbug, nu este, în acestă momentă, pe cale de a se pregăti de cătănă nouă depeștă a Englitezei, destinată a înlocui pe acea ce lordulă Russel a opritu-o în urma consilielor și represintațiunilor Austriei. Acesta depeștă va desvolta aceaași temă ca și cea d’ănteiă, dară în termeni mai îndulciți și cu conclusiuni mai puțină absolute.“ Citimă în La France: Gazeta Coloniei publică un crespondință din Volinia, in care se reproduce ună ciudată discursu ce ar fi pronunțat principele Drucki-Sokolnicki, guvernatorii alu Zytomirului, la 7 Octobre, în ziua aniversării încoronării Czarului. Acestă principe, adresăndu-se țăranilor, le ar fi dăruită, în numele împăratului, pământurile pe cari le avea ca arendași, făgăduindu-le resplătiri și mai mari, daca ar voi să ajute guvernulă a înjosi și nimici noblețea polonă. Acésta clase trebuiă se fie nimicită, ar fi disă elu, și căndă va fi învinsă și sdrobită, plata impositelor, nici nu va mai fi îndatoritorii pentru voi!“ Nu putemă crede autenticitatea acestora cuvinte. Nu socotimu că un guvern ar putea se cugete chiară a întrebuința midulóce arătă de periclese prin pasiunile ce ele deștepta, ori care se fiă motivulă care lă inspiră.“ GUI E FOME CODRI VISEZĂ. Prin postea cea mică, prihaiămu erí sera următoria epistolă: „Domnule Rosetti, „Guvernul” a descoperită societatea secretă ai cărora capi suntu d d. Roseti, Brătianu, Panu etc., și ală cărea a scopu infamă este asasinarea adversarilor d-v. politici. „Oprește-te pe marginea abisului; gîndește-te la familia d-le, și la tristele consecințe ale unei asemenea întreprinderi fatale. Nici o faptă fără rasplată, sângele cere sănge . .. „Este mă amică ală familii d-tale care-ți dă acestă consiliu, adăugăndu-ți că Romanii nu sunt nici făcuți nici siliți pentru asemenea fapte miserabili, cari nu pot ă sta ascunse. „Gumă îți vei așterne, așa vei dormi.“ X. . . Dupe sfaturile ce ne dă, anonimule nostru prevestitoriu, dupe espresiunile cu care se servesce, și dupe deplina neșciință în care se află despre caracteristiu, despre simțimintele și despre vieța politică și individuale, a unoru bărbați, ca do. Panu, Brătianu etc, precum și despre faptele și tendințele politice ale unora din ómenii nostrii oficiali, se vede că acestü anonimu bine-voitoriu aiu familiei d-lui C. A. Rosetti, este unü prmi forte naiitatu în vîrstă, unu betrani dt) 65, 70 de ani. Mulțumindu daru anonimului și venerabilelui bine-facotoriu alu unei familie, că, cu tóte betrănețele și tematismurile sale, și cu totă retragerea sea din societatea politică, a binevoită a se interesa d’acestă familiă, ș’a da „JUNELUI“ d-lui G. A. Rosetti, pârintescile și bine făcătoriele sale sfaturi, profilămu și noi d’acestă ocasiune spre a da publicității acea epistolă, ca se profite națiunea întregă d’asemenea adeverate și mari invețeminte. Este forte adeverata că nici „vă fapta fără resplata, că săngele cere sânge.“ Este asemenea, din fericire, forte adeverată că Romanii nu suntă „nici făcuți nici siliți, d’a alerga la asemene fapte miserabile,“ la asemene crime. Acestea s’a demonstrată adesea în acestă faie, ș’a trebuită ună betrina retrasă cu totulă din lume, spre a nu cunosce principiele cea propagată și propagă ea. Și eră, a trebuită ună venerabile bătrână, retrasă cu totulă din lume spre a nu șei că numai omenii aceia cari urmărescă uă politică de guvernamentă personale, de sugrumare a minții, a consciinții publice, trăiescă prin comploturi, numescă uciderile, fapte sevărșite de măria providențiale, de genial României, și se susțină prin acele stafie făcute de dinșiî, ce le scotă din cutie, și dsă apoi totă dinșii, se facă să le învingă lovindă, intemnițăndu și ucigéndu câțiva omeni liberi, și suprimă apoi libertățile publice, adică îmormênteză națiunea spre a putea domni pe mormîntul ă iei. A trebuită unu asemene betrănă retrasă din lume, spre a nu sei ni mică despre complotulă cu macinele infernale ale lui Bontilă, despre grozava rescolă dela 28 Septembre 1859, despre conspirațiunea cea puterică, numită Xenis și Sardelis, despre conspirațiunea cea uriașiă ce cugetau se facă, în țera Romănilor, Polonii prinși la Constangalia, despre guvernulă celă provisoriă ce lă și gătise la ’nceputul anului acestuia, o monstruositate celă gătise însă și majoritatea Adunării eleptive, și despre tote celelalte conspirațiuni, comploturi, insurecțiuni ce s’aă făcută arătă de desă la noi, și de cari numai marea inteligință și ’naltură și luminatură patriotismă ală cătoră-va Prefecți de Policiă, Procuratori la Curtea Apel, Criminale, ș’a doar trei Miniștrii, nă scăpată acastă națiune! Noi însă care le cunoscemu tóte acestea, precumű le cunosce întregă națiunea, asigurămu pe venerabilele bine făcetoriă ală familieloru se fiă linișcită. Ii urămă vieță jună și să asigurămu că nu va avea se teme de nici uă faptă, nu anti-umană, nu rea, dară nici chiară secretă, a nici unui română onorabile. Conspirațiunile nóstre, aă fostă, suntă și voră fi în lumina cea mare. Conspirațiunile nóstre aă fostă suntă și voră fi, a cere necontenită guvernului socotelile și regularea financieloră. Transformarea să~ttaniloru în cetățiani ai unei națiuni libere. Urmare: adică în măna fiecărui română virșince, un puscu de gardă naționale și ună buletinu de votă. Libertatea Presei ș’a întrunirilor și libertatea individuale, deplina organisare și independința a comunitară, instrucțiunea publică, și celă mai întinsă și sinceră regiune Constituționale. Acestea seamă cerută, aceste le ceremă ; pentru acestea amă conspirată, conspirămă și vomă conspira, în fața națiunii, cerendu-le necontenită, demonstrăndă neîncetată neapărata loră trebuință, și repetindă pe totă Șiua națiunii că, cei cari nu le dau acestea, o desprețuiescă, se temă de dinsa, conspiră contra iei, o trădau, o vindă, o ucidă. Cine se teme de întruniri, are cugete rele, tinde la dispotismă. Cine se teme de libertatea tiparului, se teme de lumină; și cine se teme de lumină este fură și chiară ucigașiă. Cine se teme d’a da fiecărui cetățiană într’uă mână nă pușcă și ’ntr’alta ună buletină de votă, voiesce se verigă națiunea, s’o ucidă ca se potă domni peste cadavrul ăiei. E co conspirațiunea nostră. Tóte cele Llte comploturi suntă, ascultă bine, venerabile anonimă bine făcători că suntă infame calomnie ale despuitorilor și ucidetorilorii națiunii dumitale, cărora te rogă, cu respectă, se le $ici din parte-ne, fiindă c’amă verjuză că ți placă proverburile, că „cui e fóme codri viseză.“! C. A. Rosetti. — Berlin, 28 Octobre. Toți candidații partitei progresului la Berlin au foștii aleși c’uă mare majoritate: telegramele priimite pînă acuma arată biruința definitivă a partitelor liberale unite. Între cei nouî aleși menționemii pe dd. Ioan Jakoby și Profesorului Momsen. Domnu Wincke n’a fost alesă. Dupe telegramele priimite pînă acuma, conservativii suntu mai numerosu represintați. Cei mai însemnați din cei aleși suntu: Minis trulü de resbelü Roon, Gottberg, Blankenburg, Wantrup și Eisner. — Hamburg, 27 Octobre, noptea. In presa Suedo-norvegiana ajunge din ce în ce mai energică lupta în contra alianției danese. Tóte organele partiteloră facă d’uăpotrivă oposițiune. — Milano, 28 Octobre: țiarulă „Perseveranzza“ de astăzi anundă de la Messina cu data de 27 Octobre: Regele George al Greciei a sosită ap fi diminăța aici și a fost priimită de autoritățile civile și militarie. După ce a ușitată orașul a plecată era la 2 ore după amiadă. — Warszawa, 28 Octobre. Purtarea doliului este poprită de la 10 Noembre înainte, s’aficiază amende pentru contravening, și anume pentru pedeștri 10 ruble, pentru persane în echipage 100 ruble, pentru cele în trăsuri închiriate (birje) 15 ruble. Funcționarii purtîndă doliulă perdu apuntămentele loră p’uă lună. Doliulă pentru rude morte este permisă. Corespondință particulară a ROMÂNULUI. Iași, 18 Octobre 1863. Velațiunile cu cari se împlinescă dările către statură ajunsă a fi nesuferite. Ministerială (nu vorbescă de acestă de faciă), spre a pute storce bani cu orice prebă, n’a lăsată neîntrebuințată nici una midilocü: a oprită darea pasporteloră pentru străinătate, nă oprită darea bileteloră de circulațiune în țară, a oprită liberarea apartamenteloră împiegațiloră pînă ce nu presintezis biletele de plata contribuțiunilor, de unde resultă că de mute ori nu se plătescă apartamentele cu lunele întregi, pentru că mandatele de plată fiindă colective, adică la mnă loca pentru toți impiegații unei autorități, dacă se întîmplă cu anulă sau doar din ei se fie mai puțină nevoiași, și nu se grăbescă a-și plăti dările, atuncea se refuză acitarea mandatului, și toți ceilalți impiegați trebue se sufere pănă ce și a celoru ce n’aă plătită le vine gustulu de a plăti dările, și așa numai se acitază mandatură, și ancă și atuncea dacă se găsescu banii în casă, éru de nu trebue se mai fie rebdători. Bă mulți me așteptamă din di în di se vedăuă ordine prin care se se oprescu înmormântarea morțiloră pănă ce nu se voră presinta dovedi de plata dăriloră din partea roposatului, cătă a fostă în vidră și a rudeloru lui pînă la ală? nouelea nemü. Amă vedută impiegați cari n’aă vîrsta cuvenită de a plăti dare, și cu tóte acestea pentru a-și pute primi apantamentele și pentru a nu face și pe ceilalți ca se aștepta pînă ce va dovedi că nu trebue se plătescu dare, s’aă dusă de s’aă înscrisă și aă plătită dare, și încă unii de pe la 1859. Amu vedută pe alții care și-au plătită dările din urmă aiurea și fiindu că n’aă păstrată dovedile, aă fostă nevoiți a plăti din noă aceleși dări la noua loră locuință totă pentru motivele de mai susu. In fineamă velută pe toți servitorii tribunalelor, cari în temeial unei disposițiuni erau scutiți de plata dărilor, apucați de a plăti acumă dările din urmă de la 1859, în cătă neavîndu închipuire de a se plăti acumătate de uă dată, și mai alesă asupra ernii, căudă nevoiie se grămădescă, unii din ei au fostă siliți a alerga la îndurarea publică, a face colecte și a plăti dările. Eă credă că Muracheff ar da o frumoasă resplată Qț»