Romanulu, mai 1864 (Anul 8)
1864-05-05
420 ROMANULUI, main. 17_________ ALECSANDRU IOAN I. Cu mila lui D-^eö și voința Naționale Domnu Principateloru-Unite Române. La toți de faclă și viitori sănetate. Decretămă. Art. 1. Adunarea Electivă este dissolvată. Art. 2. Statutulu desvoltatoriu Convențiunii din 7/1 g August 18S8, și reforma legii electorale, ambe alăturate pe lingă aceste decrete, se supunu aprobațiunii poporului românu. Art. 3. l’oporulu românü se convorac5 de la 10—14 Main curente inclusivu, spre a se rosti DA sau NU asupra acteloru mai josu urmatorie. Art. 4. Sunte chiămați a vota toți Românii în vîrstă de 25 ani, cari se bucură de drepturile lor civili și politice, și cari prin legea comunale însușescă condițiunele de alegători comunali, cu singura escepțiune de la art. 22 lit. b. din acea lege. El vom trebui a justifica înscrierea lor în listele electorali comunali din anulű acesta. Art. 5. La priimirea acestui decretu, autoritățile comunali, urbane și rurali din totă România, vor deschide registre mnul de priimirea și altul de nepriimirea plebiscitului. In cele 48 de ore dupe priimirea acestui decretu, prefecții și șefii de Poliții prin orașe și sub-prefecții prin orășele și sate se vor transporte în tote comunele juridicțiunii lor, spre a priveghea și a asigura înființarea și deschiderea acestora registre. în casa de refusi, de abținere sau de absință din partea autorităților comunale, prefecții și sub-prefecții vor delega unu anume membru din autoritățile comunali, sau unü notabile ale localității, pentru primirea voturilorü. Art. 6. Aceste registre vor remănea deschise în tóte cancelariele comunali ale Romăniei, de la 8 ore dimineța pînă la 6 ore sera, și acésta, din șlroa de 10 Maiu pînă la 14 Maiui séra. Cetățenii voru înscrie înseși, séu (nesciindu singuri a scrie) prin alții, votulu loru în unulți din registre, cu aretarea numelui și pronumelui loru. Art. 7. La sfîrșitulu terminului de mai susu și în cele d’ânteia 24 de ore celț mulții, numerulu voturilor date se va constata în ședință publică și se va adeveri la finitulu registrului de autoritatea comunale, sca de delegatură guvernului care apoi va trimite registrulu la prefectura județului. Art. 8. în residența fiecăruia județ, tribunalulu de ántâia instanță, faciă fiindu prefectulu județului, și în Bucuresci prefectulu poliției, va face de ’ndată recensementulu voturiloru date în coprinsulu județului. Resultatulu acestei lucrări se va adresa ministrului de Interne prin calea cea mai repede. Art. 9. Recensementulu generale ale voturilor date de poporulu românü se va face la Bucuresci în sinulu unei înalte comisiunî care se va institui prin una alta decreta. Resultatul se va promulga prin puterea esecutivă. Art. 10. Ministrulu de Interne este însărcinații a activa și a regularisa formarea, deschiderea, ținerea, închiderea și trimiterea registrelor și plebiscitului. Dată în Buioresei la 2 Maiü anulă 1864. ALESANDRU 1OAN. No. 517. (Contrasemnați) Cogălnicenu, Bălănescu, Bolintinenu, Orbescu, generala Manu. S . A.TLTTU Desvătătorii Convențiunii din 7/19 Augusta 1858. Convențiunea încheiată la Paris în 7, 9 August 1858 între curtea suzerană și între puterile garanți autonomiei Principatelor-Unite este și remâne legea fundamentale a României. Iise înducita alegere din 5 și 24 Ianuarie 1859, sevîrșirea Unirii și desființarea comisiunii centrale făcend si neapți— caldl mai multe articole esențiale din Convențiune, atât pentru îndeplinirea acestora câtă și pentru reașezarea ecuilibruluî între puterile Statului, se propune națiunii urmatoriulü Statutu: Art. 1. Puterile publice sunt încredințate Domnului, unei adunări ponderatrice, și adunării elective. Art. 2. Puterea legiuitoriá se esercită colectivă de Domnu, de adunarea ponderatrice și de adunarea electivă. Art. 3. Domnulü are singura inițiativa legilorüj;ele se pregătesc es te concursulu consiliului de Statű și se supune adunării elective și corpului ponderatoriu, spre votare. Art. 4. Deputații adunării elective se alegü conformă așezâmîntului electorale a cianesatű. Președintele Adunării se numeșce în fiecare ană de Domnü, din sinula ei, era vice—președinții, secretarii și cestorii se alegu de Adunare. Art. 5. Adunarea electivă discută și votază proiectele de legi ce i se voru presinta de Domnu. Aceste proiecte se voru susținea în adunare de miniștri sau de membrii consiliului de statu, ce se voru delega de Domnu spre acesta sfîrșitu, ei voru fi ascultați ori cându voru cere cuvéntulu. Art. 6. Bugetulu cheltuelelorü și alți receteorü, pregătită în tota anulă prin îngrijirea puterii esecutive și supusă adunării elective care lü va pute amenda, nu va fi definitivă decâtă dupe ce va fi votată de dînsa. Déc 1 bugetulu nu s’ar vota în timpulu oportună, puterea esecutivă va îndestula serviciile conformü ultimului buget, votată. Art. 7. Corpulu ponderatoriu se compune de Mitropolițiî țerei, de Episcopii eparhieloru, de ântéiulu președinte alu Curții de Casațiune, de celu mai vechiu dintre generalii armatei în activitate, și osebită încă de 64 membri, cari se vor numi de Domnu, jumetate dintre persone recomandabili prin meritulu și esperiința loru, și cealaltă jumătate dintre membrii consilieloru generali ale districteloru, și anume câte unul de fiecare județO. Membrii adunării ponderatorie se bucură de aceașî neviolabilitate garantată deputaților si prin art. 36 alți aședămîntului electorale aici anesate. Art. 8. Membrii corpului ponderatorii se reînoescu din doul ani în două, câte un a treia parte, dară numai în câtă se atinge de membrii numiți de Domnu. Membrii eș’ți se voru pute numi din nou; funcțiunile loru nu vorü înceta de câta cu instalarea membrilorü celora noul. Art. 9. Durata sessiuniloru corpului ponderatoriu, prelungirea loru și convocarea acestui corpu, suntu supuse reguleloră prescrise prin art. 17 din Convențiune pentru adunarea electivă. Art. 10. Membrii corpului ponderatoriu vorü primi uă indemnisare de 3 galbeni pe Zi totü timpulu sesiunii. Art. 11. Mitropolitulu primară al României este de dreptu președintele corpului ponderatoriu, două vice-președinți se numesc de Domnu din sinulü acestui corpu. Ceilalți membri ai biuroului se alegü de adunare. în casa de împărțire egale a voturiloru, votulu președintelui este precumpănitori. Ședințele corpului ponderatoriu sunt publice; afară cândü contrariulți s’ar cere deuă a treia parte a membriloru presințî. Miniștrii, chiarü nefiindu membri aî adunării ponderatorie, au dreptulü de a asista și a lua parte la tóte deliberațiunile; ei voru fi ascultați ori cându voru cere cuvéntulu. Art. 12. Disposițiunile constitutive ale nouei organisațiuni a Romăniei sunt puse sub ocrotirea corpului ponderatoriu. Ele pate, la finitulü fiecărei sesiuni, propune Domnului îmbunătățirile ce ară socoti trebuitori în diferitele ramuri ale administrațiunii. Aceste propuneri, Domnulu le va pute recomenda consiliului de Stat, spre a se preface în proiecte de legi. Art. 13. Orice proiectă votată de adunarea electivă, afară de bugetulu veniturilor și cheltuelelorü, se supune corpului ponderatori, care va aprețui decă este compatibile cu disposițiunile constitutive ale nouei organisațiuni. Art. 14. Corpulü ponderatoriu, séu adoptă proiectulü așa cumü s’a votată de adunare, séüílü amendozá, séüílü respinge cu totulü. Dacà proiectulü de lege este adoptată fără modificare de corpulü ponderatoriu, elü este supusă sancțiunii Domnului. Décà proiectulü este amendată de corpul ponderatoriu, elű se întorce adunării elective. Déci adunarea încuviințază amendamentele corpului ponderatoriu, proiectulu amendată se supune sancțiunii domnesc!. Déci, din contra, adunarea electivă respinge acele amendamente, proiectul i se trimite consiliului de stată spre a se studia din nou. Guvernulu pate apoi presinta Camerei, în sesiunea curentă sau viitórie, proiectulu revezutü de consiliulu de Statü. Décà corpulu ponderatoriu respinge cu totulu proiectulu votatü de Adunare, acestü proiectu se trimite consiliului de statű, spre a se studia din nou. Una asemene proiecte nu se pote presinta Adunării elective, de câtu în a doua sesiune. Art. 15. Numai corpulu ponderatoriu are dreptul de a priimi petițiuni și de a le discuta, decá este trebuință. Art. 16. Reglementele interiori ale adunării elective și ale corpului ponderatoriu se pregătescă prin îngrijirea guvernului. Art. 17. Toți funcționarii publici fără escepțiune, la intrarea lor în funcțiune, suntu datori a jura supunere Constituțiunii și legilorü țărei și credință Domnitoriului. Art. 18. Statutulu de fațiă și așiezământul electorale acianesatu, voru avea putere de legi din Ziua aprobațiunei loru prin sufragiule naționale. Noua adunare electivă și corpulu ponderatoriu se voru constitui și întruni în termenulu prevăzutul de art. 17 al Convențiunii Decretele ce până la convocarea nouei adunări se voru da de Domnu, dupe propunerea consiliului de miniștrii și consiliulu de Statu ascultatü, vom avea putere de lege. Date în Bucuresci în 2 Maiu 1864. (Subscriși) ALESANDRU ION. Cogdlnicenu, Bălănescu, D. Bolintinenu, P. Orbescu, generalii Manu. Domnule Prefecții! Camera electorale care n’a voită să discute și se voteze proiectele de legea rurale și de legea electorale, singurile legi carii pot consolida libertatea și înflorirea Romăniei; acesta cameră restrînsă a fostă disolvată în aplausele întregei populațiuni din Bucureșci. La priimirea acesteia, veți afișa în tote comunele Urbane și Rurali din județul Ad-vestre proclamațiunea Domnului Alesandru Ioan I, care chiarnă la voință publică o întragă națiune desmoștenită. Veți trimite apoi la tote autoritățile comunale decretele și circulariele ce ve adreseza, cu modelul registrelorü de voturi. Veți priveghia la stricta păzire a celora coprinse tu aceste decrete si circularie. Veți cere adesiunea ínscrisü a tutorii funcționarilor publici în favorea marei mesuje luată de guvernă. Veți suspende orice funcționare de ordinulü administrativă, care nu va da acesta adesiune, și totu concursul a dreptu a reclama de la elü, ce sunteți în în privința funcționarilor, atârnați de alte ministerie și care s’arü areta împrotivitori la disposițiunile guvernului, îmi veți raporta cu grăbire prin telegrafii. Veți aresta orice individă culu veți affla în județului D-vóstre cercânda de a turbura liniștea publică. MéréZáma, D. Prefecta pe tóta révna și devotamentulu D-vóstre. Precum vă lassți tótă libertatea în întrebuințarea mesujelorü spre apărarea și menținerea ordinei publice în județulű d-vóstre, totu asemenea ve faeți personale respunzatoriu pentru orice neliniste și tulburare. Spre stavilarea lorü, autoritățile militare și judiiare sunt ordonate a a ve da totu concursulu. In fiecare zi, până la alți dnoilea ordină, îmi veți trimite prin telegrafă ra ^ pofta despre starea județiului d-vestre. Priimițî, domnule Prefectu, asigurarea deossebiteî melle considerațiuni. Ministru de Interne Cogălnicianu, No. 11,919, Bucuresci. 2 Maiu. 1864. — London, 9 Maiu, noptea. In Camera Lordilor, Cornițele Rusell a comunicată, că în ședința conferinței de astăzi s’a luată decisiunea a sus- ’ pinde ostilitățile pe basca lui ,,uti possidatis“ (a păstra fiecare parte ca posede acum) Puterile beligerante păstrază posițiunile lorü actuali pe mare și pe uscată; blocada se suspinde. Suspendarea ostilităților incepe Jouî, 12 Maiü, și are durata două lună de zile. Jouî se va ține drășliță ședințiă a conferinței. — Respingândo Ia uă întrebare a Lordului Donougsmoore, Cornițele Russell arcisă: s’a propusă uă simplă suspendere a ostilităților, și unu armistițiu, evacuânduse-se Alsen și Jütland. Danemarca a alesă suspendarea ostilitățiloră. — Lordul Stratheden a propusă resoluțiunea: „Russia, prin sfîșierea tratatelor, a perdută drept titlu de suveranitate asupra Poloniei.11 Comitele Russell se opune la acesta resoluțiune, [dupe acesta Lordul] Statheden își retrage propunerea.—Lasă interpelațiune a domnului Osborne în Camera Comuneloră, d- na. G. Grey, respunse, conformă telegramei guvernătorului de la Helgoland către ministeriulü Colonielorü, 2 fregate austriace și șalupe canoniere prusiane au luptată contra două fregate și oă corvetă danesă. Austriacii au fost bătuți și s’a retrasă spre Helgoland. (Piarulü ,,Wanderer,“ din care estrageemü aceste telegrame adaogă: In momentulu d’a pune luptă presă aflămă, că Danemarca a acceptata suspendarea ostilitățiloră pentru durata două lună și nu cumă ceruseră aliații germani pentru 2 sau 4 luni. Amenințele le vomă comunica în saia de mâine). Adunarea Electivă. Ședința de la 2 Maiu 1864. Luptă președința d-lui L. Catargiu. D. Președinte al consiliului. Domniseră, în clipa cândü Adunarea a socotită de cuviință a da bramă ministeriului, ministeriulă s’adusă la Domnitoriă și’și a dată demisiunea. Domnitoriulă, după uă matură chibsuire, a binevoită să nu priimască demisiunea ministerului. Așia fundă, Domnitorul avea unu altă dramă, acela de a disolve Adunarea. Domnitorulăa socotită de cuviință să facă apelă la țară. însă, domnia vostra singuri, în mai multe rînduri, ați recunoscută că acestă Adunare nu represintă pe deplină țara, (murmure , protestări energice.) D-v zastră singuri ați cerută de atătea ori reforma legii electorală și acesta dorință ș’a votată în tóte sesiunile. Căndă d. Rosetti m’a chiămată în secțiune să câră și opiniunea mea asupra acestei cestiuni, am zisă , voima să lăsemă acestei Camere cnorea de a organisa țara; și astăfelă fiindă, legea electorală nu va fi înfățișată Adunării de cătă la finele sesiunii, afară numai de nu va surveni vreuna conflictă între puterile Statului. Domnitorul, dar are dreptul ă a face apelă la țară, insă la țara representată dupe o nouă lege electorală. Domnitorul a convocată Camera în sesiune extraordinară ca să votuze legea electorală , și precum Camera declară că nu pute discuta cu ministerul, acesta, asta și noi miniștri chemă, că nu putem să priimimă a se rosti Adunarea de cătă asupra legei electorale și creditelor cerute până la 15 Augustă, căndă are să vie o nouă Cameră, căci pe acesta avema să o disolvăm. Pretutindeni unde ministeriul ziceam să disolvă Camera, Camera este datore să voteze credită ministerului pănă va veni noua Cameră. Asta noi nu putem să priimi ca Adunarea se se ocupe de altăceva de cătă de reforma legii electorale și de creditulă pănă la 15 August, orice moțiune, orice altă proiectă de lege guvernulu nu le póte priimi. Camera nu are de ce să se ocupe în secțiuni. Camera n’are să trateze de cătă numai done cestiuni, a creditului pe trei luni și reforma legii electorale. Asta, ve rogă, d-lorit, să nu priimiți acesta propunere, fiindă că lucrați contra misiunei,e vă este încredințată prin convocarea d-vastră în sesiune estraordinară. D. Președinte L. Catargiu. Să ve daă o lămurire din partea biuroului. Și altă data Camera a fostă convocată în sesiune estraordinară, anume pentru órocari cestiuni, și în acea sesiune Camera s’a ocupată și de alte cestiuni. D. G. Ghica dă citire unui amendamentă la propunerea dlui V. Boerescu. D. Ministru de externe. Camera este convocată a se pronunța asupra cestiunei electorale și a creditului, ori ce alte propuneri, ori ce alte deliberațiuni, noi le vomă lua ca une fin de non recevoir a acestoră două cectiui:. D. Președinte. Rogă pe d. ministru de externe se nu ne facă dia regulamentă aci. Și în altă sesiune, domniloră, Adunarea a fostă convocată pentru o lucrare anume și amă trimisă a se aduce din cancelariă acelu mesagiu spre a se dovedi că Adunarea astăzi procede forte regulată, (aplause.) D. Vernescu. Eu înțelegă că cineva pate se propune ună amandamentă, nimică mai naturală decătă acesta dar mi se pare că dupe regulamentulü Camerei nóstre, amendamentele nu se propună în modulă acesta. S’a adusă o propunere, propunerea s’a cerută se fie tratată de urgență. In sesiunea cealaltă adică în sesiunea ordinară s’a discutată dupe regulamentu urgența unei asemenea propuneri și acumă revenimă din nou în sesiune estra-ordinarâ se discutămă aceaași urgențiă și asupra discuțiunei acestei urgențe ne pomenimă de odată cu ună amendamentă. Domnilor, urgența despre care e vorba nici nu s’a încuviințată încă și vedă pe onor. Adunare dispusă se priimască ună amendamentă asupra unei propuneri a căruia urgință e în discusiune și nu se scie daca se va priimi. Dați’mi votă, domniloră, a zice că nu potă înțelege acesta procedură. D. Costaforu. Așa ruga pe d. Vernescu să fie bine convinsă că regulamentul nu se calcă, e evidentă că urgința se va vota sau nu de Cameră dupe discuțiaaea ce are să se facă asupra propunere!; e evidentă că sunt paragrafe în propunere care potă face pe unii din deputați ca se cere a se mai amâna propunerea ca să se lumineze. Așia dar, căndă d. G. Ghica a propusă amendamentulă seă a făcută lată ce trebuia să facă mai regulată, crezându că cu acelă amendamentă va face și mai învederată urgența acestei propuneri. D. M. (.ostachi. Me voiă mărgini la urgență fiindăcă nimică nu credi în momentulu de faciă mai urgentă decătă de a releva amenințătorela cuvinte pronunțate de pe bancele ministeriale. Cumă, domniloră miniștri? ne chiemați în sesiune estraordinară printr’unu mesagiă prin care ne defăimați înaintea națiunii și a Europei, și astăzi voiți să ne astupați glasulă să ne opriți a ne da aici semn de ceea ce amă făcută către alegătorii noștrile către cele șapte puteri cari ne-au garantată convențiunea. Nu, domniloră; două~zeci și patru, patruzeci și optă de ore cătă vomă avea grasulă ne vomă face datoria; vomă respunde la calomniele d-vóstră și vomă demonstra adeverulă (aplause) faceți, d-loră, că sunteți pe calea legale, că voiți se faceți apelă la țară și se disolvați Adunarea și de aceea veniți de cereți venituri. In adeverü, acesta ar fi o pretențiune forte legale. Chiară că ană terță ama susținută ieșea acesta și amă citită exemplu ce ministrul Palmerston fiindă interpelată că dacă va disolve Adunarea ce are se devină bugetile? a respunsă