Romanulu, iunie 1864 (Anul 8)

1864-06-25

ROMANIUI »/7 siinfa slăbi nici vă dată nici demnitatea nici respunderea acelora pe care’i îndatorezi, acesta este cea d’ântâiă regulă a carității. Dară suntă cheltuieli pentru așezarea de la începută cari suntă însemnate, și punga lucrătorilor noștrii nu este de ajunsă, ne trebue celă pucină dice mii de dollari. Pentru a’i dobândi facemi citiri publice și plătite. Clasicul Everett ne a promisă concursulă seă, precumă și elocințele Sumner. Vomă ave, speră, pe filosoful ă Emmerton și pe poetulă Longfellow. Despre partea mea, voi face să lecțiune, în care voiă arela că înobilănd munca și rădicăndu pe lucrătoriu, Evangelia a creată de uodată avuția și libertatea modernă. Nu vei refusa se te unesc cu noi. Doue lecțiuni asupra igienei celoră de curânde născuți, de învățatură medică ală spitalului Provedinței, ne ară atrage pe tóte mumele și ne aru aduce celă pucină patru sute de dollari. — Aveți autorisarea guvernului? îlă întrebai. — In adeveră, doctore, vei merge dreptu în țaiă, respinse fanaticulu. Ingrijindă copil,ui ajunsă ca unuia din acești mititei, nu mai poți merge fără legăture. Ce autorisare trebue dară pentru a lumina pe omeni și a se face bine ? — Ce feră strigai, puteți face cursuri publice, și vorbi despre politică lucrătorilor, fără ca guvernulă se se amestece? — Negreșită, o fise elă; dacă amă uita datoriele nóstre, legea este de factă, și justiția cu densa; acesta este de ajunsă. — Nu, acesta nu este de ajunsă. Statulu nu pote da celui d’ânteiu venită dreptulu de a vorbi omeniloru. Acestă șchință de paradă, acestă jumătate de instrucțiune, insuflă poporului să ambițiune forte vätematöria: puneți țara și religiunea divină în periplu. — Lumina pe jumetate este mai multu decătă noptea, dominiă a instinctelor rele și a patimelor, disc Brown, și apoi oare este mitjlocul de a găsi lumina decată a o căuta? Trebue se vorbimă poporului, și se ßmu nencetatü in raportu cu dénsula. Pentru noi, democrați și creștini, acesta este uă cessiune de viață seă de morte. Ceea ce ucide republicele, este nesciința; luminați poporală, dacă ve temeți de despotismü. Ceea ce ucide religiunea , este uă credință care nu judecă; luminați poporulu dacă ve temeți de necredință. Ne trebue lumina în tote și pretutindeni. Dacă cristianismulfi este uă fabulă , se calcă ; dacă este adeverul , se domnescu. Credi óre că noi, păstorii, suntemu șarlatani cari trăiau cu refăcîrea și cu credulitatea? — Te liniscesce, respinsei, și se nu puneau așa de susu cestiunea. Îmi vei acorda că dândă lucrătorilor, ună locă de întrunire, întemeiezi ună cubă unde ei voră fi stăpâni. — Fără îndouiali, fiindu că voră ii ia dânșii. — Nu vei fi vise că la cea d’ântâiă certa cu patronii loră, acelă cubă va fi vatra unei coalițiuni? — Dacă lucrătorii voescu a se coalisa,jise cu recela acesta fanatică, cine póte se’i oprască? Acel cari vândă munca loră dă atâte drepturi ca și aacel cari o cumperă. Este ună târgă care se face in libertate. — Dară, d-te, strigai indignată d’acastă stupiditate, dumneta predici anarcia. — Domnule, îmi dise elu cu brutalitatea mea obicinuită, vorbesc uă limbă care nu este limba Americei. Anarhia este lovirea libertății altuia, ori nu apărarea libertății sale însăși. — Crede-me , adause elă vădi— căndu la ceră nișice ochi inspirați, cultura sufletului este scăparea democrațieloru creștine; ele nu trăescă decâtă prin educațiune! Lasă pe lucrători se citască, se învețe, se discute, înalță—i, după înțelesul« admirabile ale vorbei, înalță—i pînă la dumneta, înalță—te cu dânșii, și nu vei ave se te temi nici de coalițiunî, nici de comunismă, nici de tóte aceste nebunie cari spăimântă vechiul« conti ti inte. lneranța produce bóle, este datoria nóstra, doctore, de ale tămădui. Sursum corda, susă anima, ăcă devisa mea! — Primesc« cu tata anima, respinsei atrasă de entusiasmulă acestui inspirată, se contezi pe mine. Remâindă singură cu Humbug, îl întrebai dacă venia cu mine la instalarea protogratei nóstre Dinah. — Negreșită, negreșită, doctore Paradosă, îmi discelă cu mă surisă reutaciosă, îmi faci uă deosebită plăcere cu mărețice dumitale teorie. Cu câtă te ascultă cu atâtă aprețuiescă mai multă mărimea instituțiunilor nóstre. — Forțe mulțiumimă de complimentă, îi respunsei, se pare că laudele male despre centralizare îți facă efectulă unei demonstrațiuni a libertății per absurdum; ară trebui se fii mai caritabile, bunurărasă amică, și se te gîndescl că mai suntă pe pământă și alte țere afară de America. — Te înțelegu, îmi dise elă, fanatică ală unității latine, piesă adoratorie ală Franciei. Și că iubescă pe Francesc; nepoții lui Lafayette sunt frați pentru mine; dară ceră ertare acestui poporă ingeniosă, de șepte-tzeci de ani elă urmăresce uă problemă care nu se póte deslega. A pune libertatea într’un charta, și despotismulă în administrațiune, este a voi a merge legendu-și bradele și piciorele; totă spiritul ă din lume n’ară isbuti s’o deslege. — Adeverată, respinsei suriiândă d’acesta deșertăciune. Se vede că, omule practică, spune dară ce lipsesce Francesiloru spre a se rădica pînă la civilisațiunea Yankeiloru. — Ună singură lucru, <jise elă cu ună aeră forte seriosă. In tóte sistemele ei au uitată lucrulă cele mai esențiale. Politicii loră semănă cu Sam distratulă. — Cine este Sam distratulă? — Era mesagerulă satului meu, dise cu veseliă Humbug. Ună băidtu plină de tinețiă și de spirită, cutezătoriă pînă la temeritate, economă pînă la avarițiă, exactă pînă la amenunte, gloria și onórea din Connecticut. N’ aveaŭ de câtă ună defectă, perdea memoria. Intr’uă <și cândă avea se împartă mai multă de cinci-zeci de pachete în drumul ă seă, elă era totă-dauna îngrijată și turburată. — „Amă uitată ceva,ficea elă, dară ce amă uitată ?” — In fine ajunge acasă, și acă copii sei alergândă naintea lui. — „Bună <]lua, papa, unde este mama? — Dumne! strigă Sam lovindu-se în capă, cea ce-mi lipsi», uitasemă pe femeia mea !u Astă feliă suntă și Francesii. ie la întâmplare una din acele constituțiuni ce li s’aă fabricată cu duzinele, vei găsi statul și drepturile sale, individulă și drepturile sale, dară lipsesce. . . — Ce lipsesc o dară? Strigai. — Societatea, respunse Humbug. Nici un dată n’a venită unui legislatore francesc ideia ca societatea, adică asociațiunea suptă tóte formele, libera acțiune a indiviziloră întruniți, se aibă uă locă în viața politică a națiunii. Noi Americanii, îi dămu dominiulu celu mai întinsă: comuna, Biserica, spitalul, șcala, educațiunea superiore, șchințele, literele. Fiecare asociațiune este pentru noi ca uă familie mare, și tóte aceste asociațiune rădicându-se din trepta în treptă, formază atâte bași cari plecă de la individă pentru a ajunge la Stată. America nu este, vorbindă dreptu, de câtă uă întrunire de familie cari făcu ele singure trebile loră. In Francia, este ceva care se semene cu acesta? Nu se vede de câtă ună singură lucru, adminstrațiunea, fórte mare caracatiță, care scote pretutindeni ochii sei, se acată de tară, se totă, năbușesce totă. Țâra este tăiată în două, deuă parte puterea, cu tóte mijlócele unei centralisau Ingrozitorie, de altă parte uă mulțime care se supune mai multă sau mai pucină voiasá. De aci esti tóte revoluțiunile cari sfășiă acastă frumósa țâră, de aci eterna foră cădere. Aci se slăbesce autoritatea și se reduce la neputință; credă că mărescu libertatea și n’ajungă de cată la anarelă, aci s’aruncă în escefulă contrariă, strîngândă tóte legăturele; credă că servescă ordinea și n’ajungu de cătă la arbitrariă. Spectacle deplorabile a vedé mă nobile poporă eșindă din propaslă pentru a cade în cealaltă parte ! — Și locule, scumpulă meă amicii ? Cine scie dacă caracteristiu naționale nu este causa acestei eterne neisbânde? — Nu credă, dise Humbug, se fie popore născute pentru a servi, nu facă escepțiune nici chiară pe negri; nu vedă apoi că Francia a adulată vremă dată de asociațiune. Mulțiumită administrațiunii, care plutesce dupe tóte revoluțiunile, și care se’navuțesce din fie care naufragiu, s’a refusatu totă— dema francesiloru acea libertate liniscită care astâmperă și înțelepțesce pe tóte cele-lalte. Li s’a datu de dece ori uă voiu care nu servia de locă; dară îngrijirea proprietarii loră afaceri, ei o astaptă ăncă. Regină oră, li se refusă de a doua oi pînă și facultatea de a lucra și de a vorbi. In aceste condițiuni sporiință nu s’a făcută; suveranitatea nu este libertatea. Cu cea d'anteia, mnă poporă nu dobăndesce adese de cătă dreptulu de a se perde; cu a doua, elă trăesce, se măresce, și ține în mănele sale averea și onorea sa. Dupe ce francesii se voră încerca de a se guverna ei inșii, se va pute condamna; pînă atunci nimeni n’are dreptulu a’l acusa. La Fayette, ale cărui scrieri le citimu, și cari suntăoate nesocotite în Francia, cerea acumă cinci-izeci de ani acesta viața liberă, aceste libere întruniri cari făcu mărirea nóstra. Dacă așiu avè onorea se fiu compatriotulă scă, écu moștenirea ce astă voi s’o rădică din uitare. Acela care va înveța pe francesî că centralisarea îi face sclavi, că asociațiunea singură pate se’i facă liberi, acela va smulge pentru totădeuna genuinele revoluțiunilor și va împlânta in fine într’ună pământii generosă arborele care nu se va mai usca. Acela, mai multă negreșită decâtă Arhhimede, va pute se stinge: Eureka, el va găsi deuă dată doue comori mai prețiose de câtă tate avuțiele lumii: libertatea și pacea. —1- Bravo, Humbug! strigai, écu elocința. Dară bunură meă amică, dacă ar merge se spui asemenea fabule la Paris, în Francia, te ar șuera ca pe ună visătoriă, dacă chiaru nu te ară închide ca pe unu tulburătoriu, în aplaudele Athene moderne. — Nu m’astă mira delocă d’acésta, dise elu. Atenianii de altă dată aveau unii filosofu, pe care Pythia îl pralama celu mai înțelepții dintre ómeni și de acea a ei se grăbimia’să omorî. Firmóse spirite de la Agora, ómeni practici acuzau pe Socrate că este unu revoluționariu și ună athcă. Unde este asttfel memoria aceloră mari omeni de Statu cari repetau pe tote tonurile că scăpaseră patria și cari firesce primiau bani pentru servițiele loră? Unu cetățiană nu se opresce naintea acestoră miserabilî pedice; elă aperă adeverulă c’uă stăruință ne’nvinsă, arată strica, se luptă, strigă pînă cândă valulă îl înecă; elă scapă câte vă dată pe omeni fără voia loru, și n’aștaptă nimicii de câtă de la posteritate. Recunoscința este virtutea viitoriului. — Ciudată poporă murmurar. La acești prăvăliași convicțiunile suntă pasiuni, pe cându la noi, poporă eroică și teatrale, suntu pasiunile și interesele cari. . . Păstrai pentru mine cealaltă parte a cugetării. (Urmarea in No. de Sâmbătă). 535 TABLOU de Numele personelor din mall. sf. Costandin , care au priimită ajutoră de la comitetul întocuită cu împărțirea banilor adunați, prin contribuțiune voluntarie, în favorea inundațiloru seraci. Strada Belvedere. Strada Belevedere. Strada sf. Elefteric. Strada Belevedere. S. A. Mihălescu, C. Lapati, Dr. V. Iatropolo, B. Protopopescu. Leib Filderman. Lista de subscriere In envarea inunDAȚILORU SERACI DIN BUCURESCI. No. casei. Lei. pat. Mariuța Mariuțeanca 151 66 10 Marița văduva 130 24 20 Manole Iamandi 27 Strada Nouă. Maria Petrovici 12 10 Eugenie Beorner 54 Iohan Lang 12 10 Ionițâ tîmplaru 12 10 Vasilichia văduva 27 Anastasia Popeasca 24 20 Costache Jan 81 Lucsandra Vasilie 12 10 Costandin Costel 10 8 Enache Andrei 81 Ioniță Popa 54 Stoian alămaru 81 Marița Marineasca 12 10 Strada Belevedere. Nicolae Hristea 108 Strada Nouă, Maria Petru 27 Spirea Manoil 139 27 Gheorghe Burnei 139 12 10 Sevastița Ionescu 27 Lucsandra Bercénu 108 Lazăr și Nic. Grăjdanu 123 189 Nicolae Gîlcă 123 81 Petre Tudor 123 54 Iancu Nicolau 121 216 Ana văduva 108 Iancu Zaharia 102 54 Costache Popescu 119 27 Costandin Ivan 119 27 Ioana văduva 115 12 10 Ștefana Dumitru 115 12 10 Anica Morasca 96 81 Anton Basteli 109 324 Eduard Hartei 109 27 Profira Sarandi 2 108 Franț Erber 108 Elena lariadi cu doue nepote. 2 162 Florea Ioana 15 108 Augustă Cubi 15 255 Ferenț Narcaș 15 54 Margareta Vențel 15 12 10 Lazăr Volf 15 36 30 Anica lui Nicolae 12 10 Zaharia Goțu 54 Iancu George 27 Frederic August 81 Strada Grădinii cu Cai. Alesandri Daniilopolu 162 Caterina Benedec 12 10 Ferdinand Blaer 54 Anghelica doica 12 10 Dorina Empel 216 Serdaresa Anica Niculesca 5 81 Maria Toșculeasa 54 Elenca Gheorgheasca 27 Nica Nicolau 108 Tudorița Dumitresca 8 137 Dimitrie Stănescu 6 108 Stana văduva 4 54 Ene Soare 54 Nae Popescu 7 1210 Costache Davidescu 7 54 Anastasia Tănăsăsca 2 163 108 Tinea Pircălărioea 11 108 Strada Sf Constantină. Safta păpușica 54 Nicolae Mălăilă 54 Iordache Agache soldat 24 20 Elenca Cătuneanca 669 108 Tița Penalesa 108 Lucsandra Dumitresca 54 Lazăr tîmplaru 81 Elena văduva 108 Luesița Alecsandresca 145 81 Marița Peneasca 144 54 Luța Chirșii 145 54 Mihail Tocadiă 36 30 Nicolae Bologă 211 87 30 Preoteasa Ua 211 36 30 Iosef Megai 211 24 20 Emil Petru francez 24 20 Michel Smit 12 10 Abe Fontanesi 162 Căpit. Ion Dumitrescu 22 162 Uța Popescu 22 108 Manda Poenaru 22 54 Elenca Lăzăreasca 24 108 Mihail David 15 162 Marghiala Petrescu 15 13 30 Maria Stefanesca 12 10 Enache Rădulescu 27 54 Grigore Luchidi 11 54 Lina lui Matei 11 12 10 Maria Balaban 54 Anica văduva 12 10 Elenca Tulungioíca, 494 54 Iona văduva 494 12 10 loan Vioronin 85 Costache Pascali 13 20 Hristina Amoroasa 13 20 Adolf Härtner 27 loan Parascheva 54 Franz Sabo 24 20 Iovan Marcovici 24 20 Strada Gorganií. Gheorghe Gheorgiu 31 Stanca văduva 54 Strada sf. Costandin. Iohan Griunțer 12 10 Iohan Linter 54 Gane Stanca 54 Ilinca văduva 27 Luesița Niculesca 36 30 Mariuța Dinculesca 54 Zamfir Dincă 22 20 Elisabeta Filișeanca 20 24 20 Leanca Spălătorisa 11 10 Jozef Auner 9 54 Voichița văduva 7 54 Marița Petresca 7 54 Lucsandra văduva 3 15 30 Leanca și Lița văduve 3 27 Strada Starostea. A. Dolman 1 54 Ana Țarner 1 14 25 Hagi Dimitrie Dinescu 54 Ștefan Popescu 10 Strada Sf. Costandin. Preotul Mihail 108 Preotulü loan 108 Diaconu Anastasie 108 Catinca Teodoreasca 54 Safta Chiriaceasca 1>4 Ținea văduva 27 Tița văduva 27 10 Gligore Stănescu 27 Nicolae Iamandi 27 Strada Belevedere. Pităreasa Maria 107 32 Luesița văduva 107 32 Aristița Polihroni 107 32 Preotul Gligore 88 32 Marghiaia Becerescu 88 54 Omer Aga 101 32 Maer Moisi 95 108 Georgica Sima 54 Tănase Ioan 89 108 Ghiță Manolescu 74 54 Cheorcü Hagi Caranet 74 54 Ludovic Culber 54 Stefan Po ecoraș 11 10 Nicola Ionesco. 9 Carolina Flof 10 54 Leonor Salderer 10 32 Ferdinand Sevici 10 86 Tănase Popescu 81 100 ~~ 9,069 15 Suma de ieri 20,383 17 29,452 32 Suplimentă la lista d-lui Coemgiopulo. Lei. Par. Dimitrie Profirescu 122 20 C. V. 12 10 Teodor^che Vasiliu 32 D. Hagi-Lipi \2 10 ~179 Suplimentă la lista Redac. Românului. Nicolae Nenovici, fiul 62 Suplimentă la lista Adm. a Românului” Ecaterina Nădoiasca 12 10 David Teodorov ici 12 10 C. Capsa 27 Nicolae Carapati 27 Madame Carolina 6 30 Const. Cáriból 11 24 20 Mihailü Găleșianu 27 D. Ionescu 9 C. Stefănescu 12 10 Ecaterina Fotiu 2 10 160 10 Suma publicată 100,064 21 Suma listei ora de mai susu 401 10 Totală 100,465 31 PENSIONATUL I Șaicariu-Ionescu. Esamenele clasiloru primărie din acestu institut« se voră face în dilele de 22 și 23 Iuniu, iar distribuțiunea premieroru a doua di la 24. Nu ne îndoim« că, atătu domnii părinți cătă și alte persone cari se intereseza de instrucțiune, ne voră face onore a veni se asiste la aceste esemene.