Romanulu, ianuarie 1864 (Anul 8)

1864-01-01

2 Darü a perdutu cred. Cogălnicianu într’arătă cunoscința faptelor, memoria cuvintelor sale și simplimentulu legalității, spre a se espune astăzii a țlice, ca primu ministru, cuvinte cu atâtă mai grave cu câtă suntu mai pucina exacte ? Cumü a pututü zice că puterea esecutivă, conformându-se Convențiunii și convocându Adunarea, a facutu unu pasa înainte, a făcută uă concesiune? Cumă a putută zice că puterea executivă, declarândă că va respecta drepturile Adunării și va întemeia domnia legiloră, a făcută una pasă înainte, a făcută ua concesiune? Cumă a putută zice că puterea esecutivă, cerendă autoritatea Adunării d’a strînge imposite și d’a face cheltueli, a făcută mă pasă înainte, a făcută uă concesiune? Dară acestă teoriă, de primă ministru, este primejdiosă; dară atunci, daca este mă pasă înainte, cândă puterea esecutivă, dupa ce a călcată legea, intră eră în lege, unde mai este îndatorirea d’a respecta totădeuna legea, precumă și pedepsirea cândă legea a fostă călcată? Nu, d-Ie primă-ministru, puterea esecutivă a călcată legile, a ingrijota țera despre planurile sale de dictatură, precumă însuți ai declarată; și astăz, cândă se conformă cu convențiunea, puterea esecutivă, n’a făcută nici mă pasă înainte, s’a întorsă în legalitate, și acesta este că datoria, fiindăcă numai în legalitate și prin legalitate póte se esiste puterea esecutivă, fără ușurpare din partea sa, și fără împrotivire legale din partea cetățieniloră. Radu Ionescu. HUMANULUI8 IANUARIU Is L d» GESTIUNEA CAILORU FERATE. III. Mai ’nainte d’a continui esamenulă diferitelor proiecte de căi ferate ce s’au înfățișată Camerei, suntemă datori a areta, că cestiunea căiloră ferate nu dateză d’mă ană sau doar, ci că a fostă desbătută și examinată cu optă ani mai ’nainte. Avemă înaintea nostră vă lege de espropriațiune sancționată de principele Știrbei de la 29 Fevruariă 1856 sub No. 424, prin care se stipuleza câtimea de terâmă, ce voră avea proprietarii a cede pentru înființarea căilor ferate, și condițiunile acestoră concesiuni; asemene avemă în vedere și ună proiectă de condițiunile cu care Adunarea obștescului Divană de atunci autorisă pe guvernă pentru concesionarea unei linie ferate în România de la fruntaria austriacă lingă Orșova prin Craiova la Bucuresci spre a ajunge la ună portă ală Dunării, și cu prevederea d’a continui acestă linie de la Dunăre până la marea Negră. D’atunci și pînă acumă acestă cestiune a fostă de mai multe ori agitată și părăsită, s’au aretată d’atunci și’n mai multe rînduri amatori de întreprindere, dară ivinduse totădeauna felurite împregiurări, resolvarea definitivă a fostă necontenită amânată. Credemă, că astăzi cestiunea a ajunsă în stare de maturitate și că nu se cuvine a amâna din nou resolverea ei. Astăzi publicută întregă înțelege importanța iei, nu este romană, care se nu scie că de la buna și avantagiosa deslegare a cestiunii căilor ferate aternă în mare parte vitoriulu Romăniei, care se nu dorescă din adăncalăănime, înființarea acestoră mijjloce înlesnitorii de comunicațiune, cari voră dacă îndouită valore productelor nóstre, voră îmulți și îmbunătăți cultura pementului, voră creauă industrii naționale, voră mări veniturile proprietăților teritoriale și voră dauă putem cu îmboldire comerciului nostru. Negreșită, nu putemă pretinde a dobândi aceste avantagie fără vr’uă sacrificiă din partene, dară este dreptă a căuta se ne asigurămă avantagiele cele mai mari posibili cu sacrificiele cele mai mici, adică a deschide ochii, a cumpăni și unele și altele și a alege dintre diferitele proiecte p’acela ce’lu vomă găsi suptă tóte ponturile de vedere mai avantagiosă intereseloră țerei. Proiectul domnului Lefèvre <fiee: „art. III d. Lefèvre și Compania vor depune la tesaurulă publică o cauțiune de 300,000 franci, dupe complecta ratificare a acestei concesiuni și înmănarea actului de concesiune definitivă. Acestă cauțiune va purta de herulă de 6 °/n [teană în profilul depositariului și i se va înapoia la sevîrșirea totale a restului concesă.“ Proiectul domnului Xavier Portier tată pentru aceleași linie țice: „art. 2. Concesionarii vor depune îndată ce concesiunea va fi statornicită, uă cauțiune în valore de 1,000,000 de franci. Acestă cauțiune li se va restitui de către tesaură în proporțiune cu esecutarea secțiunilor concese, și suma ce va sta în deposită va produce în beneficiulă concesionarilorăună interesă de 6 °0 pe ană.“ Ambele proiecte pretindă pentru cauțiune uă dobândă de 6 °/0 pe ană; diferința este, că cauțiunea proiectului Lefèvre se frișeză la 300.000 fr., pe când o alădirii Portier stipuleză 1.000. 000 de franci. Daca este în avantagiul Statului a avea în disposițiunea sa ună capitală e’uă dobândă de 6 ° C, și credemă că neapărată este, fiindă că nu vomă putea găsi a ne împrumuta c’ua dobândă mai mică și fiindă că avemă și vomă avea necontenită trebuință de bani, nu póte fi îndouială, că proiectul Portier ofere ună mai mare avantagiă. Oă altă diferință este, că dupe proiectulă Lefèvre cauțiunea întregă remăne în minele Statului pănă la sevărșirea totale a restului concesă , pe căndă , dupe proiectulă Portier, se restitue în proporțiune cu esecutarea secțiuniloră concese. In acestă privință proiectul domnului Lefèvre ar fi în avatagială Statului, daca cauțiunile oerite ară fi egale, dată fiindă că cauțiunea domnului Portier este de 1.000. 000 și aceaa a d-lui Lefèvre numai de 300.000 franci, acestă avantagiă nu existe în realitate. Se calculă că: Se admitemă că Statulă nu pate găsi bani c’uă dobândă mai mică de 8 °/C, adică că câștigă prin cauțiune 2“/0 pe ană, și se compară mă : Cauțiunea d-lui Lefèvre: 300.000 frs, cate 2% în timpii de 9 ani, face . . 54.000 Cauțiunea d-lui Portier: 1.000. 000 de franci, căte 2u/0 în timpii de 7 ani, împărțită în 9 secțiuni de înapoiere, adică în termine de 9 la luni de câte 111,111 % franci, face . • frs. 77,877,80 De aci resultă, că statulă profita mai multă cu 23,877 fr. 80 c. prin cauțiunea de 1,000,000, deși nu se folosesce de densa decătă în termină de 7 ani în loc de 9 și că nu profită de suma întregă pentru totă terminală, ci cu scădere treptată precumă se vor termina secțiunile. Acestă calculă de mai susă este numai aproximativă, amă admisă că secțiunile se vor termina una după altă și în termine egale, și că întinderea lerii va fi egale pentru tote; ceea ce scrmă forte bine că nu este în faptă. Se pare forte bine că în anulă d’ănferă și ală douile se nu se termine nici uă secțiune, și apoi în anulă ală treilea două dată trei sau patru, dar la calculul probabilitățiloră nu putemă precede altă felă. Oricumă, resultatulă va fi de sigură în favorea proiectului d-lui Portier. Proiectul d-lui C. N. Suțu stipuleză asemenea o depunere de cauțiune de 300,000 franci, înse cină dobânda de 7*/4 °/C, care este a se înapoia în termină de 6 ani. In privința acestă, proiectul a d-lui Suțu este mai puțina avantagiosa, daru ofere pe d’altă parte,în comparațiile cu celelalte două proiecte, avantagie multú mai mari și covîrșitorie, precurmi uă garanția numai 71/490 pe anű la unu capitala numai de 200,000 franci de kilometru și se obligă a termin 1, construcțiunea în 6 ani, pe căndu proiectulu d-lui Portier cere 7 și a d-lui Lefèvre 9 ani.1 După proiectulu domnului Lefèvre, resoula linielorü ferate de dincece de Milcova se împarte în 6 secțiuni, era dupa acela alű domnului Portier se împarte în 9. Credem că împărțirea dupe urmă este mai avantagiosă, fiindcă astfel o vamă are mai curînd o secțiuni deschise comunicațiunii. Linia de dincolo de Milcovu, dupe proiectulu d-lui Suțu, se împarte în 11 secțiuni. Pe d’altăl parte însemu ne ascundemü că secțiunile cele mici au și desavantagiului d’a fi mai puțina producetorie devenită de cătu secțiunile cele mari, dacă celelalte condițiuni suntu egali. Ca se putem fi aprețui mai bine avantagile și desavantagiele împărțirii, vomu pune în paralelă proiectele pentru liniele de dincolo de Milcovu. Proiectul LEFEVRE, Proiectulu PORTIER. 1. Bucurescî - Giurgiu. 1. Bucuresci - Giurgiu. 2. Craiova- Bucurescî, cu 2. Bucurescî - Ploiești. Să ramură la Pitești. 3. Ploiești - Buzefi. 3. Orșova - Craiova. 4. Buzeü - Brăila spre a 4. Bucurescî - Ploiesci. se uni cu linia de la 5. Ploiesci-Brăila cu pre- Galați. lungire la Galați safi 5. Bucurescî - Slatina. cu linia N. E. 6. Slatina - Craiova. 6. Buzefi - Focșani. 7. Craiova - Orșova. 1 S. Din linia principală între Bucuresci - Slatina la Pitești. 9. Buzefi - Focșani. Vedem că secțiunile: Bucuresc,Giurgiu, Bucuresci-Ploiesci, Orșova-Craiova, și Buzefi-Focșani sunt identice în ambele proiecte; diferința este, că proiectulú Lefèvre împreună într’o singură secțiune, secțiunile 5, 6 și 8: (Bucuresti Slatina, Slatina-Craiova și ramura la Pitești) ale proiectului Portier, asemene împreuna secțiunile 3 și 4? (Ploiești - Buzeu, Buzeu - Brăila- Galați) în secțiunea: Ploiești - Brăila cu prelungire la Galați. Ordinea esecutării secțiunilor romăne, dupe proiectul Lefèvre a se fisa prin caietul de însărcinări. Proiectul Portier stipuleză despre acestă ordine următoarele: „Aceste 9 secțiuni se voru esecuta și se voru pune în esploatare una dupe alta. Concesionarii voru ave facultatea de a schimba seria secțiunilor în interesulüsplontațiunii dupe aprobarea guvernului, afară de secțiunea la. în privința împărțirii în secțiuni, deși recunoscemű că secțiunea Craiova »Bucurescu cu ramura la Pitești a proiectului Lefèvre, împreunăn cu trei secțiuni, 5, 6 și 8 ale proiectului Portier, și secțiunea 5 a proiectului Lefèvre, împreunându secțiunile 3 și 6 ale proiectului Portier, ofere statului unu avantagiu, acela adică d’a nu avea plăti procentul, garantată de cáta dupe terminarea și deschiderea acestora două secțiuni, pe căndu statulu, dupe proiectulu Portier (care împarte aceste 2 secțiuni în 5), va avea plăti procentulu garantata pentru secțiuni mici și prin urmare mai puținu producetorie de venitu, daru pe d’altă parte nu trebue se uitămu că este în interesul țerei a deschide cătri mai curîndu și a esploata mai multe secțiuni, fie și d’uă distanță mai mică. Nu pote fi îndouială, că este în interesul publicului a esplota secțiunea Bucuresci- Slatina îndată dupe ce va fi terminată și a nu aștepta cu esploatarea pînă căndă va fi terminată și secțiunea Slatina, Craiova și ramificațiunea la Pitești; asemene este și cu secțiunea Ploiești- Buzeă. Interesul publicului este neapărată și interesulă statului și chiară ală fiscului, căci în proporțiunea în care se voră deschide mai multe căi de comunicațiune, vor progresa agricultura, industria și comercială, și prin consecința voră cresce și veniturile statului. D’aceia credemă, că și în acestă privință, proiectul a d-lui Portier, care împarte resculă totale în 9 secțiuni (în loc de 6 precum ă îlă împarte proiectulă d-lui Lefèvre) și fiseră pentru deseverșită terminarea loră mă termină de 7, în locă de 9 ani, este neapărată preferabile. Amă vorbită în articlulă preoedinte despre diferința, ce ar esiste, precum se pice între testul francese ale convențiunii și traducțiunea romană. Acestă diferință, de va esiste, are un mare însemnetate, căci art. 8 ală articuloră adiționali $ce: „în casă d’a fi vr’uă are care diferință între testul ă francese și românescă, testul ă francese se va lua de base.“ Oare nu resultă din acestă stipulațiune, că traducțiunea română póte fi inclactă? póte da celă pucină prolejiă la interpretațiuni? sau că dovedesce să neîncredere din partea domnului Lefèvre, sau că chiară testul ă originale francese coprinde orecare ecivocitate, care se póte interpreta în diferite moduri, și care de figură domnu Lefèvre, le va explica în favorea sa. Nu înțelegemă cum am putută foștii domni miniștrii se priimescă uă asemene condițiune. Ce ar țice guvernulă francMcese, daca ună română ar contracta în Francia vr’uă întreprindere publică, ar face contractulă în limba română și francese și ar pretinde că, în casă de diferință, se se ia testulă romanescă de baie? Negreșită că ar respinge uă asemene pretențiune ca absurdă. Nu credemă, că România se fi chiămată pe domnulă Lefèvre în țară și se să fi rugată a ne face drumuri de Ceru, ci că domnu Lefèvre a venită și ne a făcută ofertele și propunerile sale, câtă dară se contracteze cu noi în limba nostră, atâta mai reă pentru d-sa dacă n’o înțelege, și îndouită de reă, dacă are atâta de puțină încredere, sau în onorabilitatea séa în cunoscință nostră, despre limba francese, d’a presupune ua inesactitate a traducțiunii. Și domnu Xavier Portier și mandatarul ăscă domnu Alfons de Simon Court suntu francesi, și credemă că nici dinșii nu cunoscă în perfecțiune limba română, și cu tóte acestea nu găsimă în convențienea d-loră un asemenea reservă, uă asemene stipulațiune umilitoriă. Daca într’uă transacțiune intîlnimă de la începută uă asemene neîncredere, este mai bine se ne abținemă de la dînsa. Pentru demnitatea națiunii române foștii domnii miniștri ar fi trebuită se respingă că asemene pretențiune și n’ar fi trebuită se priimescă acestă articlu adiționale, ar fi putută fice domnului Lefèvre: e că contractulă în limba română, îl poți examina, compara cu testul ă francese, poți face observațiunile dumitale unde nu ți se pare conformă, poți cere esplicațiuni unde nu lă vei găsi destul de lămurită, dară nu ne poți impune i primi de base, in țera nostrá ună contractă scrisă într’uă limbă străină; de nu voiesci, pace bună, esci liberă a contracta sau nu cu noi, dară nu voimă a contracta, fără a iei positivă și lămurită la ce ne obligămă, și a lăsa uă ușiă deschisă interpretațiunilor”. Winterhalder, — Beln, 5 Ianuarie. In privința propunerii făcută înpreună cu Austria lingă confederațiune, atingatoria de eventualea zălogire a Șlesvigului, nu mai esistența deplin șt acordă între cabinetele Vienei și Berlinului. Acestă din urmă a făcută la Viena propunerea de a invita confederațiunea comună, că esecutarea eventuale a propusei secestrări se se lase esclusivă celoră doue puteri mari germane. Astăzi ambasadarele engleză, Domnu Andrew Buchanan, a infăciliază domnului Bismarck oă notă nouă a guvernului seu relativă la cestiunea danesă. Gazeta crucei anunciă: A 13 «Uvisiunea primită ordinea pentru imediata sa concentrare la Priegnitz. Acestă ordine este, ciispe tata probabilitatea, în conesitate cu alte păsuri eventuale pentru neîntărziiata ocupațiune a Sleswigului. Totă gazeta crucei anunță, că Lordale Cowley a înfățișată la 2 ianuariă domnului Drouin de Lhuys uă notă a comitelui Russell în privința ținerii unei conferințe speciale spre deslogarea cestiunii germano-danesă. Apoi de la Viena publica nuvela, că cabinetul Austriei ar fi declarată la Berlin, ca s’ar abține d’orice acțiune în cestiunea Sleswigului, dacă Prusia lasă două parte protocolă de la London. — Francfortă, 5 Ianuarie. Diabulă „Europa“ de astăzi cuprinde urmatoria comunicațiune: Domnil MaJeta înfăcișiată ambasadorului de la confederațiunea germană vă notă noua a Engliterei către confederațiune, în care se repetă de urgință propunerea unei conferințe, declarăndă că de la prii— mirească refularea acestei propuneri ar atîrna rosboiulă sau pacea. — London, 5 Ianuarie. Tóte nuvelele despre uă ordine ce s’ar fi dată flotei din canală d’a pleca in Baltica, sunt pînă acumă neîntemeiate. D’aci se facă tóte silințele spre a efectua strîngerea unei conferințe ad-hoc. Lordulu Bloomhold și d. Buchanan a primită instrucțiuni noue in sens1!» acesta. — Paris, 5 Ianuarie. L1 Tuilerie se consideră visita archiduce a Maximilian ca sigură și apropiată — Viena, 3 Ianuarie. Bressa din Viena respunde duceriloru parsane ale Rusiei că puterea de viață insurecțiunei este dovedită atătă de crudimile Rușilor, cătă și de luptele care se facă pe tota diua. La Warszawa, numerose arestări s’aă făcută, fără nici uăonsiderare pentru sărbătorile Crăciunului. Maestrul de policiă achiătată pe banchiări, pe schimbători de bilî și pe alți comercianți islailiți pentru a se cere se susemneze uă adresă speciale împăratului. Aceștia au oservată că ne mai fiindă nici uă deosebire de religiune, ori ce urmare speciale din partea loră ar fi fără nici una curentă. 1 Dupe ce scrisesemu acestu art. și celț următorii, amu luații cunoscință că proiectulu d-lui Mavrogheni și Principelui Leo Sapida, deși căzutu în faptă, astafelü cumă se votase de cameră, s’a reînfățișată cu mari și esențiali modificațiuni. Vomă vorbi despre acesta noă proiectă în ală cincilea articlu. MINISTERIUM DIN ÎNTRU. Direcțiunea generale a seviciului Telegrafică. Domnule Redactare! Amüonore a ve comunica opia de pe ordinul subscrisului cu No. 3611 și de pe raportulü d-lui șefă stației telerafice din capitală cu No. 14 cuprind otdre deslușirilor relative la depeșa de la Brăila cu No 14s47/40ei despre care trateva articlulu din famulu Românieii de la 29 a curentei. Priimițî, domnule redactare, încredințarea deosebitei mele considerați ai. Inspectorulu generale ale telgrafeloru. Libreh t. Copie dupe ordinulu Inspeciunii generale a telegrafeloru sub No. 36 b de la 30 Decembre 1863 către d. șefii șesiunii telegrafice din capitală. Indianulu Românulu dc Zí 29 a curentei s’au redutu publicații unu articlu sub titlu „Moralitatea Serviciiloru“ tatându despre întîrzierea și lipsa notificații motivelorü a depeșei de la Brăila sub No. Veți raporta grabnică despre inpregiurări. (Sub scrisu.) Inspectorula generală al telegrafului. Li Irech t.