Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)
1863-11-25
1048 issmmmni&msi HOMAMULU arfi "pe“bi"/ 8 Decembre. cusatu d’un asemene crime de lesnațiune și de înaltă trădare, și căndă țâra tótă dacă n’a perdutu simplimîntul demnității sale, dacă s’aduce ăncă aminte cu spaimă grozăviele amestecului străinii, și dacă nu voesce a se degrada supre jugulă celui mai ariciosö despotismu, va fi negreșită adînca mișcată ș’aprinsa de cea mai dreptă și sfânta indignare contra unui atatu de criminale guverna, nu este nici de cumă d’ajunsă simpla declarare ce v’ați mărginită a face. Nu, căndu acusațiunea este arătă de grava și aruncată atătu de sosü, și căndu tulburarea spiriteloru póte deveni prin acesta forte seriosá și amenințâtorii, sunteți datori, domni miniștrii, pentru onerea guvernului și asigurarea țerei, a face mai multă: sunteți datori a cerceta de unde a eșiță acelă proiectă; sunteți datori a face unu procesă pariului francesc care a declarată c’acelă proiectă s’a dată străiniloră de gmerinlă principelui Guza. Suntă exemple despre acusațiuni mai puținu grave cari au fostă urmărite și descoperite. Domni miniștrii, de nu veți face acestă procesă ca s’aflați p’adeveratură trădătoră ală drepturilor și libertățiloră țerei, este dovadă că nu vreți saă nu puteți și pentru ce nu puteți? Faceți procesă pariului fransesc, și veți afla pe culpabile. Acumă se cliemă căteva cuvinte despre prioiectură de constituțiune ca se vedemă și se înțelegemă bine ideiele sau mai bine instinctele despotice cari aă domnită p’autorele acestei constituțiuni. Cunoscem mai multe constituțiuni din vechime și din timpurele nóstre, și mărturisimă că n’amu vedută ăncă uă asemene monstruoșitate, n’amă vedută ăncă uă Domnitoriă care se facă uâ constituțiune spre a pute fi mai despotă și totă două dată mai lașiă, aducendu-ne aminte cuvintele lui Tacite despre tiranul( mișelă, odio flagillorum oneratum, contemptu inertiae încărcată de ură pentru crimele sale, și de desprețiă pentru lașitatea sa. Dupe proiectul de constituțiune cerșită de la străini, domnitoriul este totă, prin elă se face totă, în mănile sale se concentră totă, și nu ele respundetoriu de nimică și la nimeni; elă este alfa și omega și se zice curată că guvernulă țerei este ală domnitoriului. Tote celelalte, miniștri respungători, Adunare, Senată, consiliu de stată, curte de corupturi, suntă nisce forme înșelătorie luptă cari se ascunde cel mai îngrozitoriă despotismú și precumă ne descrie pe tiranii Humei Tacite, care mai alesă ne vine acumă în minte. Speciosa verbis re iaim a ut subdola, quantoqua ma]ore libertatis imagine tagebantur, tanto erruptura ad insensius servoium, vorbe frumóse, în faptă deșerte sau perfide, și cu câtă s’acoperia c’ua mai mare imagine a libertății, pe atătă isbucnia mai neîmpăcată servitutea. Senatorii se numescă pe șase ani de domnitoriă și sunt revocabili după placul domnitoriului. Vicepreședinții se numescă de Domnitoriă. Regulamentul senatului se face de domnitoriă. Ședințele senatului nu sunt publice și desbaterile nu se potă reproduce în țlarie de cătă precumă voră fi date de președintele Senatului. Adunarea se numește în virtutea unei legi care să ară păre liberale, dară în faptă deputații sunt numiți totă de guvernă, adică de domnitori. Alegerea este cu două grade. Alegători primari sunt toți cari plătescă contribuțiunea generale, și alegători direcți toți cari plătescăiece galbeni în districte sau cinci în orașie. Nu aceștia nu se alegă pe deputați. Ei alegă ună consilii generale în districtă de ziece persone ale cărui președinte este prefectură, și ună consiliă municipale in orașie de cinci persone ale cărui președinte este numită de domnitori. Acești cincisprezece membri, împreună cu alți fiece alegători direcți, care negreșitu voră fi numiți tată de guvernă, adecă de domnitoriă numescă pentru fiecare districtă, trei deputați! Președintele Adunării este numită de domnitoriă. Desbaterile Adunării nu se pot reproduce de cătă dupe cumă vor fi date de președinte. Ședințele Adunării, după cererea a fiece membri vor fi secrete, și atunci desbaterile, luptă nici ua formă, nu se vor publica. Orice amandamentă se va trimite fără desbatere la consiliul de Stat), și de nu va fi primită, nu se va supune Adunării. Miniștrii nu vor fi membri ai Adunării. Interpelările vor fi supuse cu trei zile mai înainte președintelui Adunării, care este numită de Domnitoriă, și, numai cândă vor fi aprobate, se vor comunica ministrului care va respunde fără se aștepte desvotarea interpelării. Până se va institui ună consiliă de Stată, și oă curte de compturi, se va înființa provisoriă ună comitetă de legislațiune, și ună comitetă de finanțere, compusă fiecare de căte șase membri, trei senatori și trei deputați, numiți de domnitoriă și revocabili. Președintele este numită totă de domnitoriă și se póte lua și afară din Senată și din Adunare. Despotismul, acesta totă îndestuleză pe domnitoriă. Pînă se va pune în lucrare, epocă lăsată la voința domnitoriului, tóte decretele data de domnitori, pînă atunci voră are putere de lege. Despotismú și hșitate. Nu este d’ajunsu că totă guvernulă este ală domnitoriului; nu este d’ajunsă că elă numesce pe miniștrii și pe toți funcționarii, nu este de ajunsă că elă numesce pe senatori și chiară pe deputați fiindă că aceștia sunt aleși de 25 de persone presidate d’ună prefectă, și din care 10 sunt numite de domnitori; nu este de ajunsă că elă numesce vicepreședinții senatului și pe președintele adunării; nu este de ajunsă că el face regulamentul senatului și ală adunării; nu este de ajunsă că elă alege pe membrii comitetelor legislativă și de financie și numesce de orinde pe președinții lor. Tóte aceste mesuje despotice, totă asestă putere asolută nu asigureze pe domnitoriă. Lașitatea sa îl face încă a se teme că totă nu este destulă de năbușită, destulă de sugrumată libertatea care umple sufletul ă scă de spaimă. Și astafelú, elă se teme chiară de acelă senată numită de dînsulă, și senatorii sunt numiți numai pe șese ani și chiară așa, ei suntă ăncă revocabili, și desbaterile lor nu suntă publice. Astăfelă, elă se teme chiară de acea aduunare numită de prefecții sei, și ședințele Adunării pot se fie secrete, ceea ce se va intempla mai totă de una, nu se vom reproduce de cătă dupe voința președintelui, și amandamentele nu i se vor supune de cătă dacă vor fi primite de consiliul de Stată, adecă de domnitoră, și interpelațiunile nu se voră comunica ministrului de cătă approbate de președinte, adecă totu de domnitoriă. Astăfelă, elă se teme chiar de comitetele legislativă și de financie, și membrii sei suntărevocabili, și președintele pate fi luată de domnitoriă și afară din Senată, și afară din Adunare. Astăfelă, elu se temeancă și chiară după aceste noue mesure despotice, și nu are curagiulu de a le pune îndată în lucrare, și leamănă fără se otărască mă termină, și pînă atunci, tóte decretele sale voră ave putere de lege. Bacă lașitate. Despotismă și lașitate, adică tilharulă care le ucide noptea și pe ascunsă, adică acelă miserabile care- ți jură în faclă amidă spre a te vinde și trăda apoi mai bine tiranului, e că imaginea, éca caracterulă aceluia care a urită acestă constituțiune, éca ce monstru va fi domnitoriul produsă de acésta constituțiune. Dară timpulă despotismului a trecută, și pe căndă elă se surpă in statele unde a fostă de vécuri întemeiată, se crede că noi are că va isbuti, ori cari se fie miijlocele ce va întrebuințe, se prindă redecină într’un țeră care a gustată vă dată din fructele de vieță ale libertății? Despoții nu vor pute domni multă în România, pentru că vieța unei țere este mai lungă decită vieța domnitorilor, precumă adică marele istorică care a inferată pe tiranii Romei. Principes mortales respublica aeterna. Radu Ionescu. Gitimii în diabură Les Nebats. „Minitoriul arăta astăzi unanimitatea Germaniei în cestiunea Schleswig-Holsteinului. Acesta, din partea diuriului oficiale, este uă atitudine care va fi oservată, chiară dacă unu articlu publicată astă dimindță în Constitutionel suptă semnătura d. Boniface, n’ar veni se mai adauge încă ceva și mai insemnătoriă. Articlulu din Constitutionel este scrisă c’artă cu asprime contra Engliterei, se respinge cu destulă vioiciune invitarea ce ne adresă Times se aperămu contra germaniloru drepturile Danemarcei, aceste drepturi sunt puse în cestiune; se declară că uă problemă „arătă de delicată“ treime se fie cercetată și desbătută luptă tóte fecere sele cu liniște și maturitate, și, conchide mai multă în favorea Germaniei de cătă a Danemarcei.“ Vechie simpatie, duce Constitutionei, ne lega de Danemarca și de alianța sa. Dară și Germania are dreptă la simpatiele nóstre, și respectulă voințeloră poporeloră ș’a dreptului naționalitățiloru trebue de nă potrivă s’atărne în cumpena otărîrilorn noastre. Acestă limba giă este de însemnată, mai cu semă dacă ne vomă gîndi că Germania face pe fiecare dimă pasă mai multă în cestiune. Primimă astăzi testulă proclamațiunii adresate națiunii germane de comitatur permanente Nationalverein. Este ună apelă la arme, și se adresă la principii ca și la poporele Germaniei; mai stăruitor să încă pentru principi , cărora li se zice „că legitimitatea loră este amenințată,“ decătă pentru popare.“ BULETINII FINANCIARII (Credite cerute pentru cumpărarea de arme, pentru fonderia de tunuri, pentru înființarea grănicerilor), pentru înființarea esportațiunii, pentru dresarea de roluri, pentru transportarea de sare. Inconvenientulü procederea prin credite. Creditele extraordinarie deschise de puterea esecutivă în anii 1862 și 1863. Regularea difinitivă a seriilorü pe anulii 1860 în România de dincolo de Milcov. Minist «rul de la 11 Octombre a începută a aduce în Adunare proiecte de lege în ciua de 22 ale comutei, adică dupe 42 de zile de la venirea sa la putere. Ministeriulu a începută cu proiectele de legi relative la armarea țerei. Astfelu de procedere arătă că sistema financiară cea adoptată este tocmai acea care se duce pacea în armată și care apiorbe partea cea mai însemnată din veniturile unei țere. In căteva secunde numai domnulu ministru de interne a cerută peste douesprezece milione ! Elă a cerută 7,980,000 lei pentru cumpărarea de arme, 3,240,476 lei pentru înființarea grănicerilor, dincolo de Milcov, 800,000 leî pentru înființarea unei fonderie de tunuri. Nu este îndoială că simte necesitatea cea mai urgkte de arme și de tunuri, de ómeni înarmați și de husari, însă pentru ca se putemă îndestula acestă imperiosa trebuință cu midulapele cele mai raționabile, are nu este de nevoie ca se ni se arate și resursele cu care putemă întîmpina și face cheltuelile ce ni se ceră? Alaltă erî ni s’a spusă că în cheltuelile Statului făcute pană la 11 Octombre au intrată și suma de 11,263,835 lei luați din arenda moșiei oră monastiresci dise închinate și că, cu tote aceste, se află mandate în suferință de 9,772,664 lei, și apoi făcăndă socotela de ceia ce ne ar trebui pănă la sfirșitul anului ni s’a arelată într’uă perspectivă fórte apropo, că avemă se ne găsimă la 31 Decembre viitoră cu ună deficită de 15,349,386 lei. Pe căndă dară ni se anunțiă mă asemine neplăcută și ruinătoriă resultată, nu scimă cu ce disposițiuni voră fi priimită represintanții națiunii mesagiele prin care li se cere încă 12 milione. Nu se scie încă care potă fi veniturile realisabili în viitorii, și cea se cere a se dispune de dînsele, se cerii credite pentru cheltueli si caordinarie, căndă astăzi tesaurului publică nu are destule resurse pentru a întîmpina cheltuelile ordinarie. Este ună obiceiă forte raționabile că în minitură căndă se cere ună credită se secrete și isvorulă de unde se potă lua fondurile necesarie spre a’lă pute încuviința. Admitrele procedândă tóte creditele ce s’ar acorda ar remăne nelucrătorie din lipsa recursurilor necesarie spre a se acoperi. Adunarea este dispusă, credemu noi, ca se acorde ori ce credite s’ar cere pentru sporirea și îmbunătățirea armatei; însă pentru ca se le pute acorda este necesitate asolută ca ministerulă se-i arate și resursele. Ministerulă a venită, se înțelege, pentru a înlesni mijllocele de acordare a creditelor cerute, și a adusă și ună proiectă de lege prin care cere a se înființa era și esportațiunea desființată. Aă dura cuvintele cari aă îndemnată pe guvernă și pe Adunare a desființa acestă esportațiune aă încetată de a mai fi valabili mai alesă astăzi căndă ne găsimă cu uă abandință de producte pre care nime nu vine ca se le cară? Din punctul de vedere ală marelui principiu de libertate comerciale, esportațiunea, desființată eri, remăne bună desființată și astăzi. Pasulă ce amă fostă făcută înainte, cănduamă desființată esportațiunea, trebue se să facemă acumă înapoi suptămă ministeriu ală căruia capă a combătută pentru libertate și înlesnirea esportării productelor nóstre. Adeverulu economică introdusă în finandiele nóstre cu ocasiunea desființării esportați, se alungă prin proedură de lege presintată, și în locul ă lui, domnulu ministru primar să substitue rutina fiscale, reîntegrasă nesciința în loculă adeverului și a rațiunii. Dacă adevărulu sclinței financiarie, se depărtadă din sistema noistră financiariă prin proiectur de lege adusă pentru a se reînființa darele la esportațiunie, apoi nici variduela cea atără de dorită, cea atătu de solemne cerută nu s’a aretatu urii departe de noi ca acuma căndă amă vedută pe d. ministru de financie aducăndă proiecte de legi prin care cere 492,500 lei pentru a plăti transportată a 12,700,000 ocalare la schelele Dunării în contul sumei alocate în budgetur anului viitoră pentru acestă cheltuția ordinariă, și 69,600 pentru plata facerii roluriloră care asemine sunt ă uă lucrare cunoscută și prin urmare de natură a intra intre cheltuețile ordinarie ale anului viitoră. Nici plata cărăușiloru, nici aceea a facerii rolurilor, nu pot ă se nu intre în budgetu și prin urmare cu cererea crediteloru budgeturie se puteă cere și aceste sume. Daca remăne treba a cere totă prin deosebite proiecte de legi feră de feri de credite, nu snimă căndă vomă ajunge ca se mai vedemă răndunia în tesaurulu publică. Creditele seraordinarie și chiară căndă suntă și potă fi ordinarie suntăfacele care deranjă să și anulasă bugetele. A devansa bugetele cu cerere de credite de căte 10 și 12 milióne este a face imposibile lucrarea Adunării de a înființa că dată ecilibrulu în financiele nóstre, de a face ca cheltuelile se nu fie mai mari de cătă veniturile. Și cum ă va putea face acesta căndă mai ninte de a i se prosvnta una budgetă, ministerială vino și cere credite? Adunarea acordîndule se póte lesne găsi în trista posițiune de a fi acordată facerea de cheltuelî mai mari de cătă veniturile. Adunarea, urmăndă calea ce i se deschide ministerulă actuale , prin acumă de acordare de credite mai nainte de a se svi resursele cu care se potă acoperi, s’ar depărta și însăși ca de scopulă ce nu are în vedere, de mare învățătură câștigată prin ispită că nu trebue se se întindă cineva mai multă de cătă ce’i permite puterile sale. Guvernul întindînduse peste budgetele încuviințate de Adunare, ci prin credite si caordinarie și suplementarie ce ș’aă deschisă elă însuși și cu care am anulată voturile Adunării, bugetele aprobate de Adunare, întindînduse cu cheltuelele mai multă de cătă ce-i permite veniturile, că adusă Tesaurulu publică în starea deplorabile de a nu putea plăti la timpul cuvenită creanțele sale. Tóte creditele suplementarie ce s’aă deschisă sieșă guvernală in cursul aniloru 1862 și 1863 s’aă adusă Adunării prin inegagiă Domnescă de către actualul ministru de finanțe. Vomă aduce la cunoscința cetitorilor noștri sumele acestoră credite suplementarie și estraordinarie îndată ce ni le vomă procura. Drepturile Adunărei sunt reduse la cea mai absolută nimicnicire cănd guvernul, în locă se ceră autorisarea iei de a face cheltuiele, și ia i nainte de ale face, dupre cumu prescrie Convențiunea vine și cere încuviințarea ei dupe ce aă făcută, Cheltuelile! Ministerală a adusă Adunării și proiectul de lege pentru regularea definitivă a veniturilor și cheltueliloră României de dincolo de Miicovă pe anulă trecută 1860. Acestă proiectă de lege s’a publicată și în Monitorul de la 16 noembrie trecută cu mai multe tablouri esplicative. Ghelfuelile făcute făcute în 1860 se știe la 32,976,626 leieră veniturile acordate se ște la 39,372,543, afară de alte 7 milióne ale ministeriului cititoloră care remîne a’șî da elă însușî socotéla, lucru ce ne face a dice că nu s’aă adusă nici o cumă Adunării semne tóte ale anului 1860. Veniturile Hindu mai mari de cătă cheltuelile cu 6,395,915 se“, 4 urmeza ca se che emu că acestă suma este escodintele anului, escodinte din care 5,488,465 s’aă anulată și 907450 ^ au trecută în sarcina aniloru următori. Dură dtă ca nici aice n’aă urmată lucrurile dupe firesca lorii marșă, căci în articlu ală 3 ală proiectului de lege se ficiază creditele budgetarie la 33,884,076 lei și prin urmare se ifice că avemă uă scădere din venituri de 5,488,465, scăderea este imaginariă, precumă a fostă imaginariă și suma totale a veniturilor. Cu tate aceste în articululă 4 ală proiectului de lege se zice că veniturile anului 1860 se știe la 38,507,568 vrea se (jiiă nu suntă de 33,884,076 dupe cum ă se arezară în articululă 3. Fie dată și 38,507568 lei. Din acestă reuită s’aă strînsă în cursulă anului 34,029,499 lei și premasă de împlinită încă 4,478,068 lei. Din suma de 34,029,499 lei ce s’aă realișatu scădîndă cheltuelele făcute 32,976,628 remîne escedinte, 1,053,271 lei o sembită de rămășițele neîmjlțițite în sume de 4,478,068 leî.