Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)

1863-10-24

A ► J II 0 Í. A.JST T.T 1.1 VII. VOIBSGE ȘI VEX PTJTTG. >.x­——-­Va esi in fele­­ filele afară de Lun­­a și a dona­ o ti­­upă Sărbătoriâ. Abonarea pentru Bucuresci pe ană ... 128 k­i iose l­une..................................................... 64 — IVoi lune..................,................................... 32 — i’e lună............................................ H — Unu exemplariu.................................. ... 24 par­­ r sciințârile linia de 30 litere............... 1 lei f­erțiunî și reclam o linia...................... 3 lei PIAUIÜ POLITICII, COMERCIALE, LITERARII. ------------ -----------­(ARTIOLEUE TRĂINITE ȘI IIUPU­RI.IOA­TEI SE VORU ARDE). Directoriulú­­ pariului.• C. A. Rosetti. — Gerante respune retoriă: Anghela Ionescu. Pentru abonare și reclamări se voru adresa la Administratoriulu <­iariu­lui Gr. Seruri­e, Pas. Română No. 13. 24 OCTOMBRE 1805 ANULŰ VII. LUMINEZĂ-TE SI VET FT. Abonarea pentru districtü pe anii.........162 lei. Șese lune....................................................... 76 __ Trei lune........................ . .. . »....... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale se­cării lunei Ele se face în districte la corespondinții pa­riului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, nie de l’ancienne oomédie, 6, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și­ la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argint, va­lută austriacă. Violare de legi, spoliare a pro­prietății, mare compromitere a cestu­­­in­! aveți lorii Statului, scandală, și prin urmare scădere­a Statului Românii. A­­ceste sui­tu faptele minis­teriului N. Cret­­zulescu, mai adăogîndu că cine dă vă m­oșiă a Statului pote da totulu. * 23 REVISTA FOLITIC3A Bucuresci,23 Brumărelu, 4 Brumariu. Scirile politice din afară nu mai au însemnetate pentru că mărie va lua cu­­vintulu Imperalulu Napoleone III. Mărie se deschidă Camerile francese, și toți ascepta cuvîntulu de deschidere. In acestă cuvînt fi, rădica-va sau nu, Im­­peratură Napoleone, una colță ală vă­lului care ascunde cestiunea polonă? Nu scimă, nimine nu scie, dară toți asceptămă. Dacă firulă telegrafului no­stru nu va fi ruptă, dacă biurourile te­legrafului Statului nu vor fi fi prea o­­cupate, credemă că mane fără, pe la 10, 11 ore, d­ă în sfirșită Vineri pe la 1 sau 2 ore ale dimineții, ne va sosi corespondința nóstra telegrafică și vomă da publicului, în No. de Vineri, în estrasă, partea politică a cuvîntului imperatului francofiloră. Păn’ atunci dacă trebue s’ asceptămă, căci foile străine nu ne aducă și nu ne potă a­­duce nici uă scrie mai însccinată. Trecăndă acuma la cele din întru trebue s’asceptămă și noi cuventulu suveranului nostru, domnu Prim-Minis­­tru,­ căci prin supunerea Adunării din Iași la faptul­ domniei-sale în conta Președintelui Adunării a devenită, dupe noi, suverană, — pentru ca se scimă ce va face în privința Adunărei, pre­făcută, prin buna sea voință, din stra­­ordinariă în ordinariă? Rădica­ va saă nu, im­peratorele nostru (d. Cogălm­..­ceanu) ună colțu ală velului care as­cunde viața sau martea României? Nu scimă, și......................nu suntemă și­cum­ că scie bine, însă­ și domnia-sa, unde va merge și cumă are să ajungă? De ce bănuimă că nu scie? Căușele suntă mai multe, însă ne vomu mărgini pentru astădi in doue, trei. Financiele Statului suntu în „cea mai spăim în lă­­toria desordine“ cumv a spusă ană marele Kneaz, și fiindă că trebue „a se lua mesuje seriose spre a se păs­tra nepătată pnirea Statului cumă a­disă însu­și domnu Iliescu, ministru bugeteloră decretate în contra Con­­vențiunii, în contra legii. In această posițiune, ce va face d. Cogălniceanu? Refusa-va Adunării mijlocele și tim­­pulă trebuitoriă spre a cerceta so­­cotelele, și unele din ele a se cer­ceta în arh­ivele și cancelariele a doua, trei ministerie? De va refusa, se pune afară din Convențiune, și astă­felă că­­demă în curîndă în falimentul­ finan­­ciariă și politică. De nu va refusa, atunci publicăndu-se relațiunile com­i­­siunii parlamentarie, națiunea întrâgă se va ’nfiora d’aceie desordine ș’abu­­suri și va scote în contra celora cari le a comisă uă strigare atătă de mare, în cătă se va surpa pentru totă dăuna regimele personale, cumu s’vă surpată zidurile de la ferico la sunetulă­trărn­­bițiloru și strigăriloru poporului. Deci, pute-va domnu Cogălniceanu se mer­­gă p’acea cale mare, naționale și fe­ricită? Se ne permită se-i spunemă că noi stăruimă a crede că nu va pu­te, și că d’acea­a ch­emă că nu scie, nu póte sei unde va merge și cumă va ajunge. Ș’apoi, dacă domnului Cogălnicianu este pentru guvernemîntală Constitu­ționale și indipendința Adunării, pen­tru ce n’a promulgată și nu promulgă legea votată pentru necompatibilitatea mandatului de deputată cu funcțiunile salariate, ale Statului? Nu voesce? A­­tunci se dec­lară de la începută rebelă contra Adunării și m­imică ală inde­­pendinții sale. Nu voieșce ? Atunci dec­lară de la începută că nu pote gu­verna susținută de deputați, ci numai de funcționari. Voiesce și nu pote ? Atunci ă că că nu scie unde merge și unde va ajunge. C. A. R. Citimă în Independența Belgică. Presa din Viena afirmă «’Austria și Engliteza s’ar­ fi înțelesă asupra u­nei declarări — acesta ar fi titlulă a­­cestui nou oficiu — pe care s’o adre­seze Rusiei. Dară acesta declarare n’ar fi fostă aprobată de cabinetul­ Tuile­­rieloru. Imperatură Napoleon« a de­clarată că n’ar adopta de cătă uă Notă formulăndă mesuje coercitive pentru împrejurarea unui nou refusă din par­tea Rusiei. De atunci, dice diariulu vienești, nouî negoțiări s’aă făcută în­tre Viena și Londra, dară resultatulă nu va fi comunicată cabinetului Tuile­­rieloru de cătă dupe întorcerea prin­cipelui Meternich la Parisă. După că scrisoriu adresată din Vie­na diariului Times, cele trei cabinete aliate ară fi în ajunsulu d’a adresa fiă­care uă nouă Notă cabinetului de St. Petersburgi­. Fără se aibă carnete fulă unui ultimatum, cele trei Note ară fi redigiate într’ună zonă mai viă și mai otărîtă de cătă acele cari le dă precesă. „In tine, după corespondința nó­­stră parisiană, corespondințele urmeza mereu între Londra și Viena pentru a ajunge la un urmare comună, și în cee­a ce privesce comunicările ce s’ar trimite la St. Petersbug, nu este, în a­­cestă momentă, pe cale de a se pre­găti de cătă­nă nouă depeștă a Engli­­tezei, destinată a înlocui pe acea ce lordulă Russel a opritu-o în urma con­­silielor­ și represintațiunilor­ Austriei. Acesta depeștă va desvolta acea­ași temă ca și cea d’ănteiă, dară în ter­­meni mai îndulciți și cu conclusiuni mai puțină absolute.“ Citimă în La France: Gazeta Coloniei publică un c­res­­pondință din Volinia, in care se re­produce ună ciudată discursu ce ar fi pronunțat principele Drucki-Sokolnicki, guvernatorii­ alu Zytom­irului, la 7 Oc­tobre, în ziua aniversării încoronării Czarului. Acestă principe, adresăndu-se țăranilor­, le ar fi dăruită, în numele împăratului, pământurile pe cari le a­­vea ca arendași, făgăduindu-le resplă­­tiri și mai mari, daca ar voi să ajute guvernulă a înjosi și nimici noblețea polonă. Acésta clase trebuiă se fie ni­micită, ar fi disă elu, și căndă va fi învinsă și sdrobită, plata impositelor, nici nu va mai fi îndatoritorii­ pentru voi!“ Nu putemă crede autenticitatea acestora cuvinte. Nu socotimu că un­ guvern ar putea se cugete chiară a întrebuința midulóce arătă de peric­le­­se prin pasiunile ce ele deștepta, ori care se fiă m­otivulă care­ lă inspiră.“ GUI E FOME CODRI VISEZĂ. Prin postea cea mică, prih­ai­ămu erí sera următoria epistolă: „Domnule Rosetti, „Guvernul” a descoperită societatea secretă ai cărora capi suntu d d. Roseti,­­ Brătianu, Panu etc., și ală cărea­ a scopu infamă este asasinarea adversarilor­ d-v. politici. „Oprește-te pe marginea abisului; gîndește-te la familia d-le, și la tris­tele consecințe ale unei asemenea în­treprinderi fatale. Nici o faptă fără rasplată, sângele cere sănge . .. „Este m­ă amică ală familii d-tale care-ți dă acestă consiliu, adăugăndu-ți că Romanii nu sunt­ nici făcuți nici siliți pentru asemenea fapte miserabili, cari nu pot ă sta ascunse. „Gumă îți vei așterne, așa vei dormi.“ X. . . Dupe sfaturile ce ne dă, anoni­­mule nostru prevestitoriu, dupe espre­­siunile cu care se servesce, și dupe deplina neșciință în care se află des­pre caracteristiu, despre sim­țimintele și despre vieța politică și individuale, a unoru bărbați, ca do. Panu, Brătia­nu etc, precum­ și despre faptele și tendințele politice ale unora din ó­menii nostrii oficiali, se vede că acestü anonimu bine-voitoriu aiu familiei d-lui C. A. Rosetti, este unü prmi forte na­­iitatu în vîrstă, unu betrani dt) 65, 70 de ani. Mulțumindu daru anonimului și venerabilelui bine-facotoriu alu unei familie, că, cu tóte betrănețele și te­­matism­urile sale, și cu totă retrage­rea sea din societatea politică, a bine­voită a se interesa d’acestă familiă, ș’a da „JUNELUI“ d-lui G. A. Rosetti, pârin­­tescile și bine­ făcătoriele sale sfaturi, profilămu și noi d’acestă ocasiune spre a da publicității acea epistolă, ca se profite națiunea întregă d’asemenea a­­deverate și mari invețeminte. Este forte adeverata că nici „vă fapta fără resplata, că săngele cere sânge.“ Este asemenea, din fericire, forte adeverată că Romanii nu suntă „nici făcuți nici siliți, d’a alerga la a­­semene fapte m­iserabile,“ la asemene crime. Acestea s’a demonstrată ade­sea în acestă faie, ș’a trebuită ună betrina retrasă cu totulă din lume, spre a nu cunosce principiele ce­a pro­pagată și propagă ea. Și eră, a tre­buită ună venerabile bătrână, retrasă cu totulă din lume spre a nu șei că numai omenii acei­a cari urmărescă uă politică de guvernamentă persona­le, de sugrumare a minții, a consciin­­ții pu­blice, trăiescă prin comploturi, numescă uciderile, fapte sevărșite de mă­ria providențiale, de genial­ României, și se susțină prin acele stafie făcute de din­șiî, ce le scotă din cutie, și dsă apoi totă dinșii, se facă să le învingă lovindă, intemnițăndu și ucigéndu câți­va omeni liberi, și suprimă apoi li­­bertățile publice, adică îmormênteză națiunea spre a putea domni pe mor­mîntul ă iei. A trebuită unu asemene betrănă retrasă din lume, spre a nu sei ni­ mică despre complotulă cu macinele infernale a­le lui Bontilă, despre gro­zava rescolă de­la 28 Septembre 1859, despre conspirațiunea cea puterică, numită Xenis și Sardelis, despre con­spirațiunea cea uriașiă ce cugetau se facă, în țera Romănilor­, Polonii prinși la Constangalia, despre guvernulă celă provisoriă ce lă și gătise la ’ncepu­tul­ anului acestui­a, o­ monstruosi­­tate­ ce­lă gătise însă și majoritatea Adunării eleptive, și despre tote cele­l­alte conspirațiuni, comploturi, insurec­­țiuni ce s’aă făcută arătă de desă la noi, și de cari numai marea inteli­­gință și ’naltură și luminatură patrio­­tismă ală cătoră-va Prefecți de Poli­­­ciă, Procuratori la Curtea Apel, Crimi­nale, ș’a doar trei Miniștrii, nă scăpată acastă națiune! Noi însă care le cunoscemu tóte acestea, precumű le cunosce întregă națiunea, asigurămu pe venerabilele bine făcetoriă ală familieloru se fiă linișcită. Ii urămă vieță jun­ă și să asigurămu că nu va ave­a se teme de nici uă faptă, nu anti-umană, nu rea, dară nici chiară secretă, a nici unui ro­mână onorabile. Conspirațiunile nó­stre, aă fostă, suntă și voră fi în lu­mina cea mare. Conspirațiunile nóstre aă fostă suntă și voră fi, a cere ne­contenită guvernului socotelile și regu­­larea financieloră. Transformarea să~­ttaniloru în cetățiani ai unei națiuni li­bere. Urmare: adică în măna fie­că­­ru­i română virșince, un puscu de gardă naționale și ună buletinu de votă. Libertatea Presei ș’a întrunirilor­ și libertatea individuale, deplina organisare și independința a comunitară, instruc­țiunea publică, și celă mai întinsă și sinceră regiune Constituționale. Acestea se­amă cerută, aceste le ceremă ; pen­tru acestea amă conspirată, conspirămă și vomă conspira, în fața națiunii, cerendu-le necontenită, demonstrăndă ne­încetată neapărata loră trebuință, și repetindă pe totă Șiua națiunii că, cei cari nu le dau acestea, o despre­­țuiescă, se temă de dinsa, conspiră contra iei, o trădau, o vindă, o ucidă. Cine se teme de întruniri, are cugete rele, tinde la dispotismă. Cine se teme de libertatea tipa­rului, se teme de lumină; și cine se teme de lumină este fură și chiară ucigașiă. Cine se teme d’a da fie­căru­i cetățiană într’uă mână nă pușcă și ’ntr’alta ună buletină de votă, voie­sce se verigă națiunea, s’o ucidă ca se potă domni peste cadavrul ă­iei. E co conspirațiunea nostră. Tóte cele Llte comploturi suntă, ascultă bine, venerabile anonimă bine făcători că suntă infame calomnie ale despuitorilor­ și uci­­detorilorii națiunii dumitale, cărora te rogă, cu respectă, se le $ici din par­­te-ne, fiindă c’amă verjuză că ți placă proverburile, că „cui e fóme codri viseză.“! C. A. Rosetti. — Berlin, 28 Octobre. Toți can­didații partitei progresului la Berlin au foștii aleși c’uă mare majoritate: tele­gramele priimite pînă acuma arată bi­ruința definitivă a partitelor­ libera­­le­ unite. Între cei nouî aleși men­­ționemii pe dd. Ioan Jakoby și Profe­­sorului Momsen. Domnu Wincke n’a fost­ alesă. Dupe telegramele prii­mite pînă acuma, conservativii suntu mai numerosu represintați. Cei mai însemnați din cei aleși suntu: Minis­­­­ trulü de resbelü Roon, Gottberg, Blan­kenburg, Wantrup și Eisner. — Hamburg, 27 Octobre, noptea. In presa Suedo-norvegiana ajunge din ce în ce mai energică lupta în contra alianției danese. Tóte organele par­­titeloră facă d’uă­potrivă oposițiune. — Milano, 28 Octobre: ț­iar­ulă „Perseveranzza“ de astă­zi anund­ă de la Messina cu data de 27 Octobre: Re­gele George al­ Greciei a sosită ap fi diminăța aici și a fost­ priimită de au­toritățile civile și militarie. După ce a ușitată orașul­ a plecată era la 2 ore după amiadă. — Warszawa, 28 Octobre. Pur­tarea doliului este poprită de la 10 Noembre înainte, s’a­ficiază amende pentru contravening, și anume pentru pedeștri 10 ruble, pentru persane în echipage 100 ruble, pentru cele în trăsuri închiriate (birje) 15 ruble. Func­ționarii purtîndă doliulă perdu apuntă­­mentele loră p’uă lună. Doliulă pentru rude morte este permisă. C­orespondinț­ă particulară a ROMÂNULUI. Iași, 18 Octobre 1863. Velațiunile cu cari se împlinescă dările către statu­ră ajunsă a fi nesu­ferite. Ministerială (nu vorbescă de acestă de faciă), spre a pute storce bani cu ori­ce preb­ă, n’a lăsată neîn­­trebuințată nici una midilocü: a oprită darea pasporteloră pentru străinătate, nă oprită darea bil­eteloră de circula­­țiune în țară, a oprită liberarea apar­­tamenteloră împiegațiloră pînă ce nu presintezis biletele de plata contribu­­țiunilor­, de unde resultă că de mute ori nu se plătescă apartamentele cu lunele întregi, pentru că mandatele de plată fiindă colective, adică la mnă loca pentru toți impiegații unei autorități, dacă se întîmplă cu anulă sau doar din ei se fie mai puțină nevoiași, și nu se grăbescă a-și plăti dările, atuncea se refuză acitarea mandatului, și toți cei­lalți impiegați trebue se sufere pănă ce și a celoru ce n’aă plătită le vine gustulu de a plăti dările, și așa numai se acitază mandatură, și ancă și atun­cea dacă se găsescu banii în casă, éru de nu trebue se mai fie rebdători. Bă m­ulți me așteptamă din di în di se vedă­uă ordine prin care se se oprescu înmormântarea morțiloră pănă ce nu se voră presinta dovedi de plata dăriloră din partea roposatului, cătă a fostă în vidră și a rudeloru lui pînă la ală? nouelea nemü. Amă vedută impiegați cari n’aă vîrsta cuvenită de a plăti dare, și cu tóte acestea pentru a-și pute primi apantamentele și pentru a nu face și pe ceilalți ca se aștepta pînă ce va dovedi că nu trebue se plă­­tescu dare, s’aă dusă de s’aă înscrisă și aă plătită dare, și încă unii de pe la 1859. Amu vedută pe alții care și-au plătită dările din urmă aiurea și fiindu că n’aă păstrată dovedile, aă fostă nevoiți a plăti din noă aceleși dări la noua loră locuință totă pentru motivele de mai susu. In fine­amă ve­­­lută pe toți servitorii tribunalelor, cari în tem­eial­ unei disposițiuni erau scu­tiți de plata dărilor­, apucați de a plăti acumă dările din urm­ă de la 1859, în cătă neavîndu închipuire de a se plăti acumă­tate de uă dată, și mai alesă asupra ernii, căudă nevoiie se grămă­­descă, unii din ei au fostă siliți a a­­lerga la îndurarea publică, a face co­lecte și a plăti dările. Eă credă că Muracheff ar da o frumoasă resplată Qț»

Next